Ţara Noastră, iunie 1936 (Anul 14, nr. 1161-1180)
1936-06-11 / nr. 1167
PAGINA 2-a Solemnitățile și festivitățile din cadrul serbărilor Restaurației In numărul nostru apărut Sâmbătă am relatat modul în care s’a desfășurat solemnitatea primirii înalților oaspețyg›fl și defilarea armatei M. S. Regelii*. ad imii ® neș. ® Kosiovace. prind ® Pani ai a;.- . JhHHBSjH® Cu un deosebit fast a fost sărbătorită ori ziua aniversării Resturației. De dimineață, platoul Cotroceni, pe care erau ridicate un mare număr de tribune, era înțesat de lume. La sosirea Suveranului, însoțit de d. Eduard Beneș, președintele Cehoslovaciei, A. S. R. Principele Regent Paul al Iugoslavii, M. S. Regina Maria și A. S. R. Principele Nicolae, împreună cu suitele, mulțimea isbucnește în aplauze frenetice și îndelungate. SERVICIUL RELIGIOS . După ce M. S. Regele și A. S. R. Principele Nicolae trec în revistă coloanele de străjeri, strejărițe, cercetași și cercetașe, se oficiază o slujbă religioasă de către I. P. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul României, ajutat de I. P. S. Nicolae Popoviciu, episcopul Oradiei, I. P. S. Nicolae Colan, episcopul Clujului. Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această măreață desfășurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie această tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viața materială, atât de grea în zilele de azi, a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor păcate din trecut! Dacă ziua de azi a fost oarecum umbrită să împodobim și să luminăm calea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor, creșterii lor, trebue să îndreptăm toate gândurile și toate sforțările noastre. Lozinca noastră trebue să fie salvarea zilei de mâine, prin o integrală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atât de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoesc de frumusețea și utilitatea noastră, le recomand să se ducă la școli și în satele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele vitesei.Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, atâtea virtuți și atâtea posibilități cari, în nenumăratele împrejurări au dormit și cari numai prin avântul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetățean, un desăvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esența virtuților Românismului, și să le pue prin voința și credința sa în slujba României. Aceste generații pe cari le creștem Cu drag și grijă trebuesc să fie mâine adevărații slujbași și ostași ai patriei. Trebuesc să aibă conștiința ca orice cetățean demn de acest nume, — începând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un ostaș al țării. A urmat apoi consfătuirea șefor statelor Micii înțelegeri, du L dejunul la Palat. Ambătă seară a avut loc la Misterul de Externe un dineu în onoarea înalților oaspeți, la ora 9 jum., seara un conat de gală la Palatul Regal, duminica dimineața înalții P. S. arhiereu Veniamin Pocitan Ploeșteanu, vicarul patriarhiei, SS. L, arhimandriții Filaret Jocu și Efrem Enăcescu, protosinghelul Teofil Ionescu, arhidiaconul Evghenie Orghidan și diacnul Lavru Florea, răspunsurile fiind date de corul patriarhiei, sub conducerea d-lui Oancea. A urmat solemnitatea distribuirii a 250 de fanioane comandanților de stoluri. Distribuirea s’a făcut de însuși M. S. Regele. S’a procedat apoi la ridicarea tradiționalului pavilion național. Cei 25 mii tineri aflați pe teren, au format un careu în mijlocul căruia se găseau M. S. Regele, Marele Voevod Mihai, A. S. R. Principele Nicolae, I. P. S. Patriarh Mixon, membrii guvernului, clerul și reprezentanții O. E. T. R.