Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-12-08 / nr. 93
Această foaie esă în toate vilele, afară de Duminică. - Abonamentul se face în Iași numai la biuroul Stelei Dunărei, ulița Sf. Spiridon, ai poșteloru. - În București la librarul C. A. Roseti. - Prețul pe unu anu este de trei galbini, și pe trei luni 30 lei, posta franco. - Răndul de înștiințare se plătește un leu. - Administrația și espediția sănt la biuroul Stelei Dundrei. - Știrile comunicate anonime nu se primescu. - Cerănd autorul, numele seu va remănea știutu numai Redacției. IASSI, LUNI DESEMURI 1858. ANCI PI. s - În ținuturi la D. D. espeditor . - Iașii 8 Dedhemvri. D. D. Răducanu, Lascar, Alecsandru și Dimitrie frați Rosetești, Costachi și Alecu frați Muruzești, Vasili Ghișa, Manoil Costachi Evurianu, Vasili Cantacuzino, Vasili Alecsandri, Alecsandru Cuza, Nicu Catargiu, Iorgu C. Sturzua, Alecsandru St. Catargiu, Costachi Cazimir, Iorgu Sion, Ioan Cuza, Dimitrie Filipescu, Zaharia Moldovanu, Alecu Miler etc. etc. Domnitoru. Constituționalul din 3 Decemvri, publică unu articolu al Dlui Constantin Hurmuzaci, intitulatu candidatura prințului Grigori Sturza. În acestu articolu, Dlui publicistul bucovineanu representează evenemintele din Iași, de la sfirșitul lui Martu 1848 sub o privire cu totul alta de cumu pănă acumule au fostu caracterisatu țara și istoria contimpurană. Se știa că D voastră v'ați fostu pusu în capulu mișcărei de atunce, nu spre a resturna legalitatea, ci spre a o dobîndi, că cererile D voastre nu se întindea mai departe de cătu de a reclama sfânta păzire a reglementului. Cererile erau mai multu de cătui modeste; căci, din toate mișcările europeene din 1848 nicăiri nu s'au văzut cereri mai conservatoare. Ele însă au fostu crud și grozavu pedepsite. Parte din Dvoastră au fostu prinși, bătuți, scuipiți, legați, și dați pe măna turciloru; parte din Dvoastră n'au găsitu miîntuirea de cătu în o grabnică fugă, în străinătate, lăsănduvă unii părinții, alții femeile, copii și surorile în cea mai mare desnădejde și lipsă, eară voastră purtați, sau goniți din locu în locu, suferindu nevoia de toate zilele, și măncăndu pănea neagră și amară a ccsilului. Eroul saturnaleloru din Martu 1848 au fostu prințulu Grigori Sturza, actualulu aspirantu la tronul Moldaviei! Ei bine, unu omu, unu singuru omu s'au găsitu în toată Moldova spre onoarea Moldovei elu nu este de catu împamintenitu carele în fața țerii, în fața Europei, vine astăzi de a face din cruzimile de atunce... unu meritu mai multu pentru candidatul seu, unu dritu mai multu pentru dînsulu la tronul Moldaviei, însuși cuvintele Domnului Hurmuzachi, și arată însuși espresiile omului, stă dată, ca și totudeauna partizanu violentu și jurnalistu fără taclu. „Sprijinimu candidatura unui bărbatu care au datu atite dovezi de energie, activitate, perseverință și tărie de voință, (Doară în noaptea de 29 Marti? N. R. St.) unu barbatu care la Marzi 1848 au scapatu societatea noastra de anarhie, de rescoala, de moadherii și de inensiune străina, și care „și în viitoriu este în stare a o feri și a o scapa de pe„ricolulu cu care o amenință doctrinele subversive ets. etc.” Despre pirele de anarhie și de asa came ce noul aparatzoriu al societații, D. Hurmuzachi vă aruncă în față, nu aveți trebuință de a vă desvinovăți. Mai toți membri ai clasei privilegiate, mai toți proprietari, mai toți prin naștere, prin creștere, și prin înterese meniți de a fi conservatori, n'aveți trebuință de a vă disculpa dinaintea împutăriloru ce vă aruncă unu omu, încă fără rădăcina în această țeară! Pentru D voastră au respunsu de multu, încă din Iuni 1848, Mitropolitul, clerul, toată boierimea mare și mică, neguțitorimea, în sferșitu toate clasele bogate, conservatoare și inteligente ale țerei, care au subscrisu Memuarul datu curțiloru Turciei și Rusiei și reprodusu de curăndu în N. al Stelii, au respunsu chiaru D. C. Hurmuzachi, colaboratorul vinevoitoru al acelui memuaru care vă apăra, precumu astăzi Cluj este colaboratul binevoitoru al Constituționarului, care vă atacă! Dar acolo unde aveți trebuință de a respunde, de a vă îndrepta, de a protesta, este la următoarea împutare ce vi se adresează de Domnul Hurmuzachi, la 1848 judetu austriacu, revoluționaru înfocatu, cărăbănindu