Ţara Noastră, martie 1934 (Anul 12, nr. 537-560)

1934-03-01 / nr. 537

190Ș&\ unn. X Jt. 537, #01 I Marti* 193Î Fondat OCTAVIAN GOGA Redacția și Administrația : București, Strada Câmpineanu Ho. 4 TELEFON Nr. 419­ 33 Abona­m­enlul; 500 lei pe an. Pentru preoți și învăță­tori 400 lei. Pentru instituțiuni și autorități 1000 lei. Interpelarea d-lui Octavian Goga, din ședința Camerei dala 26 Februarie 1934 Domnule președinte, domnilor deputați. In legătură cu măsurile pe cari guvernul înțelege să le ia pentru liniștirea sufletească a României adresez domnului pre­ședinte al Consiliului următoa­rea întrebare: Sub pretextul că are de apărat Cea dintâi, cea mai gravă și cea mai plină de consecințe pen­tru starea de spirit a țării, a fost dizolvarea Gărzii de Fier, despre care în treacăt s’a mai amintit deja această tribună. Nimeni nu a putut să explice nici din punc­tul de vedere juridic, nici al uti­lității de stat, acest act al unui Consiliu de miniștri, care rămâ­ne ca un precedent periculos în istoria politică a țării. Va trebui să se revie pe larg a­­supra acestei chestiuni, fiindcă Nu reușim să pricepem ros­tul acțiunii represive, pe care guvernul a deslănțuit-o, ca o retorsiune, după­ gestul necuge­tat de la Sinaia, după răpunerea regretatului I. G. Duca în îm­prejurări atât de tragice Nu mai încape nici o îndoială că au­torii crimei vor trebui să-și ia pedeamsa meritată. Se înțelege că sancțiunea legii se cuvine să lovească pe cei vinovați, — pe toți cei vinovați și numai pe cei vinovați! Guvernul, însă, s’ar părea că nu se mulțumește cu atât. In loc să încredințeze au­torităților judiciare grija unor cercetări normale, lăsându-se sfătuit de o pornire răzbună­toare, a dat ordin să fie arestați cu grămada, fără alegere, după un simplu denunț sau pe o va­gă bănuială, (întreruperi, pro­testări pe băncile maorității), mii de cetățeni cu desăvârșire străini de complotul urzit pen­tru uciderea lui I. G. Duca: co­mercianți, medici, profesori, preoți, învățători, studenți... D. dr. N. HASNAȘ. Și alți ari­viști. D OCTAVIAN GOGA: Ce ari­viști s’a dat ordin să fie ares­tați ? Spuneți măcar unul. D. dr. N. HASNAȘ: Veți vedea. D. D. IONESCU-BRAILA: A­­tentatul dela Sinaia n’a fost ne­cugetat! A fost cugetat și odios! D. OCTAVIAN GOGA: Dum­neata ești cu inspirația dela Ștefan­ c’el-Mare. (întreruperi, protestări pe băncile majori­tății), cărora nu li s’a putut a­­fla altă crimă decât aceea de a fi fost înscriși, de perfectă bună credință, într’o grupare despre a cărei organizație secretă n’a­­veau cunoștință, dar a cărei ac­țiune naționalistă, desfășurată la lumina zilei, o aprobau din adâncul cugetului lor de ro­mâni cumsecade. Am primit, din diferite orașe ale țării, scrisori desnădăjduite din partea celor închiși, cari, fără să cunoască vina ce li se impută, fără să li se fi confir­mat mandatul de arestare îna­intea unei instanțe judecăto­rești, fără să știe câtă vreme va mai ține robia lor, au fost smulși din mijlocul îndeletnici­rilor lor, despărțiți de familia lor, despuiați de libertate și lo­viți în existența lor onestă, pen­tru înlesnirea, foarte problema­tică, a unor cercetări care în­târzie mereu, fiindcă n’au de descoperit nimic. E destul să amintim cazul vrednicului părinte Ion Moța D. OCTAVIAN GOGA: Dom­nilor, sunt gata, dacă doriți, ca de această chestiune să mă o­­cup foarte pe larg, dar eu cred că pentru respectul reciproc, pe care trebuie să-l avem fiecare p­entru părerile altuia, aveți da­nsa