-ului. Se cântă Imnul Regal, după care străjerii intonează rugăciunea „Tatăl Nostru", pe care M. S. Regele o ascultă în genunchi. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde l-a așezat soarta, să-și facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur suflet, acel al neamului său. Niciodată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zicătoare: „apa trece pietrele rămân“. Voi străjerii sunteți pietrele, voi sunteți temelia nepieritoare pe care voim să clădim o România mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei firești. Acest tineret crescut in acelaș ideal — căruia ii făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere in slujba unui naționalism constructiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălțimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârșit. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Măre Străjer, în această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreaptă către voi, cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetățenii și ostașii Mei iubiți de mâine; în voi imi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a întregitorilor de neam, veți veni falanga cea neînvinsă a consolidării definitive a României moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și strămoșii noștri, luați din năzuințele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala, — și strânși uniți intr’o singură voință, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au rămas neclintite pe aceste meleaguri să se însoțească în voi, cetățenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străjerilor, nu pot să nu Mă gândesc cu recunoștință la acei dintre colaboratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pregătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au încredințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dragoste. Știu până la ce punct sunt conștienți de datoria lor și cu câtă grijă își îndeplinesc greaua dar frumoasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să Mă sprijin pe învățătorime, și că în ei am putut găsi și dragostea și avântul necesar mișcării noastre, oaspeții au mers la mormântul Eroului Necunoscut, din Parcul Carol I unde au depus coroane. Dimineața, la orele 10 pe aerodromul Băneasa M. S. Regele a decorat pe ofițerii și sprijinitorii aviației. Seara a avut loc un dineu la legația cehoslovacă. Acestor comandanți le aduc aci mulțumirea Mea cea mai desăvârșită. * Sărbătoarea de azi a luat o și mai mare strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciții șefi ai țărilor aliate, cărora în numele tineretului Românesc le aduc cea mai caldă salutare. Este pentru voi un fapt care trebue să vă bucure inima că, în zilele când se serbează întărirea străjeriei, președintele Beneș și Principele Regent al Iugoslaviei împreună cu Regele României lucrează la consolidarea prieteniei și la întărirea alianțelor noastre. Să fiți mândri de acest fapt, și să știți prin munca și credința voastră, să vă arătați vrednici de această cinste. Tineretul Românesc străjeresc privește cu drag la camarazii Micii înțelegeri și trimite tineretului iugoslav și Cehoslovac calda lui urare de sănătate, începând astăzi un nou an de activitate, prin felul cum veți lucra și veți ști cu vrednicie să urmați lozinca voastră, „CREDINȚA ȘI MUNCA PENTRU PATRIE ȘI REGE“ să întăriți fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră și a noastră a tuturora. SANATATE! EXERCIȚIILE DE ANSAMBLU ȘI DEFILAREA Se execută apoi programul exercițiilor de ansamblu, de 10 mii de străjeri, sub comanda d-lui colonel