Țara, iunie 1944 (Anul 4, nr. 897-918)
1944-06-11 / nr. 904
tr e dela lasi ii tor «Onor* Bibliot.ce *ABt»* BtrTsC^5 _ : ANUL IV. He. 904 5 IEI SIBIU Tm pistil! pisilt! ti iraiir ent aprot. Olr. En. P.T.T.Ir. 23684/1841 Duminecă 11 Iunie 1944 omicron-PROPRIETAR: Prof. Dr. ORMOM POPA REDACȚIA : Strada Regele Mihai I. Ir. 16, Telefon Mr.: 746 — ADMINISTRAŢIA : Strada Inam Ianca Nr. 29, Telefon Nr.: 524 de Grigore Popa După cum arătam deunăzi în acest loc, războiul actual, odată cu invazia anglo-americană pe coasta nord-vestică a Franţei, a intrat în faza decisivă. Vorbim, bineînţeles, de războiul pentru Europa, Frontul Pacificului şi al Asiei Orientale rămâne în afară de consideraţiile noastre prezente. In acest moment culminant al războiului, caracterizat prin încleştări dramatice şi supreme, când deciziunea ce se apropie va hotărî de soarta popoarelor europene, neamul nostru se găseşte în luptă dreaptă şi eroică pentru apărarea pământului strămoşesc al Moldovei, Basarabiei şi Bucovinei, neuitând nicio clipă pe fraţii înstrăinaţi din partea de Vest a ţării. Lupta noastră, pe care o purtăm cu bărbăţie şi dreptate de trei ani de zile, este o luptă de legitimă apărare, fără apetituri cuceritoare şi fără ţeluri imperialiste de subjugare şi dominare a altor neamuri; noi luptăm, ca arhanghelii, pentru pământul nostru, pentru drepturile noastre, pentru existenţa noastră. Cu alte cuvinte, lupta noastră, cu toate asprele încercări prin care am trecut şi trecem încă, o ducem cu conştiinţa sfântă că luptăm pentru toţi Românii, liberi sau subjugaţi, în orice parte a pământului strămoşesc s’ar găsi. Niciunul din fiii Neamului nu este uitat fiindcă graniţele fireşti ale ţării se întind până acolo unde se vorbeşte româneşte şi pâlpă e o conştiinţă românească. Umbrele duşmane cari acopăr la ora actuală părţi din trupul îndumnezeit prin suferinţe al Ţării ne tulbură şi ne revoltă, dar nu ne pot frânge credinţa în dreptatea noastră şi voinţa de luptă pentru eliberarea tuturor fraţilor şi teritoriilor cutropite. Astăzi flăcăii noştri, mândri ca brazii şi vajnici ca furtuna, luptă dincolo şi dincoace de Prut deopotrivă pentru apărarea Patriei şi a Europei. Lupta lor este lupta unui neam de ordine şi de creaţie, care vrea cu tot freamătul fiinţei lui să (Continuare în pag. 3-a) Rommel contra Mongomery tru a face față actualei mari încercări. Nu rare au fost prilejurile când Mareşalul Rommel a recunoscut isprăvile trupelor sale din cursul lunilor trecute: ,,Sunt fericit de spiritul cu care au fost înfăptuită această activitate. Atât vechii soldati ai frontului, dar mai ales, c®i tineri ardeau de dorinţa de a se măsura cu adversarul: „Cu acest fel de oameni eu pot să fac totul“. La o menţionare a uriaşelor masări de oameni şi materiale de tot felul pe fronturile sudice din Europa şi Africa de Nord, Mareşalul Rommel a răspuns prin relevarea vitejiei extraordinare a soldatului german, care cu toate asalturile copleritoare ale inamicului în aceste bătălii de material, n’a fost aneamtizat, rezistând cu neînfricare deoarece este străbătut de credinţa profundă că luptă pentru Germania. „Soldatul german îşi cunoaşte astăzi misiunea sa. El are în afară de armele sale cunoscute şi noui arm® în mâna sa, fiind decis să depună cea mai crâncenă rezistenţă. întâlnirea inamicului cu frontul german este îngrozitoare. Sunt convins că fiecare soldat german îşi va da suprema contribuţie pentru acele represalii cuvenite inamicului pentru spatul său şi pentru bestiala conducere a războiului aerian împotriva patriei noastre“. Cât de tăios, ca nişte lovituri