să mă ascultați. Dar înțe­legeți că sunt gata să înfrunt și fulgerele d-voastră. (Ilaritate). Deci continui: „Iși închipuie guvernul că poate­­ liniști spiritele, transfor­mând țara într'o vastă pușcă­rie ? Nu știe că închisoarea a fost totdeauna o școală de în­tărire a voinței, de verificare a credințelor și de oțeluire a celor șovăitori ? înmulțind fără să-și dea seama, numărul martirilor tunei mișcări fanatice, nu pregă­tește singur, între zidurile tem­­nițelor, fierberea revoltelor de andine ?" Eu mă gândesc foarte serios și eu deplină răspundere la fiecare cuvânt pe care îl rostesc, întreb ordinea publică amenințată, gu­vernul a săvârșit până astăzi o serie de fapte cari, examinate după criteriile principiilor de drept, apar ca niște vădite căl­cări de lege și, judecate din punct de vedere politic, sunt tot atâ­tea greșeli fatale, trecută sub tăcere, procedarea guvernului s’ar putea transforma intro platformă de justificare pe viitor, pe cât de lesnicioasă, pe atât de ispititoare: desființarea oricărei grupări politice printr’un simplu jurnal al Consiliului de miniștri. Rezervându-ne, deci, dreptul de a reveni asupra acestei peni­bile greșeli, cu urmări profund regretabile, pentru moment ne preocupă o altă chestiune de ac­tualitate: de la Orăștie, pe care istoria îl va trece cu cinste printre luptă­torii cei mai aprigi ai libertății noastre naționale, și pe care stăpânirea liberală, mai puțin recunoscătoare față de marile figuri ale Ardealului de odinioa­ră, l-a purtat­ între baionete ca pe un primejdios tulburător al ordinei, spre satisfacția dușma­nilor de ieri și spre rușinea li­brarului românesc. Părintele Ion Moța de la Orăștie a fost li­berat zilele trecute, recunoscân­­du-se astfel eroarea comisă, in­tro clipă de zăpăceală. I­ar mai stau încă ferecați oameni de cultură, ca Nae Ionescu, direc­torul ziarului „Cuvântul“, Ni­­chif­or Crainic, directorul ziaru­lui „Calendarul“, profesori uni­versitari și slujitori eminenți ai scrisului românesc, sau Dragoș Protopopescu, un distins scrii­tor, cărora nu li se poate aduce decât o singură acuzare: aceea de a­ fi combătut prin presă po­litica de tranzacții a partidului liberal, pe care o socoteau pro­­tivnică năzuințelor naționale. Când se vor deschide oare por­țile închisorilor, pentru aceștia și pentru toți oropsiții, al căror strigăt nu se aude și a căror dreptate nu răzbate nicăeri ? O VOCE DE PE BĂNCILE MA­JORITĂȚII. Și pentru alții. D. OCTAVIAN GOGA: CARI ALȚII? APOI, EU AM FOST LA­ ÎNCHISOARE PENTRU CAUZA NAȚIONALA SI ȘTIU CE­NSEAMNA ACEASTA! " D. C. BURS­AN: Aci este vorba de asasinarea primului ministru al țării. D. TILICA IO­AN­ID: Cine l-a asasinat? D. C. BURSAN: Dv. aveți răs­punderea alături de ceilalți! (Protestări pe băncile partidului național-agrar, zgomot). D-l Go­­ga poate să pună chestiunea ast­fel, desigur, pentru că se bucură de impunitate, în timp ce alții simt încarcerați. (Intreuperi, zgomot). D. OCTAVIAN GOGA: Dom­nule președinte, vă rog să impu­­neți liniște, altfel sunt gata să stau aici cât de mult. Eu, în Parlament, am fost totdeauna, nu simt parlamentar cu schim­bul, ca dumnealor! (întreru­peri pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Vo­iajorii vorbesc cu mai multă mo­destie. (întreruperi pe băncile o­­poziției). D. TILICA IO­AN­ID: Tot dela Ștefan cel Mare știi asta? (Ilari, tate pe băncile opoziției, zgomot), prin urmare pe a­ l președinte al Consiliului: „Nu crede că acest regim al bunului