Panaitescu.In momentul când se termină aceste exerciții se produce groasnica nenorocire a surpării unei tribune pe care se aflau 5000 de persoane de care ne ocupăm în altă parte a ziarului). La ora 12 a început defilarea tinerilor grupați pe unități străjerești, premilitari, etc. Cortegiul a fost deschis de d. general Manolescu, secretar general al C. E. T. R., urmat de d. maior Sidorovici, în rândurile celelalte găsindu-se conducătorii și consilierii oficiului de educație a tineretului român, urmați de cercetașele și cercetașii cu steagurile respective. O deosebită impresie fac arcașii, îmbrăcați în costume de un pitoresc neîntrecut. Școlile militare se disting prin ținuta ireproșabilă, care se potrivește de minune cu disciplina premilitarilor. După defilarea celor două falange cu un efectiv de câte 12 mii de tineri, urmează delegații căminelor culturale ale fundației regale „Principele Carol“ și învățătorii. La ora 12,30, M. S. Regele, însoțit de înalții oaspeți, părăsește terenul, serbarea luând sfârșit. La ora 130 M. S. Regele a oferit în cinstea înalților oaspeți un dejun la Palatul Regal. Au rostit cuvântări d-nii G. Tatărescu, președintele consiliului de miniștri și Nistor, ministrul Muncii. Solemnitatea aprinderii simbolice a focului străjeresc ce urma să fie aseară pe platoul de la Cotroceni, in prezența M. S. Regelui, a fost contramandată din cauza impresionantei nenorociri întâmplate în cursul serbării de dimineață. Deasemenea au fost contramandate toate banchetele ce erau să aibă loc după serbări. Astă noapte, la ora 2, cu un tren regal a plecat, din gara Mogoșoaia, la T.Sverin, M. S. Regele și d. Eduard Beneș, președintele republicei cehoslovace, de unde vor face o călătorie pe Dunăre. A. S. Regală Principele Paul al Iugoslaviei a părăsit Capitala ieri la ora 4 d. a. prin gara Mogoșoaia, și formează deprinderi, cari nu se șterg. Ei sunt adevărații apostoli, elemente de ordine și factorii de cultură. Ei duc lupta cea grea în contra ignoranței și a întunericului; de la ei emană izvorul tuturor bucuriilor sufletești, căci prin el copiii iau cunoștință de tot ce face noblețea vieții pe pământ, prin ei sunt cultivate însușirile alese ale neamului, tezaur neprețuit de avânturi sufletești, care zace ascuns în cutele întregului nostru subconștient. Grație muncii și sârguinții lor, școala noastră primară ocupă azi un loc de frunte și a luat un avânt neînchipuit. Dăscălimea noastră este la înălțimea chemării ei și-și face cu însuflețire datoria, găsindu-și satisfacțiunea în munca și dragostea pentru școală și în rezultatele fericite la care ea a ajuns. Dar învățătorii nu s-au mărginit numai să fie apostoli ai unei credințe, apostoli ai culturii, ci ei și-au dat seama de importanța ce trebue dată educațiunii morale și educațiunii naționale. Ei și-au dat seama că școala nu trebue să dea numai cultură, să lumineze numai mintea, ci ea trebue înainte de toate să formeze caractere, să formeze oameni. învățătorii noștri, în același timp, au înțeles că o țară nu-și poate valorifica potențialul sufletesc decât prin vigoarea fizică și morală a generațiilor viitoare, încadrată în ritmul intereselor superioare ale statului. De aceea, în ziua când Majestatea Voastră, prin cele două mari reforme, isvorite din înalte preocupări de întărire a neamului, educațiunea tineretului și educațiunea premilitară, a căutat să dea o nouă direcțiune tineretului nostru, o direcțiune întemeiată pe baze solide, morale și naționale, ingrijindu-se de aproape de desvoltarea fizică a elevilor, pentru a-i prepara ca să fie apți să-și apere țara și neamul, corpul nostru