de ciocan greu cad aceste cuvinte al® mareşalului Romei, el cunoaşte gravitatea situat1®1 ,şi importanţa misiunei sale. Lui i-a fost încredinţată cea mai crâncenă apărare a frontului german şi reacţiunea nţmicttoar® împotriva oricărei încercări inamice de a căuta să câştige teren. Adăposturi pentru submarine pe coasta Atlanticului Sovietele încep să resimtă lipsa de muniţii (ESS). — Trupele noastre luptă de zile întregi în marea buclă a Nistrului de la Grigoriopol, cu unităţile sovietice care au pătruns acolo. Atacând mereu cu înverşunare, au împins pe inamic spre sud-vest şi l-au zăvorât dinspre nord. Massa a două divizii sovietice şi resturile altor două, sunt acum încercuite şi se apropie fără oprire de nimicirea totală. Rezistenţa bolşevicilor este cruntă şi amarnică. Lupta trebue dusă cu disperare pentru fiecare metru de pământ al acestui peisagiu împânzit cu lăstăriş şi păduri. Bolşevicii au aruncat în foc aici nn miroase tancuri, care dau mult de furcă grenadierilor noştri. Intr’o după amiază apar deodată în fața pozifiilor germane, venind dinspre Sud, două tancuri de tipul ,T 34“. Vin în marş sălbatec, se opreş de parcă ar vea să se orienteze şi pornesc din nou grăbite spre Nord fără să tragă un singur foc. Este ceva cu totul nou pentru grenadîeriinoştri de tancuri, dar ei nu se lasă multă vreme păcăliţi. In scurtă vreme ambele tancuri sunt scoase din funcţie în luptă apropiată cu grenade de mână. Echipagiile sar afară şi se predau. La interogator soldaţii bolşevici, întrebaţi de ce n’au deschis focul, răspund cu resemnare că n’au avut nici măcar un singur proctil. Primiseră ordinul să treacă cu orice preţ prin liniile germane către Nord şi să ajungă la poziţiile sovietice de unde să se aprovizioneze cu munit1© şi alimente. Aceste mărturisiri nu sunt deloc răzleţe. Prizonierii capturaţi în număr tot mai mare, declară în unanimitate că situaţia aprovizionării unităţilor sovietice încercuite în bucla fluviului, este disperată. Lipsă mare de alimente şi muniţie. Sânt geroasele pierderi suferite se ridică la unele unități până la, 60 la sută. MADRID, (ESS). „Rusia rămâne Rusia şi planurile sovietice de dominaţie nu s’au schimbat întru nimica“ declară marea revistă politică săptămânală „El Espanol“ într’un articol. Autorul articolului spune mai departe: „Miopia politică de care suferă cea mai mare parte a lumii civilizate este de necrezut. Este absolut de neîntels cum se poate crede că Moscova a renunţat la metodele ei de asasinare în massă în stilul Katynului, la planurile ei de dominaţie mondială sau la persecuţiile ei religioase. Toţi aceia care nu vor să vadă ac®st adevăr să se gândească la exemplul Poloniei şi la faptul că pentru Uniunea Sovietică nu există niciun acord, tratat sau pact care trebue respectat. Traficul la frontieră rămâne supus aceloraşi restricţii care există de la începutul războiului, ceea ce nu vrea să spună că frontiera este închisă. Traficul feroviar continuă la frontieră cu aceeaşi regularitate ca şi până acum. Deasemeni comerţul exterior şi traficul maritim al Spaniei nu au suferit până acum nicio restricţie. In aceste condiţii evenimentele viitoare sunt privite în Spania cu calm. Nici o măsură specială la frontiera franco-spaniolă MADRID, 11. — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Din sursă autorizată se află că la frontiera franco-spaniolă nici o măsură specială nu a fost luată, din cauza deslănţuirii invaziei în Franţa de Nord. Rusia rămân® Rusia ■ • : : : *5'*:* b -b' / * • S/í.íííírv- Tririd laEEEMmEi: Aruncător de ceață al diviziei de tancuri „Grossdeutschland“