plac, datorită căruia ori­ce adversar politic se poate aștepta să fie ridicat de acasă și aruncat în lanțuri, trebuie să înceteze ? Nu-i de părere, că-i va fi foarte greu să se descurce juridicește pe urma atâtor ares­tări pripite, care se vor sfârși, mai curând sau mai târziu, prin­­tro inevitabilă punere în liber­tate ? Nu găsește că a sosit timpul să redea societăței ro­mânești pe toți cei arestați fă­ră nici un motiv legal?.... Domnilor, vă anunț că 502 sunt la Jilava. O VOCE DE PE BĂNCILE MA­JORITĂȚII: Puțini! D. OCTAVIAN GOGA: Cine spune ? D. TILICA IO­AN­ID: Toată ma­joritatea. (întreruperi). D. OCTAVIAN GOGA: Dom­nilor, nu este caz de răzbunare și fac apel la rațiunea d-voastră și la toată tendința de echilibru in judecata dv. Vă rog să vă gândiți. Cunosc oameni cari n’au avut absolut nici un rol, n’au făcut nici un fel de mani­festare politică, unii n’au fost nici măcar membri ai Gărzii de Fier și au fost închiși. Ei bine, au fost închiși pe toată țara mii de oameni, o vastă rețea s’a în­tins asupra țării... D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de interne. Vă rog să precizați. D-voastră vorbiți aci ca șeful u­­nui partid cu răspundere. Spu­neți că au fost arestați mii de oameni. Vă rog să precizați câte mii de oameni, ca să vă pot da lămuririle necesare. D. TILICA IOANID (către d. ministru de Interne) : D-voastră trebuie să spuneți numărul exact. D. OCTAVIAN GOGA: înțe­legeți d-voastră că tocmai fiind­că sunt om de răspundere... O VOCE DE PE BĂNCILE MA­JORITĂȚII: Recitiți articolele d-voastră din „Țara Noastră“. D. OCTAVIAN GOGA: Să le citești dumneata, cu folos pentru dumneata și familia d-tale. (Ila­ritate). Domnule Iamandi, d-voa­­stră m’ați invitat să dau cifra exactă a celor arestați. D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de Interne. Ați spus „mi de oa­meni“. D. OCTAVIAN GOGA: Da, vă rog, d-voastră... (întreruperi pe băncile majorității). Domniile Inculeț, la Academie nu întâl­nim asemenea chehălii. Excla­mări pe băncile majorității­. Domnule Iamandi, d-voastră ați spus că trebue să vorbesc în ca­litatea mea de om cu răspun­dere. Tocmai fiindcă simt în­treaga răspundere a cuvintelor mele, vă spun că-mi este cu ne­putință sa vă dau o cifră exac­tă. Fac însă un apel către toți aceia, cari vor să respecte ade­vărul, fie că sunt pe aceste bănci, fie dincolo —­ chestiunea aceasta nu este o chestiune de partid — să spună, dacă nu au fost cu una cu alta, pe județ, cel puțin 50 de oameni arestați. (Zgomot, întreruperi pe bănci­le majorității). D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de Interne , Domnule Goga, eu sunt în măsură să cunosc perfect a­­ceastă chestiune. Este inexact ceea ce susțineți. (Aprobări pe băncile majorității). ARESTAȚI FARA SA LI SE SPU­NĂ DE CE D. OCTAVIAN GOGA: Dați­­mi vor să termin. Eu vă spun că au fost cel puțin câte 50 de oameni pe județ. Sunt convins insă că au fost mai mulți, 100-150. Evident, cu vremea ați început să-i triați și în felul a­­cesta numărul lor s’a subțiat. Ceea ce afirm eu însă este că toți aceștia au fost arestați, fă­ră să li se spună de ce, pentru­­ca apoi să li se dea drumul, fă­ră să li se spună iarăș de ce. A­­ceasta este realitatea. Eu vă fac dv. un serviciu, cînd vin aici, nu în numele opo­ziției, ci în numele meu și în nu­mele sentimentelor mele de ro­mân și vă spun: isprăviți oda­tă cu această chestiune, fiind­că am impresia că o lungiți pen­­tru că nu știți ce să faceți. De a­­ceea eu am venit