didactic de toate gradele și în special învățătorii, înțelegând această chemare și dându-și seama de sentimentele nobile și generoase, pornite din patriotismul fierbinte al Majestății Voastre, s’au pus fără rezervă la dispoziția organelor educațiunii tineretului și educației premilitare, devenind auxiliarii cei mai prețioși ai acestor instituțiuni, menite să schimbe fața țării și să dea o nouă înfățișare poporului nostru. Majestatea Voastră poate avea toată încrederea în ei, fiindcă devotamentul lor merge până la jertfa de sine, pentru apărarea patriei și executarea ordinelor Majestății Voastre, care are viziunea și instinctul marilor realizări, destinate să ridice neamul nostru și să-i dea prestigiul ce i se cuvine printre popoarele mari ale lumii. Erc. Dematoul Cotroceni Serviciul religios. Cuvântarea M. S. Regelui. Defilarea tineretului Cuvântarea Majestatii Sale Regelui 1.1 Isiomul mmniiiluii 1 Eri, la ora 4,30 d. a., a avut loc congresul extraordinar al Asociației generale a învățătorilor, în prezența și sub președinția M. S. Regelui, care a venit însoțit de Marele Voevod Mihai, de d. dr. C. Angelescu, ministrul Instrucțiunii și de generalul I. Manolescu. Primul a luat cuvântul d. D. V. TONI, președintele Asociației generale a învățătorilor. D-sa spune: învățătorii României trăesc astăzi — când Majestatea Voastră a binevoit să vină în mijlocul lor, când pentru întâia oară un Rege al Țării participă la un congres învățătoresc, — clipa cea mai solemnă din viața lor și a școalei poporului. Prezența între noi a Majestății Voastre, conducătorul suprem al neamului, îndrumător al culturii naționale și ocrotitor al școalei. Acela ia care învățătorii au găsit in totdeauna mângâiere, îmbărbătare și dreptate în ceasuri grele, este cea mai frumoasă și mai înaltă răsplată pe care am fi putut-o visa pentru munca și credința noastră, înaintea noastră, Augusta persoană a Majestății Voastre, stă întruchiparea voinții, care după ce s’a călit în focul credințelor străbune și al datoriilor prezentului, a pornit să deschidă neamului românesc drum nou drum luminos, către culmea celor mai înalte năzuinți ale demnității. ... Voința Majestății Voastre e pentru noi suprema poruncă. O vom urma, cu sufletele înălțate, o vom urma fără șovăire, o vom urma cu orice sacrificii . In serviciul culturii poporului, Tronului și tării, au stat și au luptat înaintașii noștri, învățători, ca ei vom sta și vom lupta și noi. învățătorii României vad m Majestatea Voastră pe Acela care va rămâne în istoria neamului, Carol Ctitorul sufletului românesc, de aceea cu credință și dragoste sa roagă să le primiți închinarea: Să trăiți Sire! Să trăiască Patria! CUVÂNTAREA D-LUI DR. C. ANGELESCU, MINISTRUL INSTRUCȚIUNII învățătorii au o menire mare și hotărâtoare, fiindcă acțiunea lor exercită asupra tineretului în vârsta lui cea mai fragedă, când exemplul viu și preceptul se imprimă adânc Emil Cioran: Cartea amăgirilor (Urmare din pag. la) etern unde totul este aspirație, și unde înfrângerile și regretele sunt mijloace pentru a deveni mai tare. Evident, cartea lui Cioran nu se poate prezenta în rezumat. Paginile lui vii, în care analizează esența originală a pasiunilor și indoelilor omenești, gravitatea melancolică a scrisului său cuceritor, n’ar putea fi decât mutilată dacă ar fi transpusă în alt limbaj. Scrisul lui Cioran îți dă senzații pe care numai muzica ți le poate releva. El are o tendință vădită de a transforma în vorbe expresiile muzicale. Poate chiar din cauza acestei afinități, ceea ce a scris Cioran despre muzica lui Mozart și Bach în acest volum, este tot ceea ce