Ţara Noastră, iunie 1936 (Anul 14, nr. 1161-1180)

1936-06-11 / nr. 1167

PAGINA 2-a Solemnitățile și festivitățile din cadrul serbărilor Restaurației In numărul nostru apărut Sâmbătă am relatat modul în care s’a desfășurat solemnitatea primirii înalților oaspețyg›fl și defilarea armatei M. S. Regelii*. a­d­ imii ® neș. ® Kosiovace. prind ® Pani ai a;.- . JhHHBSjH® Cu un deosebit fast a fost sărbă­torită ori ziua aniversării Restura­­ției. De dimineață, platoul Cotro­ceni, pe care erau ridicate un mare număr de tribune, era înțesat de lume. La sosirea Suveranului, însoțit de d. Eduard Beneș, președintele Cehoslovaciei, A. S. R. Principele Regent Paul al Iugoslavii, M. S. Regina Maria și A. S. R. Principele Nicolae, împreună cu suitele, mul­țimea isbucnește în aplauze frene­tice și îndelungate. SERVICIUL RELIGIOS . După ce M. S. Regele și A. S. R. Principele Nicolae trec în revistă coloanele de străjeri, strejărițe, cer­cetași și cercetașe, se oficiază o slujbă religioasă de către I. P. S. S. dr. Miron Cristea, patriarhul Româ­niei, ajutat de I. P. S. Nicolae Po­­poviciu, episcopul Oradiei, I. P. S. Nicolae Colan, episcopul Clujului. Sărbătorim, pentru a doua oară, ziua tineretului, prin această mă­reață desfășurare străjerească. Salut cu o deosebită bucurie a­­ceastă tinerime chemată la o viață nouă, mai sănătoasă, mai demnă, mai rodnică pentru Patrie. S’a spus adesea că, multe păcate au tinerii noștri, că n’au ideal și că lupta pentru viața materială, atât de grea în zilele de azi, a deformat sufletul și mentalitatea lor. O fi poate în parte adevărat, dar de ce să plângem asupra unor pă­cate din trecut! Dacă ziua de azi a fost oarecum umbrită să împodobim și să lumi­năm calea generațiilor de mâine. Tot viitorul unei țări se reazimă pe copiii de astăzi, deci sufletului lor, creșterii lor, trebue să îndrep­tăm toate gândurile și toate sfor­țările noastre. Lozinca noastră trebue să fie sal­varea zilei de mâine, prin o inte­grală educațiune a tineretului. Această mișcare a străjeriei a luat acum în al doilea an de activitate, un avânt atât de frumos încât ne dă cele mai frumoase nădejdi de viitor. Acelora cari se îndoesc de frumu­sețea și utilitatea noastră, le re­comand să se ducă la școli și în sa­tele străjerești și să vadă ce real progres s’a dobândit în scurt timp. E adevărat că, ne-am înhămat la o operă uriașă, la o operă care cere timp spre a-și da roadele vite­sei.­Dar toți acei cari au pornit la drum, au pornit cu atâta dragoste, cu atâta avânt, încât nu se poate să nu ieșim pe deplin victorioși. Românul are atâtea calități, a­­tâtea virtuți și atâtea posibilități cari, în nenumăratele împrejurări au dormit și cari numai prin avân­tul de neînvins al tinerimei trebuesc aduse la lumină și puse definitiv în slujba patriei. Străjeria nu este școala de carte, ea este școala vieții pentru un neam întreg. Străjerul înainte de toate trebue crescut să fie un bun cetățean, un desăvârșit patriot, iubitor de neam și de Rege, mândru că este român. Străjerul trebue să desvolte esen­ța virtuților Românismului, și să le pue prin voința și credința sa în slujba României. Aceste generații pe cari le creștem Cu drag și grijă trebuesc să fie mâi­ne adevărații slujbași și ostași ai patriei. Trebuesc să aibă conștiința ca orice cetățean demn de acest nu­­me, — începând cu Regele, — este toată viața lui un slujbaș și un os­taș al țării. A urmat apoi consfătuirea șe­­for statelor Micii înțelegeri, du­ L dejunul­­ la Palat. A­mbătă seară a avut loc la Misterul de Externe un dineu­­ în onoarea înalților oaspeți,­­ la ora 9 jum., seara un con­­at de gală la Palatul Regal, duminica dimineața înalții P. S. arhiereu Veniamin Pocitan Ploeșteanu, vicarul patriarhiei, SS. L­, arhimandriții Filaret Jocu și Efrem