aici să ridic această chestiune, făcându-mă ecoul sentimentului general, din afară de această casă. (în­treruperi, protestări pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Vă faceți ecoul asasinatului. (între­ruperi, protestări pe băncile par­tidului national-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Dom­nule, nu rostiți vorbe ușoare! (Zgomot, întreruperi pe băncile majorității). D. GH. BRATESCU: Sunt vor­be grele, domnule Goga. (între­ruperi, protestări pe băncile par­tidului național-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Vedeți broșura aceasta ? Este verde. (Protestări, întreruperi pe băn­cile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Spe­ranța d-tale este verde. (între­ruperi pe băncile partidului na­tional-agrar) . D. OCTAVIAN GOGA: Ver­de, dar pe dv. vă va pierde, da­că vă voi citi-o. (Ilaritate, a­­plauze pe băncile partidului na­­țional-aerrar). D. dr. N. HASNAȘ: S’a isprăvit cu ea. Acesta este șantaj. (Apro­bări pe băncile majorității, pro­testări pe băncile partidului na­­țional-agrar). D. OCTAVIAN GOGA: Cine dintre dv. vrea să știe ce este după această copertă verde, îl invit să vadă. (întreruperi pe băncile majorității). D. D. IONESCU-BRAILA: Eu cunosc coperta replicei lui Aurel Popovici. Tot verde este. Eu am trecut-o peste Munți, nu d-ta. D. OCTAVIAN GOGA: Eu e­­ram copil pe atunci. (întreru­peri pe băncile majorității). In această broșură cu coperta ver­de este vorba despre ce ați scris dv. de Principele Carol. (Protes­tări vehemente, întreruperi, vo­ciferări pe băncile majorității). D. dr. N. HASN­AS: Acesta este șantaj. D. OCTAVIAN GOGA : Acea­stă broșură am confiscat-o eu! (Protestări vehemente, întreru­peri pe băncile majorității). Domnule președinte, domnilor deputați, ca manieră de cuvân­tare din partea mea îmi desvă­­luesc arsenalul de la început, și vă spun că față de strigătele și interjecțiunile dv., corzile mele vocale, din egoism, le voi cruța și deci oricât veți striga eu voi răspunde cu liniște. Constat de la început, că­­. sub­secretar de stat, în fierbințeala d-sale oratorică, a uitat să răs­pundă la o chestiune foarte im­portantă, la propunerea de an­chetă parlamentară care s-a fă­cut dela această tribună. La aceasta guvernul trebuia să răspundă, fiindcă vrem să înre­gistrăm din partea dv. și a Ca­mera, hotărârea de a nu primi a­­ceastă anchetă parlamentară, de a nu examina situația în care se găsesc cei întemnițați, și de a nu ști pentru ce au fost întemnițați. Prin urmare, la acest lucru, care este o chestiune pozitivă, dom­nul ministru de interne, trebuia să răspundă. D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne. Camera vă va răspunde la propunerea de anchetă parla­mentară. D. OCTAVIAN GOGA f Eu cred că d. ministru este da­tor să răspundă, fiindcă eu nu sunt din­D. OCTAVIAN GOGA : Dom­nilor, noi știm că se creeaza, a­­tât politicește, cât și juridiceș­te, un precedent Vă invit să judecați și da.­că roata vremii este schimbătoare și atunci, ad­mițând ideia că se poate dizol­va o grupare politică, în mod legal, printr'un simplu jurnal al unui Consiliu de Miniștri, ei bi­ne, dv. riscați ca, ceea ce ați fă­cut acum împotriva cuiva, să se întoarcă odată împotriva dv. Oricât ați fi dv. acum pe a­­cea bancă, este bine să băgați de seamă ca procedeul să nu se întoarcă împotriva dv. (în­treruperi pe băncile majorită­­ți). Eu nu mă ocup însă de aceas­tă chestiune. Dar, domnilor, vor­besc sincer, — și fac apel la dv. toți, a