poate fi mai remarcabil și mai imposibil de egalat. Cu „Cartea amăgirilor" Emil Cioran, cred că a încheiat o etapă a evoluției lui sufletești. Cele două volume de până azi, au însemnat o epocă de clarificare personală a unui suflet bogat și plin de perspective. Genul în care a scris până acum Cioran este unul dintre cele mai grele. La tot pasul te urmărește banalitatea sau repetiția. El s’a arătat însă plin de originalitate în acest gen, unde au strălucit foarte puțini, dovedind că posedă o structură spirituală, cu totul personală. ****cur Juncu ȚARA noastră îndemnul M. S. Regelui Găsindu-Mă astăzi, în această an de sărbătorire a tineretului, în mijlocul învățătorimii țării Mele, trebue să mărturisesc că sufletul îmi este cuprins de o adâncă emoțiune. Sunt emoționat și prin primirea, atât de caldă și atât de însuflețită pe care Mi-ați făcut-o; sunt emoționat gândindu-Mă că am în fața Mea pe acei cari sunt chemați de a pregăti, de a însufleți și de a întări România de mâine, dar sunt emoționat — și aceasta este o emoționare de adâncă mulțumire — văzând felul în care această învățătorime românească a știut totdeauna să stea alături de Mine în gândurile Mele de îndrumare a neamului și în năzuințele sufletului Meu. (Aplauze puternice, urale). Acest lucru l’am simțit, cu atât mai adânc, când după punerea problemei întăririi politice a României, s’a pus astăzi acel comandament suprem, care este întărirea rasei și întărirea sufletului unui întreg neam. In această operă, aceia pe cari mă voi bizui și sunt hotărât să mă bizui, sunteți voi, învățătorii. (Aplauze puternice). Astăzi, în fața primejdiilor cari tind să ne cotropească și din dreapta și din stânga, de peste tot, problema învățătorului s’a schimbat. El nu mai este acela care va trebui să învețe numai buchea, cărții, nu mai este acela care până acum a avut și un rol economic, astăzi toate acestea trebuesc să dispară în fața pericolului enorm și ceea ce se cere învățătorului este întărirea sufletului Românismului. (Aplauze prelungite). Și prin Românism, vreau să înțeleg, scoaterea virtuților latente ale acestui neam, ca să facă din el una din gințile cele mai puternice și cele mai falnice ale lumii. (Urale puternice). In această operă, care este crezul vieții Mele, Eu nu mă voi putea bizui decât pe aceia cari sunt aproape de sufletul poporului Meu, adică pe voi. In această zi aș dori să fac învățătorimii Mele o mărturisesc. Și să nu credeți că această mărturisire o fac fiindcă sunteți voi, învățătorii, de față, ci o fac din sinceritate. Dacă soarta nu M’ar fi pus acolo unde sunt, aș fi fost în mijlocul vostru. (Aplauze, urale). De aceia Eu vorbindu-vă, nu vă vorbesc numai ca Rege, ci vă vorbesc de la suflet la suflet, vă vorbesc ca învățător. Poate tocmai fiindcă în sufletul Meu am avut această căldură față de voi, am putut resimți și din partea voastră aceiași căldură, pentru care vă mulțumesc din toată inima Mea. Invățătorimea trebue să știe că o iubesc, invățătorimea să știe că mă uit cu drag la ea și prin ea mă uit în prisma intereselor generale ale țării. Și fiindcă sunt convins că ea va ști totdeauna să slujească cu credință desăvârșită țara, de aceia iubirea Mea pentru ea este încă mai întărită. Mulțumesc invățători mei pentru felul cum a știut de mai bine de 15 ani să răspundă chemărilor pe care i le-am făcut. Și în timpuri grele și în timpuri mai ușoare ea a fost alături de Mine. O știu și simt din căldura sufletelor voastre că și de acum înainte, în această luptă uriașă pe care am pornit-o, pentru înălțarea și întărirea sufletului românesc. In primul rând voi avea lângă Mine