Enăcescu, protosinghelul Teo­­fil Ionescu, arhidiaconul Evghenie Orghidan și diac­nul Lavru Florea,­­ răspunsurile fiind date de co­rul patriarhiei, sub conducerea d-lui Oancea. A urmat solemnitatea distribuirii a 250 de fanioane comandanților de stoluri. Distribuirea s’a făcut de în­suși M. S. Regele. S’a procedat apoi la ridicarea tra­diționalului pavilion național. Cei 25 mii tineri aflați pe teren, au for­mat un careu în mijlocul căruia se găseau M. S. Regele, Marele Voe­­vod Mihai, A. S. R. Principele Ni­colae, I. P. S. Patriarh Mixon, mem­brii guvernului, clerul și­ reprezen­tanții O. E. T. R.-ului. Se cântă Imnul Regal, după care străjerii intonează rugăciunea „Ta­tăl Nostru", pe care M. S. Regele o ascultă în genunchi. Fiecare cetățean este o rotiță din mecanismul Statului, și pentru ca întregul organism să fie pe deplin de folos, trebue ca fiecare, la locul unde l-a așezat soarta, să-și facă pe deplin datoria, mânat de un singur gând și călăuzit de un singur su­flet, acel al neamului său. Niciodată — privind acest falnic tineret plin de avânt — nu mi se pare mai vie, vechea noastră zică­­toare: „apa trece pietrele rămân“. Voi străjerii sunteți pietrele, voi sunteți temelia nepieritoare pe ca­re voim să clădim o România mai bună, o Românie de neclintit în hotarele ei firești. Acest tineret crescut in acelaș ideal — căruia ii făurim un suflet unic, plin de avânt, de încredere in slujba unui naționalism construc­tiv, fără de prihană — mâine când va fi vârstnic ne va da un popor care va fi în orice împrejurare la înălțimea sacrificiilor cerute de un patriotism desăvârșit. STRĂJERII Cuvântul Meu de Rege și de Măre Străjer, în această zi care-i atât a voastră cât și a Mea, se îndreap­tă către voi, cu drag și cu mândrie. In voi, copiii Mei dragi de astăzi, cetățenii și ostașii Mei iubiți de mâine; în voi imi pun nădejdea zilelor de mâine. După falanga cea mare a între­gitorilor de neam, veți veni falanga cea neînvinsă a consolidării defi­nitive a României moderne. Luați și voi, cum trebue să luăm toți, ce e bun dela părinții și stră­moșii noștri, luați din năzuințele de veacuri ale neamului nostru, acea tărie care ni-e fala, — și strânși uniți intr’o singură voință, într’un singur avânt, să plămădim România cea nouă a Românismului biruitor. Virtuțile atâtor generații cari au rămas neclintite pe aceste melea­guri să se însoțeas­că în voi, cetă­țenii de mâine. Și rostind aceste cuvinte străje­­rilor, nu pot să nu Mă gândesc cu recunoștință la acei dintre colabo­ratorii Mei de orice clipă, cari sunt chemați să plămădească și să pre­gătească aceste suflete. Comandanților cărora li s’au în­credințat viitorul României, lor le aduc astăzi salutul Meu de dra­goste. Știu până la ce punct sunt con­știenți de datoria lor și cu câtă gri­jă își îndeplinesc greaua dar fru­moasa lor misiune. Fapt îmbucurător, că am putut să Mă sprijin pe învățătorime, și că în ei am putut găsi și dragostea și­­ avântul necesar mișcării noastre, oaspeții au mers la mormântul Eroului Necunoscut, din Parcul Carol I unde au depus coroane. Dimineața, la orele 10 pe ae­rodromul Băneasa M. S. Regele a decorat pe ofițerii și sprijinito­rii aviației. Seara a avut loc un dineu la legația cehoslovacă. Acestor comandanți le aduc aci mulțumirea Mea cea mai desăvâr­șită. * Sărbătoarea de azi a luat o și mai mare strălucire, prin faptul că la ea iau parte străluciții șefi ai ță­rilor aliate, cărora în numele tine­retului Românesc le aduc cea mai caldă salutare. Este pentru voi un fapt care tre­bue să vă bucure inima că, în zile­le când se serbează întărirea stră­jeriei, președintele Beneș și Princi­pele Regent al Iugoslaviei împreu­nă cu Regele României lucrează la consolidarea prieteniei și la întări­rea alianțelor noastre. Să fiți