Ţara Noastră, martie 1934 (Anul 12, nr. 537-560)
1934-03-01 / nr. 537
190Ș&\ unn. X Jt. 537, #01 I Marti* 193Î Fondat OCTAVIAN GOGA Redacția și Administrația : București, Strada Câmpineanu Ho. 4 TELEFON Nr. 419 33 Abonamenlul; 500 lei pe an. Pentru preoți și învățători 400 lei. Pentru instituțiuni și autorități 1000 lei. Interpelarea d-lui Octavian Goga, din ședința Camerei dala 26 Februarie 1934 Domnule președinte, domnilor deputați. In legătură cu măsurile pe cari guvernul înțelege să le ia pentru liniștirea sufletească a României adresez domnului președinte al Consiliului următoarea întrebare: Sub pretextul că are de apărat Cea dintâi, cea mai gravă și cea mai plină de consecințe pentru starea de spirit a țării, a fost dizolvarea Gărzii de Fier, despre care în treacăt s’a mai amintit deja această tribună. Nimeni nu a putut să explice nici din punctul de vedere juridic, nici al utilității de stat, acest act al unui Consiliu de miniștri, care rămâne ca un precedent periculos în istoria politică a țării. Va trebui să se revie pe larg asupra acestei chestiuni, fiindcă Nu reușim să pricepem rostul acțiunii represive, pe care guvernul a deslănțuit-o, ca o retorsiune, după gestul necugetat de la Sinaia, după răpunerea regretatului I. G. Duca în împrejurări atât de tragice Nu mai încape nici o îndoială că autorii crimei vor trebui să-și ia pedeamsa meritată. Se înțelege că sancțiunea legii se cuvine să lovească pe cei vinovați, — pe toți cei vinovați și numai pe cei vinovați! Guvernul, însă, s’ar părea că nu se mulțumește cu atât. In loc să încredințeze autorităților judiciare grija unor cercetări normale, lăsându-se sfătuit de o pornire răzbunătoare, a dat ordin să fie arestați cu grămada, fără alegere, după un simplu denunț sau pe o vagă bănuială, (întreruperi, protestări pe băncile maorității), mii de cetățeni cu desăvârșire străini de complotul urzit pentru uciderea lui I. G. Duca: comercianți, medici, profesori, preoți, învățători, studenți... D. dr. N. HASNAȘ. Și alți ariviști. D OCTAVIAN GOGA: Ce ariviști s’a dat ordin să fie arestați ? Spuneți măcar unul. D. dr. N. HASNAȘ: Veți vedea. D. D. IONESCU-BRAILA: Atentatul dela Sinaia n’a fost necugetat! A fost cugetat și odios! D. OCTAVIAN GOGA: Dumneata ești cu inspirația dela Ștefan c’el-Mare. (întreruperi, protestări pe băncile majorității), cărora nu li s’a putut afla altă crimă decât aceea de a fi fost înscriși, de perfectă bună credință, într’o grupare despre a cărei organizație secretă n’aveau cunoștință, dar a cărei acțiune naționalistă, desfășurată la lumina zilei, o aprobau din adâncul cugetului lor de români cumsecade. Am primit, din diferite orașe ale țării, scrisori desnădăjduite din partea celor închiși, cari, fără să cunoască vina ce li se impută, fără să li se fi confirmat mandatul de arestare înaintea unei instanțe judecătorești, fără să știe câtă vreme va mai ține robia lor, au fost smulși din mijlocul îndeletnicirilor lor, despărțiți de familia lor, despuiați de libertate și loviți în existența lor onestă, pentru înlesnirea, foarte problematică, a unor cercetări care întârzie mereu, fiindcă n’au de descoperit nimic. E destul să amintim cazul vrednicului părinte Ion Moța D. OCTAVIAN GOGA: Domnilor, sunt gata, dacă doriți, ca de această chestiune să mă ocup foarte pe larg, dar eu cred că pentru respectul reciproc, pe care trebuie să-l avem fiecare pentru părerile altuia, aveți dansa să mă