memoria dv., la aminti­rile dv., — eu am fost în alegeri și mă găseam tocmai la Timi­șoara, atunci când s'a dizolvat Gerda de Fier. Ei bine, am văzut copii dela 14 ani în sus, duși în camioane deschise, în goana mare, pe un frig de 15 grade sub zero, luați, adunați de ori­unde, — copii cari nu aveau nici un rol politic ! O VOCE DE PE BĂNCILE MA­JORITĂȚII. De unde știi? D. OCTAVIAN GOGA: Știu, pentru că nu am informat. N'am D. N. RIZESCU-BRANESH: Alt argument mai aveți, în afară de șantaj ? (Aprobări pe băncile majorității, protestări, zgomot, întreruperi pe băncile partidului național-agrar). D. N. N. SAVEANU, președinte: Domnilor, deputați, lăsați vă rog pe domnul deputat Goga să con­tinue. D. OCTAVIAN GOGA: Dom­nule președinte, dați-i cu cioca­nul ! Eu suport liniștit orice o­­brăznicie. Eu nu atac pe ni­meni. Când veți vorbi dor dom­nilor majoritari, dacă se va în­tâmpla aceasta, eu voi tăcea, (întreruperi pe băncile majori­tății). D. I. GH. VANTU: Domnule Goga, voi vorbi eu și voi avea cu­tre «ceia care mă mulțumesc cu puțin. (Ilaritate pe băncile majo­rității). Eu nu mă mulțumesc cu declarațiunile pe cari le-ați făcut dv. domnule subsecretar de stat- Dv. ați luat trecutul meu politic și l-ații interpretat cum ați vrut, eu patimă sau cu tendința dv. de obiectivitate, — dacă vreți să spu­neți așa. Eu nu vă voi urma pe acest drum, fiindcă NU AM CU CE să mă ocup. (Raritate, aplau­ze pe băncile partidului agrar). Prin urmare, voi rămâne pur și simplu la obiect. Eu nu am lua­t în disensiune legalitatea dizolvării Gărzii de Fier, mi-am rezervat dreptul ca asupra acestei ches­tiuni să vorbesc mai târziu, cu altă ocazie. Nu am vrut să com­plic lucrurile, pentru că având de examinat două acte , peste unul am trecut, iar pe celălalt mi-am rezervat dreptul să-l discut acum. Cel peste care am trecut a fost: legalitatea dizolvării Gărzii de Fier. Nu m’am ocupat de el. Dv. ați venit de­odată cu toată ches­tiunea, și ați pu­s-o aici în între­gimea ei, în fața Camerei. Eu nu vreau să mă ocup acum de acea­stă chestiune. Pot spune însă câte­va cuvinte- N’a fost legală dizol­varea Gărzii de Fier, domnilor deputați, printr’o hotărîre a Con­siliului de miniștri, iar un prin­ decret iscălit de către M. S. Re­gele. D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne. Un jurnal al Consiliului de miniștri nu se semnează de M. S. Regele, domnule Goga. D. TILICA IOANID: De aceea nici nu a fost decret. D. OCTAVIAN GOGA : Dom­nule Iamandi, știm aceasta. Noi știm mai mult decât vrem să spu­nem. Dar știm că dv. ați luat răs­punderea ... D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne: Spuneți tot. De ce să a­­veți reticențe? Vă rugăm să spu­neți tot, ca să se termine odată cu chestiunea aceasta, pe care o credeți ca un fel de sabie a lui Damocles deasupra capului nos­tru, putut să privesc cu brațele în­crucișate această sălbăticie și m'am interesat de soarta lor. E­­rau, domnilor, copii, elevi de li­ceu, luați și duși. Vă întreb pe dv.: este prudent acest lucru ? Apoi știți dv. ce înseamnă, pen­tru tâmplele ferbinți ale tinere­tului, o credință? D. REMUS ZUGANESCU: în­fierbântați de dumneata, domnu­le Goga! D. OCTAVIAN GOGA: Și a­­tunci, domnilor deputați, acea­stă chestiune, noi va trebui să o lămurim odată. Insă d. subse­cretar de Stat, cu foarte multă desinvoltură și cu o specială retorică... (Exiamații pe băncile majorității). D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne. Era o vreme când