mândri de acest fapt, și să știți prin munca și credința voas­tră, să vă arătați vrednici de aceas­tă cinste. Tineretul Românesc străjeresc privește cu drag la camarazii Micii înțelegeri și trimite tineretului iu­goslav și Cehoslovac calda lui ura­re de sănătate, începând astăzi un nou an de activitate, prin felul cum veți lucra și veți ști cu vrednicie să urmați lozinca voastră, „CREDINȚA ȘI MUNCA PENTRU PATRIE ȘI RE­GE“ să întăriți fiecare, prin felul vostru de a fi, România voastră și a noastră a tuturora. SANATATE! EXERCIȚIILE DE ANSAM­BLU ȘI DEFILAREA Se execută apoi programul exer­­cițiilor de ansamblu, de 10 mii de străjeri, sub comanda d-lui colo­nel Panaitescu.­­In momentul când se termină a­­ceste exerciții se produce groasni­­ca nenorocire a surpării unei tri­bune pe care­ se aflau 5000 de per­soane de care ne ocupăm în altă parte a ziarului). La­ ora 12 a început defilarea ti­nerilor grupați pe unități străje­rești, premilitari, etc. Cortegiul a fost deschis de d. ge­neral Manolescu, secretar general al­­ C. E. T. R., urmat de d. maior Sidorovici, în rândurile celelalte gă­­sindu-se conducătorii și consilierii oficiului de educație a tineretului român, urmați de cercetașele și cer­­cetașii cu steagurile respective. O deosebită impresie fac arcașii, îmbrăcați în costume de un pitoresc neîntrecut. Școlile militare se dis­ting­ prin ținuta ireproșabilă, care se potrivește de minune cu disci­plina premilitarilor. După defilarea celor două falange cu un efectiv de câte 12 mii de ti­neri, urmează delegații căminelor culturale ale fundației regale „Prin­cipele Carol“ și învățătorii. La ora 12,30, M. S. Regele, însoțit de înalții oaspeți, părăsește terenul, serbarea luând sfârșit. La ora 1­30 M. S. Regele a ofe­rit în cinstea înalților oaspeți un dejun la Palatul Regal. Au rostit cuvântări d-nii G. Tatărescu, pre­ședintele consiliului de miniștri și­­ Nistor, ministrul Muncii. Solemnitatea aprinderii simbolice a focului străjeresc ce urma să fie aseară pe platoul de la Cotroceni, in prezența M. S. Regelui, a fost con­tramandată din cauza impresionan­tei nenorociri întâmplate în cursul serbării de dimineață. Deasemenea au fost contramandate toate ban­chetele ce erau să aibă loc după ser­bări. Astă noapte, la ora 2, cu un tren regal a plecat, din gara Mogoșoaia, la T.­Sverin, M. S. Regele și d. E­­duard Beneș, președintele republi­cei cehoslovace, de unde vor face o călătorie pe Dunăre. A. S. Regală Principele Paul al Iugoslaviei a părăsit Capitala ieri la ora 4 d. a. prin gara Mogoșoaia, și formează deprinderi, cari nu se șterg. Ei sunt adevărații apostoli, ele­­­mente de ordine și factorii de cul­tură. Ei duc lupta cea grea în con­tra ignoranței și a întunericului; de la ei emană izvorul tuturor bucu­riilor sufletești, căci prin el copiii iau cunoștință de tot ce face noble­țea vieții pe pământ, prin ei sunt cultivate însușirile alese ale nea­mului, tezaur neprețuit de avânturi sufletești, care zace ascuns în cu­tele întregului nostru subconștient. Grație muncii și sârguinții lor, școala noastră primară ocupă azi un loc de frunte și a luat un avânt ne­închipuit. Dăscălimea noastră este la înăl­țimea chemării ei și-și face cu în­suflețire datoria, găsindu-și satisf­ac­țiunea în munca și dragostea pentru școală și în rezultatele fericite la care ea a ajuns. Dar învățătorii nu s-au mărginit numai să fie apostoli ai unei credințe, apostoli ai culturii, ci ei și-au dat seama de importanța ce trebue dată educațiunii morale și educațiunii na­ționale. Ei și-au dat seama că școala nu trebue să dea numai cultură, să lu­mineze numai mintea, ci ea trebue înainte de toate să formeze carac­tere, să formeze oameni. învățătorii noștri, în acelaș­i timp, au înțeles că o țară nu-și poate va­lorifica potențialul