ascultați. Dar înțelegeți că sunt gata să înfrunt și fulgerele d-voastră. (Ilaritate). Deci continui: „Iși închipuie guvernul că poate liniști spiritele, transformând țara într'o vastă pușcărie ? Nu știe că închisoarea a fost totdeauna o școală de întărire a voinței, de verificare a credințelor și de oțeluire a celor șovăitori ? înmulțind fără să-și dea seama, numărul martirilor tunei mișcări fanatice, nu pregătește singur, între zidurile temnițelor, fierberea revoltelor de andine ?" Eu mă gândesc foarte serios și eu deplină răspundere la fiecare cuvânt pe care îl rostesc, întreb ordinea publică amenințată, guvernul a săvârșit până astăzi o serie de fapte cari, examinate după criteriile principiilor de drept, apar ca niște vădite călcări de lege și, judecate din punct de vedere politic, sunt tot atâtea greșeli fatale, trecută sub tăcere, procedarea guvernului s’ar putea transforma intro platformă de justificare pe viitor, pe cât de lesnicioasă, pe atât de ispititoare: desființarea oricărei grupări politice printr’un simplu jurnal al Consiliului de miniștri. Rezervându-ne, deci, dreptul de a reveni asupra acestei penibile greșeli, cu urmări profund regretabile, pentru moment ne preocupă o altă chestiune de actualitate: de la Orăștie, pe care istoria îl va trece cu cinste printre luptătorii cei mai aprigi ai libertății noastre naționale, și pe care stăpânirea liberală, mai puțin recunoscătoare față de marile figuri ale Ardealului de odinioară, l-a purtat între baionete ca pe un primejdios tulburător al ordinei, spre satisfacția dușmanilor de ieri și spre rușinea librarului românesc. Părintele Ion Moța de la Orăștie a fost liberat zilele trecute, recunoscându-se astfel eroarea comisă, intro clipă de zăpăceală. Iar mai stau încă ferecați oameni de cultură, ca Nae Ionescu, directorul ziarului „Cuvântul“, Nichifor Crainic, directorul ziarului „Calendarul“, profesori universitari și slujitori eminenți ai scrisului românesc, sau Dragoș Protopopescu, un distins scriitor, cărora nu li se poate aduce decât o singură acuzare: aceea de a fi combătut prin presă politica de tranzacții a partidului liberal, pe care o socoteau protivnică năzuințelor naționale. Când se vor deschide oare porțile închisorilor, pentru aceștia și pentru toți oropsiții, al căror strigăt nu se aude și a căror dreptate nu răzbate nicăeri ? O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII. Și pentru alții. D. OCTAVIAN GOGA: CARI ALȚII? APOI, EU AM FOST LA ÎNCHISOARE PENTRU CAUZA NAȚIONALA SI ȘTIU CENSEAMNA ACEASTA! " D. C. BURSAN: Aci este vorba de asasinarea primului ministru al țării. D. TILICA IOANID: Cine l-a asasinat? D. C. BURSAN: Dv. aveți răspunderea alături de ceilalți! (Protestări pe băncile partidului național-agrar, zgomot). D-l Goga poate să pună chestiunea astfel, desigur, pentru că se bucură de impunitate, în timp ce alții simt încarcerați. (Intreuperi, zgomot). D. OCTAVIAN GOGA: Domnule președinte, vă rog să impuneți liniște, altfel sunt gata să stau aici cât de mult. Eu, în Parlament, am fost totdeauna, nu simt parlamentar cu schimbul, ca dumnealor! (întreruperi pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Voiajorii vorbesc cu mai multă modestie. (întreruperi pe băncile opoziției). D. TILICA IOANID: Tot dela Ștefan cel Mare știi asta? (Ilari, tate pe băncile opoziției, zgomot), prin urmare pe a l președinte al Consiliului: „Nu crede că acest regim al bunului