Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)

1858-11-01 / nr. 69-70

-- --- - șil piiaa MIOLAMĂMII. ----------­­ Aceletă foaie esă în toate zilele, afară steloru. -În București la liorarul C­N” 69- 270, de Duminică. - Abonamentul se face în Iași la Biurouli Stelei Dunărei. ulița A. Roseti. Prețul pe unu anu este de­­trei galbini, St. Spiridon, și pe trei luni 30 lei, posta franco. - Răndul­­ în ținuturi la D. D. espeditori in po­­de înștiințare se plătește un leu. -Admi­­nistrația și espediția sănt la biuroul Stelei Dunărei, - Știrile comunicate anomimu nu se primescu. - Cerănd autorul, numele seu va remănea știutu numai Redacției. IASSI, SEAMVATA 1 NOEMARI 18538. ANTUS II. ..­ -- - -lpi­­­ ACTE OFIGTIALE atingătoare de Organizarea definitivă PRINCIPATELOR U-UNITE MOLPDOVVDA și VALAHIA. (Întocmai după edițiea oficială.) NATIUS NER­RU atingătorii de Organizarea definitivă a Principateloru- Unite. „Dupre dispozițiile tratatului generalu, cu norocire închiatu la Paris în 30 Martie 1856, între Imperiul Meu și Înaltele Curți a Au­­striei, a Franției, a Marei Britaniei, a Pru­­siei, a Rusiei și a Sardiniei, s'au convocat, în urmarea Firmanului Imperialu trimis mai înainte în această privință, o Adunare ad­­hoc în fie­care din ambele Principate, și o Comisie compusă din delegații respectivi a Înaltei Porți și a sus-ziselor Înalte Puteri, s'au instituitu, spre a conserva și a întări pri­­vilegiile speciale, de care se bucurau ab an­­tigpo provinciile Moldo-Valahe, parte între­­gitore a Imperiului Meu, spre a ișiputerotii prin o nouă consfințire drepturile curței Mele Imperiale, spre a modifica și a reforma re­­gulamentele din lăuntru a ambelor Principate. Hotărirea finală a acestei Comisii, dată în urma informațiilor culese în privirea re­­formelor cerute pentru definitiva organiza­­re a ambelor Principate, trebuindu a fi con­­sacrată prin o Convenție. Plenipotențiarii respectivi a Imperiului Meu și a celora­lalte Înalte Puteri, s'au întrunitu la Paris și au alcătuitu dispozițiile următoare, așternute în Convenția în limba franceză, pe care ei au sub­ scris'o și sigilat'o în 19 August 1858, odată cu actul alăturatu la ea în privirea stipulațiilor electorale. Convenție care, îm­­preună cu anecsele ei și traducerile respec­­tive, s'au supusu curiei Mele și au primitu ratificarea Mea. Maiestățile lor IMPERATORUL Otomani­­lor,­MPERATORUL Austriei,­MPIERATORUL Francezilor, REȚINA Regatului­ unit a Marei Britaniei și a Irlandei, REGELE Prusiei, IM­­PERATORUL tfuturor Rusiilor și REG­ELE Sardiniei, vroind, conform cu stipulațiile Tra­­tatului încheiat la Paris în 30 Martie 1856, a consfinți prin o Convenție a lor înțelegere finală asupra organizărei definitive a Princi­­patelor Dunărene Moldova și Valahiea, numit de a lor plenipotențiari, cu scop de a negoțiea și a subscrie zisa Convenție, anume: M. S. Imperatorul Otomanilor, pe Moha­­med Fuad Pașa, Mușir și Vizir a Imperiu­­lui, decorat cu ordinile Imperiale a Megidie­­lei și a meritului personal de întrea clasă, cu ordinul militar, etc. etc. etc. Ministrul Său actual al trebilor streine. M. S. Imperatorul Austriei, pe D. Iosif Alecsandru Baron de Hibner, Cavaleriu Mare- Cruce a Ordinilor Imperiale a lui Leopold și a Coronei de feru, etc. etc. etc. Consilie­­rul Său intimu actual și Ambasadorul Său estraordinar și plenipotențiar lîngă Mae­­statea Sa Imperatorul Francezilor, M. S. Imperatorul Francezilor, pe D. A­­lecsandru Conte Colona­valevsci, Senatoru­l Imperiului, Cavaler Mare­ Cruce a Ordinu­­lui Imperial a legioanei de Onor, etc.etc. etc. Ministrul Său și Secretariu de Stat la De­­partamentul trebilor streine. M. S. Regina Regatului Unit, a Marei Bri­­taniei și a Irlandei, pe mult Onorabilul En­­­ ric Ricard Carol Conte Covlei, Vis-Conte Dangan, Baron Covlei, Pairu a Rigatului-Unit, Membru a Consiliului privat a Maiestăței Sale Britanice. Ceveleriu Mane-Cruce a mult Ono­­rabilului Ordin a Băei, Ambasador estraordi­­naru și plenipotențiaru a zisei Sale Maestăți lîngă Maiestatea Sa Imperatorul Francezilor, M.S. Regele Prusiei, pe D. Masimilian Fri­­deric-Carol Franțisc, Conte de Halfeld Wil­­denburg Șenstain, Cavaler a Ordinului Re­­pesc a Vulturului Roșu de l­a Clasă, cu frun­­ze de stejar, etc. etc. etc. Consilierul său privat actual și Trimisul estraordinar și plenipotențiaru lîngă Maiestatea Sa Impera­­torul Francezilor. M. S. Imperatorul tutturor Rusiilor, pe D. Contele Pavel Chiselef, Cavaler a Ordinilor Rusiei, decorat cu