sufletesc decât prin vigoarea fizică și morală a ge­nerațiilor viitoare, încadrată în rit­mul intereselor superioare ale sta­tului. De aceea, în ziua când M­ajes­­tatea Voastră, prin cele două mari reforme, isvorite din înalte preocu­pări de întărire a neamului, educa­­țiunea tineretului și educațiunea premilitară, a căutat să dea o nouă direcțiune tineretului nostru, o direc­țiune întemeiată pe baze solide, mo­rale și naționale, ingrijindu-se de aproape de desvoltarea fizică a ele­vilor, pentru a-i prepara ca să fie apți să-și apere țara și neamul,­­ corpul nostru didactic de toate gra­dele și în special învățătorii, înțele­gând această chemare și dându-și seama de sentimentele nobile și ge­neroase, pornite din patriotismul fierbinte al Majestății Voastre, s’au pus fără rezervă la dispoziția orga­nelor educațiunii tineretului și edu­cației premilitare, devenind auxilia­rii­ cei mai prețioși ai acestor insti­­tuțiuni, menite să schimbe fața ță­rii și să dea o nouă înfățișare po­porului nostru. Majestatea Voastră poate avea toată încrederea în ei, fiindcă devo­tamentul lor merge până la jertfa de sine, pentru apărarea patriei și executarea ordinelor Majestății Voas­tre, care are viziunea și instinctul marilor realizări, destinate să ridice neamul nostru și să-i dea prestigiul ce i se cuvine printre popoarele mari ale lumii. Erc. Dematoul Cotroceni Serviciul religios. Cuvântarea M. S. Regelui. Defilarea tineretului Cuvântarea Majestatii Sale Regelui 1.1 Isio­m­ul mmn­iiiluii 1 Eri, la ora 4,30 d. a., a avut loc congresul extraordinar al Asociației generale a învățătorilor, în prezența și sub președinția M. S. Regelui, care a venit însoțit de Marele Voevod Mi­hai, de d. dr. C. Angelescu, minis­trul Instrucțiunii și de generalul I. Manolescu. Primul a luat cuvântul d. D. V. TONI, președintele Asociației gene­rale a învățătorilor. D-sa spune: învățătorii României trăesc astăzi — când Majestatea Voastră a bine­voit să vină în mijlocul lor, când pentru întâia oară un Rege al Ță­rii participă la un congres învăță­­­­toresc, — clipa cea mai solemnă din viața lor și a școalei poporului. Prezența între noi a Majestății Voastre, conducătorul suprem al neamului, îndrumător al culturii na­ționale și ocrotitor al școalei. Acela ia care învățătorii au găsit in tot­deauna mângâiere, îmbărbătare și dreptate în ceasuri grele, este cea mai frumoasă și mai înaltă răsplată pe care am fi putut-o visa pentru munca și credința noastră, înaintea noastră, Augusta persoa­nă a Majestății Voastre, stă întru­chiparea voinții, care după ce s’a călit în focul credințelor străbune și al datoriilor prezentului, a pornit să deschidă neamului românesc drum nou drum luminos, către culmea celor mai înalte năzuinți ale demni­tății. ... Voința Majestății Voastre e pentru noi suprema poruncă. O vom urma, cu sufletele înălțate, o vom urma fără șovăire, o vom urma cu orice sacrificii­ . In serviciul culturii poporului, Tro­nului și tării, au stat și au luptat înaintașii noștri, învățători, ca ei vom sta și vom lupta și noi. învățătorii României vad m Ma­jestatea Voastră pe Acela care va rămâne în istoria neamului, Carol Ctitorul sufletului românesc, de a­­ceea cu credință și dragoste s­a roagă să le primiți închinarea: Să trăiți Sire! Să trăiască Patria! CUVÂNTAREA D-LUI DR. C. ANGELESCU, MINISTRUL INSTRUCȚIUNII învățătorii au o menire mare și hotărâtoare, fiindcă acțiunea lor e­­xercită asupra tineretului în vârsta lui cea mai fragedă, când exemplul viu și preceptul se imprimă adânc Emil Cioran: Cartea amăgirilor (Urmare din pag. l­a) etern unde totul este aspirație, și unde înfrângerile și regretele sunt mijloace pentru a deveni mai tare. Evident, cartea lui Cioran nu se poate prezenta în rezumat. Paginile lui vii, în care