plac, datorită căruia orice adversar politic se poate aștepta să fie ridicat de acasă și aruncat în lanțuri, trebuie să înceteze ? Nu-i de părere, că-i va fi foarte greu să se descurce juridicește pe urma atâtor arestări pripite, care se vor sfârși, mai curând sau mai târziu, printro inevitabilă punere în libertate ? Nu găsește că a sosit timpul să redea societăței românești pe toți cei arestați fără nici un motiv legal?.... Domnilor, vă anunț că 502 sunt la Jilava. O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII: Puțini! D. OCTAVIAN GOGA: Cine spune ? D. TILICA IOANID: Toată majoritatea. (întreruperi). D. OCTAVIAN GOGA: Domnilor, nu este caz de răzbunare și fac apel la rațiunea d-voastră și la toată tendința de echilibru in judecata dv. Vă rog să vă gândiți. Cunosc oameni cari n’au avut absolut nici un rol, n’au făcut nici un fel de manifestare politică, unii n’au fost nici măcar membri ai Gărzii de Fier și au fost închiși. Ei bine, au fost închiși pe toată țara mii de oameni, o vastă rețea s’a întins asupra țării... D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de interne. Vă rog să precizați. D-voastră vorbiți aci ca șeful unui partid cu răspundere. Spuneți că au fost arestați mii de oameni. Vă rog să precizați câte mii de oameni, ca să vă pot da lămuririle necesare. D. TILICA IOANID (către d. ministru de Interne) : D-voastră trebuie să spuneți numărul exact. D. OCTAVIAN GOGA: înțelegeți d-voastră că tocmai fiindcă sunt om de răspundere... O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII: Recitiți articolele d-voastră din „Țara Noastră“. D. OCTAVIAN GOGA: Să le citești dumneata, cu folos pentru dumneata și familia d-tale. (Ilaritate). Domnule Iamandi, d-voastră m’ați invitat să dau cifra exactă a celor arestați. D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Ați spus „mi de oameni“. D. OCTAVIAN GOGA: Da, vă rog, d-voastră... (întreruperi pe băncile majorității). Domniile Inculeț, la Academie nu întâlnim asemenea chehălii. Exclamări pe băncile majorității. Domnule Iamandi, d-voastră ați spus că trebue să vorbesc în calitatea mea de om cu răspundere. Tocmai fiindcă simt întreaga răspundere a cuvintelor mele, vă spun că-mi este cu neputință sa vă dau o cifră exactă. Fac însă un apel către toți aceia, cari vor să respecte adevărul, fie că sunt pe aceste bănci, fie dincolo — chestiunea aceasta nu este o chestiune de partid — să spună, dacă nu au fost cu una cu alta, pe județ, cel puțin 50 de oameni arestați. (Zgomot, întreruperi pe băncile majorității). D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne , Domnule Goga, eu sunt în măsură să cunosc perfect această chestiune. Este inexact ceea ce susțineți. (Aprobări pe băncile majorității). ARESTAȚI FARA SA LI SE SPUNĂ DE CE D. OCTAVIAN GOGA: Dațimi vor să termin. Eu vă spun că au fost cel puțin câte 50 de oameni pe județ. Sunt convins insă că au fost mai mulți, 100-150. Evident, cu vremea ați început să-i triați și în felul acesta numărul lor s’a subțiat. Ceea ce afirm eu însă este că toți aceștia au fost arestați, fără să li se spună de ce, pentruca apoi să li se dea drumul, fără să li se spună iarăș de ce. Aceasta este realitatea. Eu vă fac dv. un serviciu, cînd vin aici, nu în numele opoziției, ci în numele meu și în numele sentimentelor mele de român și vă spun: isprăviți odată cu această chestiune, fiindcă am impresia că o lungiți pentru că nu știți ce să faceți. De aceea