duplul portret în brilanie a Imperatorilor Neculai și Alecsandru al P­le, etc. ets. etc. Adjutantul Său General, General de Infanterie, Membru al Consiliului Imperiului, Ambasadorul Său estraordinar și plenipotențiaru lingă Maestatea Sa Impera­­torul Francezilor, M. S. Regele Sardiniei, pe D. Salvator Marchiz de Vilamarina, Mare­ Cruce a Ordi­­nului Regesc a Sînților Mauriție și Lazar,­ets. etc, etc. Trimisul Său estraordinar și Ministru plenipotențiar lîngă Maestatea Sa Imperatorul Francezilor. Aceștia s'au întrunit în Conferință la Pa­­ris­, înzestrați cu depline împuterniciri care s'au găsit în bună și cuvenită formă, și au statornicitu dispozițiile următoare: Articul. 1. Principatele Moldova și Valahia, constituite de acum înainte sub denumirea de Prin­­cipatele­ Unite a Moldovei și a Valahiei, rămînu a­­șezate sub suzeranitatea M. S. Sultanului. Art. 2. În puterea capitulațiilor de la Sultanii Baiazet I, Mahomet P., Selim I și Solimanu II, ca­­­­re constituă autonomie a lor, regulîndu-le relațiile cu Înalta Poartă, și pe care mai multe Hati­șeri­­fe, și mai cu samă acela din 1834, leau consfințit, conformu și cu art. 22 și 23 a Tratatului, încheiat la Paris în 30 Martie 1856. Principatele urmează a se bu­cura, sub garanțiea colectivă a Puterilor con­­tractante, de privilegiile și imunitățile ce ele po­­sedează. Prin urmare, Principatele se vor admi­­nistra liber și fără nici un amestec a Înaltei Porți, în marginile stipulate prin învoirea puterilor garan­­te cu Curtea Suzerană. Art. 3. fiecare Principat, unui Domnn și unei Adunări elec- Puterile publice vor fi încredințate în line, care vor lucra, în cazurile prevăzute prin Con­­vențiea de față, cu concursul unei Comisii Cen­­trale comună ambelor Principate. Avet. 4. Puterea eșecughivă va fi esercitată de cătră Domnu. Art. 5. lectiv de cătră Domnu, de cătră Adunare și de Puterea legislativă va fi esercitată de­­cătră Comisiea Centrală. Art. 6. Legile de unu interesu special pentru fie­ care Principat, vor fi pregătite de cătră Domnu și votate de cătră Adunare. Legile de unu inte­­res comun pentru ambele Principate vor fi pregă­­tite de cătră Comisiea Centrală și votate de cătră Adunări, cărora ele vor fi supuse de cătră Domni. Art. 7. mele Domnului, va fi încredințată magistraților Puterea judiciară, esercitată în nu­­numiți de dînsul, fără ca cineva să poată fi sub­­trasu de la piudecătorii sei firești. O lege va ho­­tări condițiile de priimire și de înaintire în ma­­gistratură, luînd de bază aplicarea progresivă a principului inamovibilității. Art. 8. Principatele vor da Curței Suzerane un tribut anual, a căruea diîtime rămîne statornicită la suma de un milion cinci sute mii lei pentru Mol­­dova, și suma de două milioane cinci sute mii lei Investitura, ca și în trecutu, va Cur­­pentru Valahie a, fi dată Domnilor de cătră M. S. Sultanul. tea Suzerană va combina cu Principatele, măsuri­­le de apărare a teritoriului lor în caz de năvă­­lire din afară; și ea va ave­a provoca, prin o în­­țelegere cu Curțile garante, măsurile neapărate pentru restatornicirea ordinei, în caz cănd ar fi compromisă. Ca în trecut­, tratatele internațio­­nale, care vor fi încheiate de către Curtea Suze­­rană cu puterile Streine, vor fi aplicabile în Prin­­cipate, încîtu nu ar jigni imunitățile lor. Art. 9. La caz cînd imunitățile Principatelor vor fi violate, Domnii vor adresa un recurs cătră puterea Suzerană, și dacă nu se va face drepta­­te reclamațiiloru lora, ei o vor putea transmite prin a lor Agenți, reprezentanților puterilor ga­­rante în Constantinopoli. Domnii vor fi reprezen­­tați la Curtea Suzerană prin Agenți (Capu-chihaia) născuți Moldoveni sau Munteni, neatîrnați de vre o jurisdicție streină, și priimiți de Poartă. Art. 10. tră Adunare. Arg. 11. sarea noului Domni, administrațiea va fi încredin- Domnul se va alege pe vieață de că- La caz de vacanție și pănă la insta­­lată Consiliului de Miniștri, care, de drct va întra în esercițiu. Atribuțiile sale, curat administrati­­ve, vor fi mărginite în speciuirea trebilor, fără a putea schimba pe funcționari, decît numai pentru de­­licte constatate judecătorește. În asemene caz, el nu 'i va înlocui dedictu provizorii. Art. 12. La caz de vacanție, întîmplînduse ca Adunarea să fie întrunită, ea va procede pănă în opt zile la alegerea Domnului. Iară nefiind în­­trunită, Adunarea va fi convocată îndată și în­ CONVENȚIE pentru Organizarea definitivă Principatelor Dunărene MOLDOVVA4 și VALAAHIA. au

Next