analizea­ză esența originală a pasiunilor și indoelilor omenești, gravitatea melancolică a scrisului său cu­ceritor, n’ar putea fi decât mu­tilată dacă ar fi transpusă în alt limbaj. Scrisul lui Cioran îți dă senzații pe care numai muzi­ca ți le poate releva. El are o ten­dință vădită de a transforma în vorbe expresiile muzicale. Poa­te chiar din cauza acestei afini­tăți, ceea ce a scris Cioran despre muzica lui Mozart și Bach în a­cest volum, este tot ceea ce poate fi mai remarcabil și mai imposi­bil de egalat. Cu „Cartea amăgirilor" Emil Cioran, cred că a înc­heiat o e­­tapă a evoluției lui sufletești. Cele două volume de până azi, au însemnat o epocă de clarificare per­sonală a unui suflet bogat și plin de perspective. Genul în ca­re a scris până acum Cioran este unul dintre cele mai grele. La tot pasul te urmărește banalitatea sau repetiția. El s’a arătat însă plin de originalitate în acest gen, unde au strălucit foarte puțini, dovedind că posedă o structură spirituală, cu totul personală. ****cur Juncu ȚARA noastră îndemnul M. S. Regelui Găsindu-Mă astăzi, în această an de sărbătorire a tineretului, în mijlocul învățătorimii țării Mele, trebue să mărturisesc că sufletul îmi este cuprins de o adâncă emo­­țiune. Sunt emoționat și prin primirea, atât de caldă și atât de însuflețită pe care Mi-ați făcut-o; sunt emo­ționat gândindu-Mă că am în fața Mea pe acei cari sunt chemați de a pregăti, de a însufleți și de a în­tări România de mâine, dar sunt emoționat — și aceasta este o e­­moționare de adâncă mulțumire — văzând felul în care această învă­­țătorime românească a știut tot­deauna să stea alături de Mine în gândurile Mele de îndrumare a nea­mului și în năzuințele sufletului Meu. (Aplauze puternice, urale). Acest lucru l’am simțit, cu atât mai adânc, când după punerea pro­blemei întăririi politice a României, s’a pus astăzi acel comandament suprem, care este întărirea rasei și întărirea sufletului unui întreg neam. In această operă, aceia pe cari mă voi bizui și sunt hotărât să mă bizui, sunteți voi, învățătorii. (A­­plauze puternice). Astăzi, în fața primejdiilor cari tind să ne cotropească și din dreap­ta și din stânga, de peste tot, pro­blema învățătorului s’a schimbat. El nu mai este acela care va tre­bui să învețe numai buchea, cărții, nu mai este acela care până acum a avut și un rol economic, astăzi toate acestea trebuesc să dispară în fața pericolului enorm și ceea ce se cere învățătorului este întărirea sufletului Românismului. (Aplauze prelungite). Și prin Românism, vreau să în­țeleg, scoaterea virtuților latente ale acestui neam, ca să facă din el una din gințile cele mai puternice și cele mai falnice ale lumii. (Urale puternice). In această operă, care este crezul vieții Mele, Eu nu mă voi putea bi­zui de­cât pe aceia cari sunt a­­proape de sufletul poporului Meu, adică pe voi. In această zi aș dori să fac învă­țătorimii Mele o mărturisesc. Și să nu credeți că această mărturisire o fac fiindcă sunteți voi, învățăto­rii, de față, ci o fac din sinceritate. Dacă soarta nu M’ar fi pus acolo unde sunt, aș fi fost în mijlocul vostru. (Aplauze, urale). De aceia Eu vorbindu-vă, nu vă vorbesc numai ca Rege, ci vă vor­besc de la suflet la suflet, vă vor­besc ca învățător. Poate tocmai fiindcă în sufletul Meu am avut această căldură față de voi, am putut resimți și din partea voastră aceiași căldură, pen­tru care vă mulțumesc din toată inima Mea. Invățătorimea trebue să știe că o iubesc, invățătorimea să știe că mă uit cu drag la ea și prin ea mă uit în prisma intereselor generale ale țării. Și fiindcă sunt convins că ea va ști totdeauna să slujească cu credință desăvârșită țara, de aceia iubirea Mea pentru ea este încă mai întărită. Mulțumesc invățători mei pentru felul cum a știut de