eu am venit aici să ridic această chestiune, făcându-mă ecoul sentimentului general, din afară de această casă. (întreruperi, protestări pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Vă faceți ecoul asasinatului. (întreruperi, protestări pe băncile partidului national-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Domnule, nu rostiți vorbe ușoare! (Zgomot, întreruperi pe băncile majorității). D. GH. BRATESCU: Sunt vorbe grele, domnule Goga. (întreruperi, protestări pe băncile partidului național-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Vedeți broșura aceasta ? Este verde. (Protestări, întreruperi pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Speranța d-tale este verde. (întreruperi pe băncile partidului national-agrar) . D. OCTAVIAN GOGA: Verde, dar pe dv. vă va pierde, dacă vă voi citi-o. (Ilaritate, aplauze pe băncile partidului național-aerrar). D. dr. N. HASNAȘ: S’a isprăvit cu ea. Acesta este șantaj. (Aprobări pe băncile majorității, protestări pe băncile partidului național-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Cine dintre dv. vrea să știe ce este după această copertă verde, îl invit să vadă. (întreruperi pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Eu cunosc coperta replicei lui Aurel Popovici. Tot verde este. Eu am trecut-o peste Munți, nu d-ta. D. OCTAVIAN GOGA: Eu eram copil pe atunci. (întreruperi pe băncile majorității). In această broșură cu coperta verde este vorba despre ce ați scris dv. de Principele Carol. (Protestări vehemente, întreruperi, vociferări pe băncile majorității). D. dr. N. HASNAS: Acesta este șantaj. D. OCTAVIAN GOGA : Această broșură am confiscat-o eu! (Protestări vehemente, întreruperi pe băncile majorității). Domnule președinte, domnilor deputați, ca manieră de cuvântare din partea mea îmi desvăluesc arsenalul de la început, și vă spun că față de strigătele și interjecțiunile dv., corzile mele vocale, din egoism, le voi cruța și deci oricât veți striga eu voi răspunde cu liniște. Constat de la început, că. subsecretar de stat, în fierbințeala d-sale oratorică, a uitat să răspundă la o chestiune foarte importantă, la propunerea de anchetă parlamentară care s-a făcut dela această tribună. La aceasta guvernul trebuia să răspundă, fiindcă vrem să înregistrăm din partea dv. și a Camera, hotărârea de a nu primi această anchetă parlamentară, de a nu examina situația în care se găsesc cei întemnițați, și de a nu ști pentru ce au fost întemnițați. Prin urmare, la acest lucru, care este o chestiune pozitivă, domnul ministru de interne, trebuia să răspundă. D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne. Camera vă va răspunde la propunerea de anchetă parlamentară. D. OCTAVIAN GOGA f Eu cred că d. ministru este dator să răspundă, fiindcă eu nu sunt dinD. OCTAVIAN GOGA : Domnilor, noi știm că se creeaza, atât politicește, cât și juridicește, un precedent Vă invit să judecați și da.că roata vremii este schimbătoare și atunci, admițând ideia că se poate dizolva o grupare politică, în mod legal, printr'un simplu jurnal al unui Consiliu de Miniștri, ei bine, dv. riscați ca, ceea ce ați făcut acum împotriva cuiva, să se întoarcă odată împotriva dv. Oricât ați fi dv. acum pe acea bancă, este bine să băgați de seamă ca procedeul să nu se întoarcă împotriva dv. (întreruperi pe băncile majorități). Eu nu mă ocup însă de această chestiune. Dar, domnilor, vorbesc sincer, — și