pe învățătorii Mei. (Aplauze puternice). Nu am venit în mijlocul vostru să vă dau sfaturi tehnice, nici sfaturi economice. Am venit să rostesc sufletului vostru și să cer sufletului vostru să răspundă sufletului Meu. Am simțit-o în trecut, o simt și astăzi și am convingerea că o veți simți totdeauna, că sufletul învățătorimei române va fi totdeauna lângă sufetul Regelui Țării Românești. (Aplauze prelungite, ovațiuni). In această zi, care este sărbătorirea tineretului, nu pot termina cuvintele pe care le-am spus, decât cu urarea noastră care este și trupească și sufletească. Sănătate ! (Urale prelungite, ovațiuni). Și acum, ca un simbol al mulțumirilor Mele pentru întreaga învățătorime română, țin să remit această mică Cruce președintelui vostru. Și decorându-l pe el, să știți că sufletul Meu decorează întreaga învățătorime a țării. (Aplauze, ovațiuni prelungite). ¥ Solemnitatea a luat sfârșit la ora 6 d. a. Groaznica nenorocire de pe platoul Cotroceni — Prăbușirea unei tribune cu 5 mii spectatori, 3 morți identificați și peste 700 răniți. Ce a stabilit ancheta — O groaznică nenorocire s’a produs eri, cu prilejul serbărilor aniversării Restaurației, pe platoul Cotroceni. Tribuna I, o uriașă schelă, lungă de 100 m., lată de 40 și înaltă de 15, încărcată cu aproximativ 5 mii de persoane, se rupse brusc în două. Intr’o clipă ea se așternu la pământ, cu întreaga povară de oameni. Cei aflători in tribună veniră grămadă unii peste alții, căzând sub scânduri, rostogolindu-se în gol. Țipetele celor prăbușiți, începutul de panică a mulțimii, era de nedescris, punându-i-se capăt prin intervenția imediată a agenților sanitari, veniți în ajutorul victimelor și prin glasul liniștitor al speakerului, care reuși să restabilească calmul asistenței. M. S. Regele, profund impresionat de această nenorocire, urmat de A. S. R. Principele Nicolae, a dat ajutor la salvarea răniților. Din ancheta făcută de autoritățile judiciare și organele ministerului de Interne, s-au stabilit până în prezent 3 morți identificați și peste 700 de răniți. Victimele au fost transportate și internate în spitalele din Capitală. Cu ocazia anchetei s-a mai putut constata că o parte din lemnăria tribunei a fost veche, iar scândurile nu erau bine prinse în cue. Antreprenorii, cari au construit tribuna, I. Blumenfeld și M. Drutz, au fost arestați și depuși la Văcărești. Cercetările continuă. Sanatorul dela Schitul Păltiniș Senatorul este deschis dela 1 Iunie până la 39 Septembrie. Situat la 1400 m. altitudine în cea mai frumoasă regiune climaterică, înzestrat cu tot confortul, putând rivaliza cu oricare Senator din Străinătate. Prețuri convenabile, informații și prospecte se cer de la Consiliul Arhiepiscopesc Ortodox Român din Sibiu. -------oxo------Infformațiuni D-l I. Dragu, directorul Presei din ministerul Afacerilor Străine, a reunit Duminică 7 Iunie, la un dejun la Restaurantul Bragadiru, pe ziariștii cehoslovaci și iugoslavi, precum și pe ceilalți ziariști de peste hotare (francezi, englezi, etc.) veniți la București cu prilejul serbărlor dela 6—8 Iunie. La telegrama pe care Societatea „Progresul silvic“ a trimis-o Majestății sale Regelui, cu ocazia semicentenarului Societății, s-a primit următorul răspuns : D-lui profesor M. D. DRACEA „Progresul Silvic“ Loco „Pentru caldele sentimente ale „acelora cari sunt chemați de a „păstra pădurile noastre, acea „nespusă podoabă a pământului „românesc, trimet sincerile Mele „mulțumiri“. Carol R. Asociația publiciștilor români aduce la cunoștință că în ziua de 4 Iunie a. c., comitetul de conducere al R. P. R.