mai bine de 15 ani să răspundă chemărilor pe care i le-am făcut. Și în timpuri grele și în timpuri mai ușoare ea a fost alături de Mine. O știu și simt din căldura sufletelor voastre că și de acum înainte, în această luptă uriașă pe care am pornit-o, pentru înălțarea și întărirea sufletului românesc. In primul rând voi avea lângă Mine pe învățătorii Mei. (Aplauze puter­nice). Nu am venit în mijlocul vostru să vă dau sfaturi tehnice, nici sfa­turi economice. Am venit să rostesc sufletului vostru și să cer sufletu­lui vostru să răspundă sufletului Meu. Am simțit-o în trecut, o simt și astăzi și am convingerea că o veți simți totdeauna, că sufletul învăță­­torimei române va fi totdeauna lângă sufetul Regelui Țării Româ­nești. (Aplauze prelungite, ova­­țiuni). In această zi, care este sărbăto­rirea tineretului, nu pot termina cuvintele pe care le-am spus, decât cu urarea noastră care este și tru­pească și sufletească. Sănătate ! (Urale prelungite, ovațiuni). Și acum, ca un simbol al mulțu­mirilor Mele pentru întreaga învă­­țătorime română, țin să remit a­­ceastă mică Cruce președintelui vostru. Și decorându-l pe el, să știți că sufletul Meu decorează întreaga învățătorime a țării. (Aplauze, ovațiuni prelungite). ¥ Solemnitatea a luat sfârșit la ora 6 d. a. Groaznica nenorocire de pe platoul Cotroceni — Prăbușirea unei tribune cu 5 mii spectatori, 3 morți identificați și peste 700 răniți. Ce a stabilit ancheta — O groaznică nenorocire s’a produs eri, cu prilejul serbărilor aniversării Restaurației, pe pla­toul Cotroceni. Tribuna I, o uriașă schelă, lungă de 100 m., lată de 40 și înaltă de 15, încărcată cu apro­ximativ 5 mii de persoane, se rupse brusc în două. Intr’o clipă ea se așternu la pământ, cu întreaga povară de oameni. Cei aflători in tribună veniră grămadă unii peste alții, căzând sub scânduri, rostogolindu-se în gol. Țipetele celor prăbușiți, înce­putul de panică a mulțimii, era de nedescris, punându-i-se capăt prin intervenția imediată a a­­genților sanitari, veniți în aju­torul victimelor și prin glasul li­­niștitor al speakerului, care reuși să restabilească calmul asisten­ței. M. S. Regele, profund impre­sionat de această nenorocire, ur­mat de A. S. R. Principele Nico­lae, a dat ajutor la salvarea ră­niților. Din ancheta făcută de autori­tățile judiciare și organele mi­nisterului de Interne, s-au stabi­lit până în prezent­ 3 morți iden­tificați și peste 700 de răniți. Victimele au fost transportate și internate în spitalele din Ca­pitală. Cu ocazia anchetei s-a mai pu­tut constata că o parte din lem­nări­a tribunei a fost veche, iar scândurile nu erau bine prinse în cue. Antreprenorii, cari au cons­truit tribuna, I. Blumenfeld și M. Drutz, au fost arestați și depuși la Văcărești. Cercetările continuă. Sanatorul dela Schitul Păltiniș Sen­atorul este deschis dela 1 Iunie până la 39 Septem­brie. Situat la 1400 m. altitudine în cea mai frumoasă regiune climaterică, înzestrat cu tot confortul, putând rivaliza cu oricare Senator din Străinătate. Prețuri con­venabile, informații și prospecte se cer de la Consiliul Arhiepiscopesc Ortodox Român din Sibiu. -------oxo------­Infformațiuni D-l I. Dragu, directorul Presei din ministerul Afacerilor Străine, a reu­nit Duminică 7 Iunie, la un dejun la Restaurantul Bragadiru, pe zia­riștii cehoslovaci și iugoslavi, pre­cum și pe ceilalți ziariști de peste hotare (francezi, englezi, etc.) ve­niți la București cu prilejul serbă­­rlor dela 6—8 Iunie. La telegrama pe care Societa­tea „Progresul silvic“ a trimis-o Majestății sale Regelui, cu oca­zia semicentenarului Societății, s-a primit următorul răspuns : D-lui profesor M. D. DRACEA „Progresul Silvic“ Loco „Pentru caldele sentimente ale „acelora cari sunt chemați de a „păstra pădurile noastre, acea „nespusă podoabă a pământului „românesc, trimet sincerile Mele „mulțumiri“. Carol R. Asociația publiciștilor români a­­duce la cunoștință că în ziua de 4 Iunie a. c., comitetul de conducere al R. P. R.