fac apel la dv. toți, a memoria dv., la amintirile dv., — eu am fost în alegeri și mă găseam tocmai la Timișoara, atunci când s'a dizolvat Gerda de Fier. Ei bine, am văzut copii dela 14 ani în sus, duși în camioane deschise, în goana mare, pe un frig de 15 grade sub zero, luați, adunați de oriunde, — copii cari nu aveau nici un rol politic ! O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII. De unde știi? D. OCTAVIAN GOGA: Știu, pentru că nu am informat. N'am D. N. RIZESCU-BRANESH: Alt argument mai aveți, în afară de șantaj ? (Aprobări pe băncile majorității, protestări, zgomot, întreruperi pe băncile partidului național-agrar). D. N. N. SAVEANU, președinte: Domnilor, deputați, lăsați vă rog pe domnul deputat Goga să continue. D. OCTAVIAN GOGA: Domnule președinte, dați-i cu ciocanul ! Eu suport liniștit orice obrăznicie. Eu nu atac pe nimeni. Când veți vorbi dor domnilor majoritari, dacă se va întâmpla aceasta, eu voi tăcea, (întreruperi pe băncile majorității). D. I. GH. VANTU: Domnule Goga, voi vorbi eu și voi avea cutre «ceia care mă mulțumesc cu puțin. (Ilaritate pe băncile majorității). Eu nu mă mulțumesc cu declarațiunile pe cari le-ați făcut dv. domnule subsecretar de stat- Dv. ați luat trecutul meu politic și l-ații interpretat cum ați vrut, eu patimă sau cu tendința dv. de obiectivitate, — dacă vreți să spuneți așa. Eu nu vă voi urma pe acest drum, fiindcă NU AM CU CE să mă ocup. (Raritate, aplauze pe băncile partidului agrar). Prin urmare, voi rămâne pur și simplu la obiect. Eu nu am luat în disensiune legalitatea dizolvării Gărzii de Fier, mi-am rezervat dreptul ca asupra acestei chestiuni să vorbesc mai târziu, cu altă ocazie. Nu am vrut să complic lucrurile, pentru că având de examinat două acte , peste unul am trecut, iar pe celălalt mi-am rezervat dreptul să-l discut acum. Cel peste care am trecut a fost: legalitatea dizolvării Gărzii de Fier. Nu m’am ocupat de el. Dv. ați venit deodată cu toată chestiunea, și ați pus-o aici în întregimea ei, în fața Camerei. Eu nu vreau să mă ocup acum de această chestiune. Pot spune însă câteva cuvinte- N’a fost legală dizolvarea Gărzii de Fier, domnilor deputați, printr’o hotărîre a Consiliului de miniștri, iar un prin decret iscălit de către M. S. Regele. D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne. Un jurnal al Consiliului de miniștri nu se semnează de M. S. Regele, domnule Goga. D. TILICA IOANID: De aceea nici nu a fost decret. D. OCTAVIAN GOGA : Domnule Iamandi, știm aceasta. Noi știm mai mult decât vrem să spunem. Dar știm că dv. ați luat răspunderea ... D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne: Spuneți tot. De ce să aveți reticențe? Vă rugăm să spuneți tot, ca să se termine odată cu chestiunea aceasta, pe care o credeți ca un fel de sabie a lui Damocles deasupra capului nostru, putut să privesc cu brațele încrucișate această sălbăticie și m'am interesat de soarta lor. Erau, domnilor, copii, elevi de liceu, luați și duși. Vă întreb pe dv.: este prudent acest lucru ? Apoi știți dv. ce înseamnă, pentru tâmplele ferbinți ale tineretului, o credință? D. REMUS ZUGANESCU: înfierbântați de dumneata, domnule Goga! D. OCTAVIAN GOGA: Și atunci, domnilor deputați, această chestiune, noi va trebui să o lămurim odată. Insă d. subsecretar de Stat, cu foarte multă desinvoltură și cu o specială retorică... (Exiamații pe băncile majorității). D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne. Era