Steaoa Dunărei, 1855 (Anul 1, nr. 1-38)
1855-10-27 / nr. 12
No 12. Loi 27. OCtomnti Asest șaținle țeslin fotio Raciiă reșii Inni este inagtia, soia si simbata Demătate valbentin Lassi, eng ressele telețgatise se ima rgohvineie, fganso 25 lei ragtș rghin bptetine stgaogdi- tîndplde inssiintiage se rlaapge. Abonamentaul se fase tesse 30ragale. Santoga ghnlavni la tote Cnghighiile in astiei si a esreditiei este la inpișgi la somisioneghi. In Giroggatia Eganseso - Comana, Raspgaghi N 36. peșgtessi lalibgagnl lIoanidi. 1853. M., GG PȘIMEE RDMMUI, ȘUAANANI UI VUȘANUIMAUI epi seupstip și M. Aogilșisepnnț. e CUnp misp atiusș. O comisie de hotăritură au cerutu ca pe căteva zile să lipsescu din Iași. La întoarcerea mea, din mai multe părți mi s'au spusu că Steaoa Dunării este amenințată în esistența sa; și multe persoane chiar au binevoitu a'mi arăta părerea loru de reu de a vedea contenirea unei foi care respectează totu ce este legală, se ferește de orice personalitate, laudă toată fapta frumoasă, vie chiar din orice parte și credinciosă programului sau apără cu energie marele principii pe care în seculul al HIC trebuie să fie întemeiată orice societate propășitoare. Aceste îngrijiri mai multu de cătu măgulitoare pentru redacție, mai multu de cătu resplătitoare ostineleloru mele, nu miau struncinatu însă nici o minută convințiea ce încă păstrezu, că guvernul este prea dreptu pentru a lovi pre cineva ori care ar fi căndu acesta respectează toate legiuirile, toate disposițiile, pănă și acele care nu săntu întemeiate pe o lege fundamentală. Stepa Dunării au respectatu și respectează cu celu mai mare scrupulu disposițiile luate de guvernu în privirea ei. Masar că nici reglementul, nici vre o altă lege vechie sau nouă nu statornicește Censura, totuși o iotă macar din coloanele Stelii Dunării nu esă de sub stampă, înainte de a trece prin revista Secretariatului de Statu. Pezindu cu sînțenie această măsură a administrației, pen ce miamu pusu, amenințetoare, și încurăndu m'amu încredințatu-o amu și de datorie de a o declara în publicu că guvernul nu este pentru nimică în aceste spaime, și că toate spusele provinu de la singura invidie Sîntu unii din colegii noștri în jurnalismu, carii nu'mi potuerta miea de abonați ce Steoa au adunatu în mai puținu de o lună. Acestu succesu le stă noaptea pe peplu. Zioa daru n'au nimiă mai bine de făcutu de ciîtu de a se încerca de a reînvia vechi lupte, și mai alesu vechiul loru spiritu de delație, restălmăcindu albul în negru, și provoce sub linii. Pe căndu de a se ceti Steaoa nu pe linii acesti onesti jurnaliști îi cunoscu de multu; și de pe acumu iași și putea numi. Dar voescu a fi moderatu pănă în gradul superlativu. Nu mă potu însă opri de a nu'i ruga, ca macaru în viitoru să continească cu niște intrigi de anticameră care desonorează nu numai pre jurnalistu dar și pre omul de societate. Rivalitatea noastră fie în bine ear nu în zeu. Prin talentu, prin convicții, prin apărarea nobilului și frumosului, prin adevăru se întemeiază succesul unui jurnalu, dar nu prin delații. Dacă însă cu toată moderațiea mea și în viitoru mă voiu vedea espusu la intrigi misteriose predictu și miserabile, atunce în interesul moralității și a dignității jurnalismului romănescu, mă voiu vedea silitu a denunția în fața intregii nații pre acei ce aspiră a povățui opiniea publică și nu sîntu în stare a se povățui pre sine însuși. Închiderea Stelii mie personalu nu'mi va face nici o pagubă materială, paguba va fi pentru populu, va fi pentru progresu. De aceia și ceru sprijinul tutuloru bărbațiloru de bine și de inimă fie din guvernu, fie din publicu. Puternicu de diitul meu, supuindu mă la condițiile impuse redacției, respectăndu toată cuviința și totă persoana, nu mă temu de nimică, pentru că, -mai adaogu azice -legalitatea mă protege. M. Peoralmi seau pe.tru ce dar Stepa să fie inchisă? Bată chestia Amu fostu înteresatu de noutăți - îimi place și noru frați falși, a mă sui la obîrșiea acestei an este ofistale. - Căuletinul oficialu publică lista persoaneloru că Înălțatul Domnule au hărăzitu ranguri civilora Prea le. Această listă cuprinde „două sute treizeci și patru de boierii” ce au a se înscrie în Arhontologia Moldaviei. - Saatul municipalu al capitaliei după rostirea art. VIP Anecsa lit. P.i din organicescul reglementu au publicatu listele persoaneloru ce au dicta de alegători mădulareloru eforiei pe anul 1856, și chiar cheamă pre toți alegătorii la fiu a viitorei luni Noemvri, în care zi urmează a se desăvărși lucrarea citată în camera departamentului din lăuntru, cu adăugire că acele persoane ce nu săntu trecute în liste și se voru cunoaște cu dritul legiuitu de reglementu, să se arăte la eforie pănă la 1 iu Noemvri. După adunarea oficială a acestoru liste, alegătorii corpului municipalu se compunu de: 447 persoane boiereți. 34 Starostii deosebiteloru corporații, toți din starea Ș-a a neguțitoriloru. 1 Negustorii patentaru de starea P-a. 45 Negustori patentați de starea S-a. 537 Adecă cinci sute treizeci și șapte alegători. Dupre această listă boierii săntu de cinci ori mai numeroși de cătu negustorii; dintre alegătorii negustori unu singuru este de starea a doua, ear de starea întăiu nici unul. Aceste cifre zicu mai multu de cătu ori ce comentarii, despre starea în care au ajunsu clasa