-ului a admis înscrierea în asociație a d-lui Alex. Bran de Lemeny, publicist din Brașov, a d-lui Dimitrie Cuclin, profesor la conservatorul de muzică și a d-lui căpitan Gh. Nutzescu, publicist, în­deplinind toate condițiunile statu­tare. rwwwwwws Citiți „Țara Noastră“ AAAWWWWWS închiderea cursurilor publice de limbă și literatură italiană din Sibiu Miercuri, 3 Iunie, s-a ținut în lo­calul liceului comercial de băeți, ultima lecție de italiană a cursului public, tratându-se despre „Mattlde Serao și regionalismul literar“. La ora 6, d. prof. Pimen Constanti­­nescu a vorbit celor de față despre activitatea anului școlar ce ia sfâr­șit și a schițat activitatea pentru anul viitor, aducând vii mulțumiri pentru munca mai presus de orice laudă și zelul tuturor participanți­lor. După aceasta s-au distribuit 20 de premii, în cărți și broșuri ita­liene, donate în special de d. prof. Bruno Manzone, lector la Universi­tatea din București, a celor ce, în decurs numai de un an, au putut învăța limba lui Dante, sau acelora ce și-au îmbogățit, cu incompara­bilă râvnă, cunoștințele avute. Din partea elevilor, a vorbit, in vibrante accente italiene, d-na Magda Henteș. Acesta a fost al patrulea an al cursurilor publice gratuite de lim­ba și literatura italiană, ținute din inițiativa exclusivă a d-lui Pimen Constantinescu, prof. de italiană la liceul comercial de băieți și la liceul „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu și re­dactor al caetelor de poezie italia­nă modernă „Ausonia“. Pentru executarea unei sentințe armata face uz de arme omorând 20 și rănind 30 țărani Havana, 8 (Bikan-Oriente).­­ In provincia Baracao, situată pe coasta de nord-est a Cubei, a avut loc un incident sângeros în­tre un numeros grup de țărani și armată. Tribunalul local a dat o sen­tință de evacuarea unui grup de țărani care de câțiva ani se ins­talaseră în mod ilegal pe unele proprietăți ce nu le aparțineau. Neexecutându-se în termenul ce li se acordase pentru evacua­rea de bună voie, s-a încercat e­­vacuarea lor cu forța armată. O­­punând o dârză rezistență arma­ta a făcut uz de arme omorînd 20 din ei și rănind alți 30. Situația din Africa Orientală determină Anglia să-și mărească forțele în Canalul de Suez și Palestina Cairo, 8 (Balkan Oriente).­­ In legătură cu condițiunile fixa­te în proectul de acord anglo­­egiptean care prevede întărirea apărării în zona Canalului de Su­ez, se afirmă că guvernul englez a hotărât trimiterea de noi tru­pe atât la Suez cât și în Pales­tina. Tratatul mai prevede și o mă­rire a forței armate terestre și aeriene egiptene care vor fi dub­late: înaltul comisar englez, Sir Lampson, se află de o săptămâ­nă la Londra și va continua să discute cu A. Eden toate puncte­le tratatului. Sport EBflEBBSBBB­BBPBBaBBBBBB—> Venus învinge pe C. F. R. cu 6-4 (4-1) — Venus în formă mare — Eri a avut loc pe arena „Venus“, mult așteptata revanșă dintre „Ve­nus“ și „C.F.R.“. Matehul în sine a plăcut. A fost un match în care goalurile au al­ternat. Poate din acest motiv matehul a câștigat în spectaculozitate. Scorul care, la sfârșitul partidei, indica 6—4 pentru „Venus“, putea fi și mai mare. După noi rezultatul real ar fi 6—2 pentru echipa gazdă. Ambele echipe au jucat foarte frumos și, rar in întâlnirile dintre susnumitele echipe, a fost un joc perfect „pair“. Ne face impresia că „Venus“ și-a revenit în forma sa de zile mari, înaintarea a mers perfect. CINE A MARCAT In prima repriză Sepi, în min. 5 primind un pas dela Grunn mar­chează de aproape. 1— 0 PENTRU „VENUS“ In min. 15, Petea trece prin a­pa­rarea adversă și marchează impa­­rabil. 