o vreme când apreciat această retorică. Aău-ți aminte, în 1915, la Galați. (Zgomot). D. OCTAVIAN GOGA: D. subsecretar de Stat spune un lucru la care trebue să fiu sensibil și, oricât aș prețui cuvintele după locul de unde vin, trebue să-i răspund. D-sa spune că asasinarea lui Duca este rezultanta atmosferei de ostilitate, la care aș fi contribuit și cu. Am mai auzit de acest lucru. Mi s’a spus, înainte de deschiderea Camerei, că venind aici, înaintea raiul să vă acuz, spunând că sunteți răspunzător pentru această dezordine din țară. (Aplauze, aprobări pe băncile majorității, portestări pe băncile partidului național-agrar). OPERA DE PACIFICARE SUFLETEASCA D. OCTAVIAN GOGA : „Nu găsește guvernul că a sosit timpul să redea societății românești pe toți cei arestați fără nici un motiv legal, în temeiul unor grăbite suspiciuni sau, ceea ce e mai grav, pentru satisfacerea unor ranchiuni personale a puternicilor zilei ? Nu se teme că acest sistem al prigoanei și al vindictei politice sar putea întoarce odată împotriva celor cari îl practică astăzi ? După felul cum ni se va răspunde la aceste întrebări, vom vedea dacă guvernul înțelege să continue a merge mai departe, pe calea pe care și-a ales-o, stăruind în greșelile și ilegalitățile săvârșite, sau dorește sincer să contribue la opera de pacificare sufletească a României, care ar trebui să ne preocupe în primul loc pe toți. De deasupra oricăror adversități politice. (Aplauze prelungite pe băncile partidului național agrar). dv., se vor găsi oameni, cari să mă apostrofeze cu violență și cari să-mi strige că sunt vinovat, înainte de a se deschide Camera, am avut însă vizita d-lui prim-ministru, care mi-a propus destinderea! Dacă eram așa de vinovat, DECE VED. OCTAVIAN GOGA : Domnilor, sunt gata să răspund în fața conștiinței publice, în fața Carierei, în fața unei anchete parlamentare, pe care o propune d. George Brătianu și pe care o primesc, — căci, îmi dau seama de toate faptele mele, de fiecare cuvânt pe care l-am rostit sau pe care I-am scris, (întreruperi pe băncile majorității, zgomot). Da, eu am făcut atmosferă, împotriva guvernului Dupa ! Pentru ce ? Pentru că fostul prim-ministru, care a venit ,la mine să-mi ofere participarea la guvern, mi-a propus-o în temeiul unor idei și principii, pe cari eu le-am refuzat. Și, atunci, în mod normal, ce urma să fac eu ? Ce puteam să fac ? (întreruperi). Trebuia să-mi susțin părerile mele, credințele mele, în puterea cărora am ajuns la convingerea că nu putem să cădem de acord. D. REMUS ZUGANESCU, Domnule Goga, dar afirmațiunea pe care ați făcut-o în „Țara Noastră“, că guvernul a introdus 150 mii străini în țară, este exactă? (întreruperi, zgomot). D. OCTAVIAN GOGA: Nu sunt sinit să răspund la toată lumea. Dv. nu găsiți, însă, că este o copilărie, chiar dacă se spune să zicem, de cei acuzați, că de aceia au avut acest gest necugetat... D. REMUS ZUGANESCU: Ce gest? Asasinat! D. OCTAVIAN GOGA : ...fiindcă guvernul Duca ar fi lăsat să vină străini în țără ? Domnilor acest lucru se invoacă drept cauză, care a provocat asasinarea regretatului Duca ? Nu dizolvarea Gărzii de Fier ? Așa vedeți de lucrurile ? D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne. Nu deplasați chestiunea prin diversiuni atât de ușoare, domnule Goga. D. OCTAVIAN GOGA : Să ne judece țara pe toți! Eu îmi iau răspunderea în fața lui Dumnezeu și a oamenilor pentru faptele