apre­ciat această retorică. Aău-ți a­­minte, în 1915, la Galați. (Zgo­mot). D. OCTAVIAN GOGA: D. subsecretar de Stat spune un lucru la care trebue să fiu sen­sibil și, oricât aș prețui cuvin­tele după locul de unde vin, tre­bue să-i răspund. D-sa spune că asasinarea lui Duca este rezul­tanta atmosferei de ostilitate, la care aș fi contribuit și cu. Am mai auzit de acest lucru. Mi s’a spus, înainte de deschiderea Ca­merei, că venind aici, înaintea raiul să vă acuz, spunând că sunteți răspunzător pentru acea­stă dezordine din țară. (Aplauze, aprobări pe băncile majorității, portestări pe băncile partidului național-agrar). OPERA DE PACIFICARE SUFLE­TEASCA D. OCTAVIAN GOGA : „Nu găsește guvernul că a sosit tim­pul să redea societății româ­nești pe toți cei arestați fără nici un motiv legal, în temeiul unor­ grăbite suspiciuni sau, ceea ce e mai grav, pentru sa­tisfacerea unor ranchiuni per­sonale a puternicilor zilei ? Nu se teme că acest sistem al pri­goanei și al vindictei politice sar putea întoarce odată împo­triva celor cari îl practică as­tăzi ? După felul cum ni se va răs­punde la aceste întrebări, vom vedea dacă guvernul înțelege să continue a merge mai de­parte, pe calea pe care și-a a­­les-o, stăruind în greșelile și i­­legalitățile săvârșite, sau do­rește sincer să contribue­ la o­­pera de pacificare sufletească a României, care ar trebui să ne preocupe în primul loc pe toți. De deasupra oricăror adversi­tăți politice. (Aplauze prelun­­­­gite pe băncile partidului na­­­­țional agrar). dv., se vo­r găsi oameni, cari să mă apostrofeze cu violență și cari să-mi strige că sunt vino­vat, înainte de a se deschide Camera, am avut însă vizita d-lui prim-ministru, care mi-a propus destinderea! Dacă eram­­ așa de vinovat, DECE VE­D. OCTAVIAN GOGA : Dom­nilor, sunt gata să răspund în fața conștiinței publice, în fața Ca­­rier­e­i, în fața unei anchete parlamentare, pe care o pro­pune d. George Brătianu și pe care o primesc, — căci, îmi dau seama de toate faptele mele, de fiecare cuvânt pe care l-am rostit sau pe care I-am scris, (întreruperi pe băncile majori­tății, zgomot). Da, eu am făcut atmosferă, împotriva guvernu­lui Dupa ! Pentru ce ? Pentru că fostul prim-ministru, care a ve­nit ,la mine să-mi ofere partici­parea la guvern, mi-a propus-o în temeiul unor idei și princi­pii, pe cari eu le-am refuzat. Și, atunci, în mod normal, ce urma să fac eu ? Ce puteam să fac ? (întreruperi). Trebuia să-mi sus­țin părerile mele, credințele me­le, în puterea cărora am ajuns la convingerea că nu putem să cădem de acord. D. REMUS ZUGANESCU, Dom­nule Goga, dar afirmațiunea pe care ați făcut-o în „Țara Noas­tră“, că guvernul a introdus 150 mii străini în țară, este exactă? (întreruperi, zgomot). D. OCTAVIAN GOGA: Nu sunt sinit să răspund la toată lu­mea. Dv. nu găsiți, însă, că este o copilărie, chiar dacă se spune să zicem, de cei acuzați, că de a­­ceia au avut acest gest necugetat... D. REMUS ZUGANESCU: Ce gest? Asasinat! D. OCTAVIAN GOGA : ...fiind­că guvernul Duca ar fi lăsat să vină străini în țără ? Domnilor acest lucru se invoacă drept cau­ză, care a provocat asasinarea re­gretatului Duca ? Nu dizolvarea Gărzii de Fier ? Așa vedeți de lucrurile ? D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne. Nu deplasați chestiunea prin diversiuni atât de ușoare, domnule Goga. D. OCTAVIAN GOGA : Să ne judece țara pe toți! Eu îmi iau răspunderea în fața lui Dumne­zeu și a oamenilor pentru fap­tele mele, și­ știu, conștiința mea e curată, că nam preparat aT­DEAȚI LA MINE SA-MI INTIN­­DEȚI RAMURA DE MĂSLIN ? (Aplauze pe băncile partidului național-agrar). D. dr. N. HASNAȘ: N'ați vrut să apreciați frumusețea gestului d-lui prim-ministru.