-ului a admis înscrierea în asociație a d-lui Alex. Bran de Lemeny, publicist din Brașov, a d-lui Dimitrie Cuclin, profesor la conservatorul de muzică și a d-lui căpitan Gh. Nutzescu, publicist, îndeplinind toate condițiunile statutare. rwwwwwws Citiți „Țara Noastră“ AAAWWWWWS închiderea cursurilor publice de limbă și literatură italiană din Sibiu Miercuri, 3 Iunie, s-a ținut în localul liceului comercial de băeți, ultima lecție de italiană a cursului public, tratându-se despre „Mattlde Serao și regionalismul literar“. La ora 6, d. prof. Pimen Constantinescu a vorbit celor de față despre activitatea anului școlar ce ia sfârșit și a schițat activitatea pentru anul viitor, aducând vii mulțumiri pentru munca mai presus de orice laudă și zelul tuturor participanților. După aceasta s-au distribuit 20 de premii, în cărți și broșuri italiene, donate în special de d. prof. Bruno Manzone, lector la Universitatea din București, a celor ce, în decurs numai de un an, au putut învăța limba lui Dante, sau acelora ce și-au îmbogățit, cu incomparabilă râvnă, cunoștințele avute. Din partea elevilor, a vorbit, in vibrante accente italiene, d-na Magda Henteș. Acesta a fost al patrulea an al cursurilor publice gratuite de limba și literatura italiană, ținute din inițiativa exclusivă a d-lui Pimen Constantinescu, prof. de italiană la liceul comercial de băieți și la liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu și redactor al caetelor de poezie italiană modernă „Ausonia“. Pentru executarea unei sentințe armata face uz de arme omorând 20 și rănind 30 țărani Havana, 8 (Bikan-Oriente). In provincia Baracao, situată pe coasta de nord-est a Cubei, a avut loc un incident sângeros între un numeros grup de țărani și armată. Tribunalul local a dat o sentință de evacuarea unui grup de țărani care de câțiva ani se instalaseră în mod ilegal pe unele proprietăți ce nu le aparțineau. Neexecutându-se în termenul ce li se acordase pentru evacuarea de bună voie, s-a încercat evacuarea lor cu forța armată. Opunând o dârză rezistență armata a făcut uz de arme omorînd 20 din ei și rănind alți 30. Situația din Africa Orientală determină Anglia să-și mărească forțele în Canalul de Suez și Palestina Cairo, 8 (Balkan Oriente). In legătură cu condițiunile fixate în proectul de acord angloegiptean care prevede întărirea apărării în zona Canalului de Suez, se afirmă că guvernul englez a hotărât trimiterea de noi trupe atât la Suez cât și în Palestina. Tratatul mai prevede și o mărire a forței armate terestre și aeriene egiptene care vor fi dublate: înaltul comisar englez, Sir Lampson, se află de o săptămână la Londra și va continua să discute cu A. Eden toate punctele tratatului. Sport EBflEBBSBBBBBPBBaBBBBBB—> Venus învinge pe C. F. R. cu 6-4 (4-1) — Venus în formă mare — Eri a avut loc pe arena „Venus“, mult așteptata revanșă dintre „Venus“ și „C.F.R.“. Matehul în sine a plăcut. A fost un match în care goalurile au alternat. Poate din acest motiv matehul a câștigat în spectaculozitate. Scorul care, la sfârșitul partidei, indica 6—4 pentru „Venus“, putea fi și mai mare. După noi rezultatul real ar fi 6—2 pentru echipa gazdă. Ambele echipe au jucat foarte frumos și, rar in întâlnirile dintre susnumitele echipe, a fost un joc perfect „pair“. Ne face impresia că „Venus“ și-a revenit în forma sa de zile mari, înaintarea a mers perfect. CINE A MARCAT In prima repriză Sepi, în min. 5 primind un pas dela Grunn marchează de aproape. 1— 0 PENTRU „VENUS“ In min. 15, Petea trece prin apararea adversă și marchează imparabil. 