mele, și știu, conștiința mea e curată, că nam preparat aTDEAȚI LA MINE SA-MI INTINDEȚI RAMURA DE MĂSLIN ? (Aplauze pe băncile partidului național-agrar). D. dr. N. HASNAȘ: N'ați vrut să apreciați frumusețea gestului d-lui prim-ministru.mosfera de asasinat. A ! Am scris contra lui Duca dar a scrie contra cuiva și a face atmosferă, înseamnă a îndemna la asasinat ? Apoi, domnilor, eu armnaci o broșură verde, în care d-voastră ați făcut atmosferă contra principelui Carol. Ați făcut-o, ca să-l asasinați ? (Aplauze pe băncile opoziției, întreruperi pe băncile majorității?, zgomot). NU, DOMNII MEI ! A AFIRMA CREDINȚELE TALE, A AFIRMA PRINCIPIILE TALE, NU INSEAMNA A ÎNDEMNA LA ASASINAT . INSEAMNA A CONVINGE OPINIA PUBLICA. ȘI EU AM LUAT ACEASTA SARCINA ASUPRA MEA, AM MERS ÎNAINTE ȘI VOI MERGE ÎNAINTE PE ACEST DRUM. (întreruperi). Domnilor, am vorbit aci însă despre situațiu mea celor închiși. D-voastră ați admis un număr de 1709 de arestați.... D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de Stat la ministerul de interne. La început. Pe urmă, numai 1100. D. OCTAVIAN GOGA : Domnilor, fie că au fost 1100, fie că au fost 1700, cum vă jucați dv. cu libertatea miilor de oameni ? D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Libertate? Bine, domnule Goga! D. OCTAVIAN GOGA. Da, domnule ministru, fiecare are dreptul de a fi liber în această țară. D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne: Dumneata vrei să aperi libertatea, prin aprobarea indirectă a dreptului la crimă? D. OCTAVIAN GOGA,NU! D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Atunci când cade primul ministru al țării și când luăm măsuri, este un exces al nostru împotriva libertăților publice? O spui cu toată puterea convingerii dumitale? D. OCTAVIAN GOGA: DA! (Exclamări pe băncile majorității). VOCI DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII: Rușine! (Zgomot mare). Dizolvarea sănii ș stei Arestări după bunul plac Să se redea libertatea celor nevinovați Replica d-lui Octavian Goga ------------ n - —-------------- — „Sunt gata sâ răspund In fața conștiinței publice de toate faptele mele*1 Roata vremii e schimbătoare Să ne judece țara pe toți D. OCTAVIAN GOGA » (Continuare în pag. IV-a) Cazul Stere Ciumeti D. OCTAVIAN GOGA : Să vă spun mai mult, «tunci, domnilor deputați. Ce ați făcut d-voastra? Ați închis 1190 de oameni — așa spuneți — dar, după părerea mea, ați închis mai mulți. Să știți însă, că lucrurile ies la iveală și nu se pot schimbai. Știți dacă la mine și la alți domni din această Cameră vine văduva cernită a lui Stere Ciumeti, care a fost împușcat cu șapte gloanțe de revolver, în noaptea asasinatului, de către poliție și aruncat în lacul Fundeni ? (Protestări, întreruperi pe băncile majorității). D. VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne. Sunteți sigur, domnule Octavian Goga’ D, OCTAVIAN GOGA. Sunt sigur!. In această situație, vă întreb : Ce impresie credeți dacă se produce în străinătate, atunci când organele polițienești, nu numai că arestează, dar intră la om în casă și cu gloanțe de revolver îl omoară și apoi îl aruncă în lac? (Protestări, întreruperi pe băncile majorității). Vom mai vorbi despre aceste lucruri și dacă nu voi vorbi eu, va vorbi țara, fiindcă țara refuză asemenea fapte! Domnilor, eu am protestat împotriva închiderea celor câteva mii de oameni. Știu că la Iava se găsesc astăzi 300 de inși. Am dorit să-i văd. 1