2— 0 PENTRU „VENUS“ In min. 20, Rafinsky dela 25 de metri trage un schout care putea fi apărat. Ghenea însă, spre mira­rea tuturor, scapă în goal. 2— 1 PENTRU „VENUS“ Sepi în min. 25 primind un pas dela Petea marchează jos în col­țul drept al barei. 3— 1 PENTRU „VENUS“ In min. 45 Petea dela 15 m. tra­ge jos în colț și marchează stabi­lind scorul reprizei prime la 4— 1 PENTRU „VENUS“ La reîncepere „C.FR.“ își revine și jocul devine periculos. In min. 7 Moldoveanu trage și marchează de aproape 4—2 PENTRU „VENUS“ Feroviarii devin din ce în ce mai periculoși. La o învălmășeală Sfera trece hands în careu. Rafinsky bate și e 4— 3 PENTRU „VENUS“ Se pare că, .feroviarii“ vor egala, însă în min. 18, Lepi trage un shoat splendid și marchează 5— 3 PENTRU „VENUS“ „C. F. R.“ atacă încontinuu, dar nu poate marca, apărarea „negri­lor“ fiind în mare formă. Sepi pa­sează lui Unguroiu, acesta dă îna­poi și Lepi reia vole și marchează 6—3 PENTRU „VENUS“ Spre sfârșit Albu face hands în careu. Rafinsky bate, în min. 32 și stabilește scorul final la 6—4 PENTRU „VENUS“ Până la sfârșit, niciuna din echipe nu reușește să mai marcheze. CINE AU JUCAT De la „Venus“: Albu, Fieraru, Io­­nescu, Sepi, Petea și în mică mă­sură Unguroiu, au fost mai buni. Dsla „Feroviari“Rășineanu și Ra­finsky, au lucrat mai cu folos, res­tul sub forma lor obișnuită. ■ Arbitrajul d-lui Jean Petrescu, dm­. N. Dumitrescu j REZULTATELE GALEI DE BOX Duminică seara a avut loc la Arenele Romane o gală de box care s-a soldat cu următoarele rezultate: AMATORI Ion Zainea (Box C. Bahoni) în­vinge la puncte pe Impăratu Die (Turda). N. Berechet (Turda) cedează la puncte lui Const. Dociv (C.F.R.). PROFESIONIȘTI In primul match profesionist al d-lui Die Betrescu, campion, în­vinge prin­k-out in repriza opta pe Dinu Mihail care a boxat extrem de neregulat. Suntem de părere ca organizato­rii, în viitor, să nu mai programeze astfel de boxeuri eșiți din formă. Lucian Popescu, spre surprinde­rea tuturor învinge prin k-out în repriza treia pe Ion Mihail, câști­gând titlul național al cai. ușoare. Mielu Doculescu, învingând de­tașat la puncte pe Die Constantin, își păstrează titlul care fusese ata­cat de Die Constantin. Doculescu însă, declară că renunță la titlu, trecând în categoria mij­locie. In material vedetă, Spakow a reu­șit din nou să desgusteze publicul care l’a huiduit tot timpul pentru felul cum a înțeles să lupte cu De Boer, care s’a dovedit a fi un bun boxeux, dar mult prea ușor pentru a putea ține lupta. Totuși a reușit să-l bată pe Spa­kow care, se înțelege, a primit de­cizia la puncte. Un amănunt interesant, uităma repriză a ținut cu un minut mai puțin, pentru că... Spakov era în dificultate. In general gala a plăcut afară de parodia de la sfârșit în care Spakow a fost „vedetă“. FINALELE CUPEI ROM­NIEI In urma victoriilor obținute res­pectiv asupra „Universității“ și „Ju­­ventus-ului“, „Ripansia“ ’ și ’ „Uni­rea Tricolorul“ s’au clasificat pen­tru finala care va avea loc la 21 ale lunei curente. • Orar: teatru-cinema CAPITOL: Biletul de o mie. TRIANON : O vizită nocturnă. SAVOY (Victoriei 33) : Anny se a­­muză. ARO: Insula Pinguinilor. SCALA: Soția și amanta. VOX: Sub teroarea delictului. SELECT: Domnul dela Folies Ber­­gere și San Francisco. PALAS BOULEVARD: Ducele de fier și Al­ Baba. REGAL: Hotel Savoy 217. ROXI: Biletul d’o mie. FEMINA: Mireasa lui Frankenstein și Parodia vieții. A. R. P. A.: O căsnicie modernă. CORSO: Pasiunea mea și singuri pe lume . FORUM: Dăruește-ne noaptea ? singură pe lume. OMNIA: Dăruește-ne noaptea . Când dragostea înflorește. MARNA: Cuibul dragostei și Duș­mânul invizibil. CENTRAL: Casino de Paris și Răz­­bunarea calului Tarzan. PACHE: Corabia blestemată și Stai și Bran. I

Next