în buzunarele sale sute de gazete și proclamații resculătoare, purtăndu la pieptu coloarele romăne și germane, carele după sosirea știrei revoluției din Viena, s'au fostu pusu în capul carătașiloru, a stoleriloru birtașiloru nemți din Iași, și urcatu pe unu polobocu au silitu pre C. C. Agentu Eisenbach, ca să scoboare bandiera austriaca și să o înlocuească prin acea germana. Dar astăzi leau uitatu toate aceste! Dlui Hurmuzachi astăzi nu mai este austriacu; Dlui este pămînteanu; Dlui nu mai este revoluționaru, Dlui este ultra -conservatoru, Dlui în 1858 trătează de tulburători liniștei publice pre acei pre carii în 1848 singuru îi intăria la revoluție. Trebuie dar Domniloru, să arătați țerii, cine de atunce s'au schimbatu, din D voastră sau din Domnul Hurmuzachi? Iată împutările ce vă adresează: „La 1848, Luminarea Sa (Beizade Grigori Sturza) au fostu investitu cu comanda trupeloru, trimise spre a împrăștia pre tulburatorii liniștei publice, carii începuse a face baricade, și carii după parola, ce le dase unii din șefii loru în gura mare, (ascultați, Domnitoru,) aveau a se aduna adoua zi la 9 ore dimineață, înarmați, spre a înneca pe Domnul Stăpănitoriu, în borșul soldațiloru din cazarmă! În zădaru cearcă adversarii candidatului nostru a se servi de espedițiea aceasta, spre al face pepopularu, căci cei mai mulți din tinerii revoluționari de atunce, ajungăndu astăzi în vărstă mai coaptă, și judecăndu încungiurările cu sănge răce, cunoscu că au fostu înșelați, zidu singuri de nesocotitele lor fapte de atunce, și mulțămescu pentru lecțiea ce li s'au datu. Înaintea acestoru cuvinte, grozave prin însuși ele - Constituționalul și Steaoa Dunărei nu mai săntu în jocu; discuție între jurnaluri nu încape. Chestia stă acumu între Domnul Hurmuzachi și Dvoastră, sau mai bine zicăndu, între Dvoastră și Beizade Grigori Sturza. Țara are totu dreptul să aibă de la Dvoastră unu respunsu, să știe dacă beizade Grigori bine au făcutu ce au făcutu în noaptea de 29 Mart, dacă acumu D voastră, Domniloru Rosetești, Muruzești, Sturzești, Costăchești, Catargiești, Ghisulești, vă recunoașteți greșala, mulțămiți pentru lecțiea ce vi s'au datu, și prin urmare vă primiți să înalțați pe tronul lui Ștefanu cel mare pre acela, care v'au prinsu, care s'au legatu, care sv'au sprobizu, care v'au scuiitu? Spuneți dar, Domniloru, spuneți întregii țări care are totu dreptul de a vă pretinde unu respunsu hotărîtoru,spuneți dacă D. Hurmuzachi vorbește dreptu, sau dacă Dlui vă calomniază, și vă aruncă o infamă insultă, mai infamă decătu însuși scuipiturile din 1848, spuneți dacă D voastră sunteți încă oamenii din 1848, oamenii țerii, oamenii carii v'ați rădicatu pentru legalitate; sau dacă renegăndu trecutul vostru, astăzi vă mărturisiți păcătuiți și vă declarați gata de a linge măna care cu zece ani mai înainte s'au lorailul Unu respunsu dar Domniloru, și unu grabnicu respunsu; sau țara, văzăndu vă că tăceți, va fi îndreptate de a vă zice: „o lecție ați primitu, o lecție vi se mai cu vine; și beiunde Grigori Sturza este omu de „a s'o da. Facase numai Domnul” Bietul Constituțional, trage de moarte și în agoniea sa, vede feliuri de năluciri pe care le comunică cetitorilorusei ca niște descoperiri foarte importante, din care apoi trage cu proscopul preziceri fabuloase în favoarea prea iubitei sale candidaturi. Așea într'unul dintre articolele sale vroește să știe numai de cătu că unul dintre Redactorii Stelei Dunarei au fostu trimisu ca emisaru în promisie secreta la București, ca cum nu'i liberu ori cine se duce să-'și vadă amicii săi, și amicii politici, fără a avea nevoie de a face unu secretu dintr'unu lucru prea firescu. Noi nu ne mirămu de rătăcirea Constituționalului, elu care nu poate fără de stăpăni și are multe cuvinte a întrebuința secretulu la isbutirea causei sale, judecă despre Steaoa Dunarei dupre sine însuși; nu ne putemu înse opri de a admira talentul cu care știe el a încheia la un locu faptele cele mai isolate. În același articol, dupre ce ne vorbește de de Domnie de la București, de călătorie a Redactorului Stelei acolo, de la care „așteaptă Constituționacandidații lui mai multă lămurire în privința aceasta,” apoi are pasagiul următoru: „Noi pe vomu mărgini a face cunoscutu lectori și a