­mosfera de asasinat. A ! Am scris contra lui Duca dar a scrie contra cuiva și a face atmosfe­ră, înseamnă a îndemna la a­­sasinat ? Apoi, domnilor, eu armn­aci o broșură verde, în care d-voastră ați făcut atmosferă contra principelui Carol. Ați făcut-o, ca să-l asasinați ? (A­­plauze pe băncile opoziției, în­treruperi pe băncile majorității?, zgomot). NU, DOMNII MEI ! A AFIRMA CREDINȚELE TALE, A AFIRMA PRINCIPIILE TALE, NU INSEAMNA A ÎNDEMNA LA A­­SASINAT . INSEAMNA A CON­VINGE OPINIA PUBLICA. ȘI EU AM LUAT ACEASTA SARCINA ASUPRA MEA, AM MERS ÎNA­INTE ȘI VOI MERGE ÎNAINTE PE ACEST DRUM. (întreruperi). Domnilor, am vorbit aci însă despre situațiu mea celor în­chiși. D-voastră ați admis un număr de 1709 de arestați.... D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de Stat la ministerul de interne. La început. Pe urmă, numai 1100. D. OCTAVIAN GOGA : Dom­nilor, fie că au fost 1100, fie că au fost 1700, cum vă jucați dv. cu libertatea miilor de oameni ? D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de Interne. Libertate? Bine, dom­nule Goga! D. OCTAVIAN GOGA. Da, domnule ministru, fiecare are dreptul de a fi liber în această țară. D. VICTOR IAMANDI, subsecre­tar de stat la ministerul de In­terne: Dumneata vrei să aperi li­bertatea, prin aprobarea indirec­tă a dreptului la crimă? D. OCTAVIAN GOGA,­NU! D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de Interne. Atunci când cade pri­mul ministru al țării și când luăm măsuri, este un exces al nostru împotriva libertăților pu­blice? O spui cu toată puterea convingerii dumitale? D. OCTAVIAN GOGA: DA! (Exclamări pe băncile majorită­ții). VOCI DE PE BĂNCILE MAJO­RITĂȚII: Rușine! (Zgomot ma­re). Dizolvarea sănii ș­ stei Arestări după bunul plac Să se redea libertatea celor nevinovați Replica d-lui Octavian Goga ------------ n­ - —--------------­ — „Sunt gata sâ răspund In fața conștiinței publice de toate faptele mele*1 Roata vremii e schimbătoare Să ne judece țara pe toți D. OCTAVIAN GOGA » (Continuare în pag. IV-a) Cazul Stere Ciumeti D. OCTAVIAN GOGA : Să vă spun mai mult, «tunci, domnilor deputați. Ce ați făcut d-voas­­tra? Ați închis 1190 de oameni — așa spuneți — dar, după pă­rerea mea, ați închis mai mulți. Să știți însă, că lucrurile ies la iveală și nu se pot schimbai. Știți da­­că la mine și la alți domni din această Cameră vi­ne văduva cernită a lui Stere Ciumeti, care a fost împușcat cu șapte gloanțe de revolver, în noaptea asasinatului, de că­tre poliție și aruncat în lacul Fundeni ? (Protestări, întreru­peri pe băncile majorității). D. VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de Interne. Sunteți sigur, domnule Octavian Goga’ D, OCTAVIAN GOGA. Sunt sigur!. In această situație, vă întreb : Ce impresie credeți da­­că se produce în străinătate, a­­tunci când organele poliție­nești, nu numai că arestează, dar intră la om în casă și cu gloanțe de revolver îl omoară și apoi îl aruncă în lac? (Pro­testări, întreruperi pe băncile majorității). Vom mai vorbi despre aceste lucruri și dacă nu voi vorbi eu, va vorbi țara, fiindcă țara refuză asemenea fapte! Domnilor, eu am protestat împotriva închiderea celor câ­teva mii de oameni. Știu că la I­ava se găsesc astăzi 300 de inși. Am dorit să-i văd. 1

Next