2— 0 PENTRU „VENUS“ In min. 20, Rafinsky dela 25 de metri trage un schout care putea fi apărat. Ghenea însă, spre mirarea tuturor, scapă în goal. 2— 1 PENTRU „VENUS“ Sepi în min. 25 primind un pas dela Petea marchează jos în colțul drept al barei. 3— 1 PENTRU „VENUS“ In min. 45 Petea dela 15 m. trage jos în colț și marchează stabilind scorul reprizei prime la 4— 1 PENTRU „VENUS“ La reîncepere „C.FR.“ își revine și jocul devine periculos. In min. 7 Moldoveanu trage și marchează de aproape 4—2 PENTRU „VENUS“ Feroviarii devin din ce în ce mai periculoși. La o învălmășeală Sfera trece hands în careu. Rafinsky bate și e 4— 3 PENTRU „VENUS“ Se pare că, .feroviarii“ vor egala, însă în min. 18, Lepi trage un shoat splendid și marchează 5— 3 PENTRU „VENUS“ „C. F. R.“ atacă încontinuu, dar nu poate marca, apărarea „negrilor“ fiind în mare formă. Sepi pasează lui Unguroiu, acesta dă înapoi și Lepi reia vole și marchează 6—3 PENTRU „VENUS“ Spre sfârșit Albu face hands în careu. Rafinsky bate, în min. 32 și stabilește scorul final la 6—4 PENTRU „VENUS“ Până la sfârșit, niciuna din echipe nu reușește să mai marcheze. CINE AU JUCAT De la „Venus“: Albu, Fieraru, Ionescu, Sepi, Petea și în mică măsură Unguroiu, au fost mai buni. Dsla „Feroviari“Rășineanu și Rafinsky, au lucrat mai cu folos, restul sub forma lor obișnuită. ■ Arbitrajul d-lui Jean Petrescu, dm. N. Dumitrescu j REZULTATELE GALEI DE BOX Duminică seara a avut loc la Arenele Romane o gală de box care s-a soldat cu următoarele rezultate: AMATORI Ion Zainea (Box C. Bahoni) învinge la puncte pe Impăratu Die (Turda). N. Berechet (Turda) cedează la puncte lui Const. Dociv (C.F.R.). PROFESIONIȘTI In primul match profesionist al d-lui Die Betrescu, campion, învinge prink-out in repriza opta pe Dinu Mihail care a boxat extrem de neregulat. Suntem de părere ca organizatorii, în viitor, să nu mai programeze astfel de boxeuri eșiți din formă. Lucian Popescu, spre surprinderea tuturor învinge prin k-out în repriza treia pe Ion Mihail, câștigând titlul național al cai. ușoare. Mielu Doculescu, învingând detașat la puncte pe Die Constantin, își păstrează titlul care fusese atacat de Die Constantin. Doculescu însă, declară că renunță la titlu, trecând în categoria mijlocie. In material vedetă, Spakow a reușit din nou să desgusteze publicul care l’a huiduit tot timpul pentru felul cum a înțeles să lupte cu De Boer, care s’a dovedit a fi un bun boxeux, dar mult prea ușor pentru a putea ține lupta. Totuși a reușit să-l bată pe Spakow care, se înțelege, a primit decizia la puncte. Un amănunt interesant, uităma repriză a ținut cu un minut mai puțin, pentru că... Spakov era în dificultate. In general gala a plăcut afară de parodia de la sfârșit în care Spakow a fost „vedetă“. FINALELE CUPEI ROMÂNIEI In urma victoriilor obținute respectiv asupra „Universității“ și „Juventus-ului“, „Ripansia“ ’ și ’ „Unirea Tricolorul“ s’au clasificat pentru finala care va avea loc la 21 ale lunei curente. • Orar: teatru-cinema CAPITOL: Biletul de o mie. TRIANON : O vizită nocturnă. SAVOY (Victoriei 33) : Anny se amuză. ARO: Insula Pinguinilor. SCALA: Soția și amanta. VOX: Sub teroarea delictului. SELECT: Domnul dela Folies Bergere și San Francisco. PALAS BOULEVARD: Ducele de fier și Al Baba. REGAL: Hotel Savoy 217. ROXI: Biletul d’o mie. FEMINA: Mireasa lui Frankenstein și Parodia vieții. A. R. P. A.: O căsnicie modernă. CORSO: Pasiunea mea și singuri pe lume . FORUM: Dăruește-ne noaptea ? singură pe lume. OMNIA: Dăruește-ne noaptea . Când dragostea înflorește. MARNA: Cuibul dragostei și Dușmânul invizibil. CENTRAL: Casino de Paris și Răzbunarea calului Tarzan. PACHE: Corabia blestemată și Stai și Bran. I