Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-04-08 / nr. 28
„ tingă între sine. Întindu mănele gole pe fața mesei și formesă cu ele lanțulu, puindu adecă fiește care degetulu seu celu micu dela măna dreaptă desupra degetului micu alu vecinului seu dela măna stăngă, în aceasta posețiunea stau dela,-17 oară, în care timpu trebue să înceapă mișcarea mesei, nu este de lipsă a păzi alte regule, ci esperimentătorii potu glumi, răde, numai lanțulu întocmitu precumu vezurămu să nu'lu desfacă cumva. - Bucuroști vomu primi înștiințări autentice despre făcutele cercări. - Proșa nu nea mai sositu. Sibiiu 7 Aprile. Dabe nea sositu poșta. Gazetele ne aducu puține știri de vreo înportanță. O corespondință din Viena cu data 11 Apr. în O. D. P. are următoarele: Binevoiască bunulu cititoriu, care va găndi se afle în fruntea focei noastre pre care seriose desbateri asupra lucruriloru politice, să ne ierte, deacă noi răpiți de șiroiulu zilei nu vomu înșela așteptarea. În adevĕru este unu lucru greu, în momentulu în care toată reședința nu gonește altu ceva mai cu zelu, decătu măiestria a mișca din loculu loru mesele prin o putere, ce cu volatilitatea și necuprinderea ei se poate asemăna numai cu cugetulu, a întreprinde singuru unu esperimentu contrariu, adecă a pune în mișcare pe nemișcătoaria masă, seau mai bine pe artia carea stă desupra ei volatilele cete de idee. De căndu nea cuprinsu și pe noi mania zilei, ni se pare, cum că cea mai mare parte, ce citimu și auzimu, de aru fi și atingători, de cele mai diferite obiecte, nu aru cuprinde alta, decătu moralele seu fisi cele cercări de mișcarea meseloru, ce au succesu seu nu au succesu. O foie parisiană ne împărtășește, că chestiunea orientale se poate privi ca sevărșită. Aceasta aru fi cu puține vorbe nu o masă, ci unu munte întregu mișcatu din loculu seu. Cuestiunea orientale, carea de zăcimi de ani, ca și unu moru giganticu fără nedeterminate dimensiuni tivește orisontele celu mai dinafară alu Europei, aceasta cuestiune, ce de abia lungu timpu ocupă capetele cele mai cugetătorie ale întregei lumi civilisate, fără să fie pututu vreunulu propune o chiară programă pentru deslegarea ei, acesta aru fi acuma a hotărătă? Ba nu, aceasta nu trebue asia luatu. Nu e vorba de chestiunea cea mare a orientelui, ci numai de momentanea diferință ruso-turcească. Era unu momentu în care din aceasta diferință e și frica de năvălirea întregei încălciture orientali, faimele, ce preprețuiau depărtarea distanției a pașiloru Rusiei au trezitu acesta îngrijire. Omenii se restaurară curănd din spaima cea fără veste, înțeleseră din izvoru nemijlocitu, cum că întregitatea Turciei nicidecum nu a venitu în colisiune cu pretensiunele Rusiei, dar însă acele faime deși aveau puține realități, ele totuși puseră în mișcare nu numai unu numeru mare de condee diplomatice, și nediplomatice, culori, și trenuri separate, ci și o flotă întreagă, carea acuma se întorce încetu în portulu ei domesticit din prinblarea de primăveară. O cercare a mișca alta flotă nu succedă, colonelulu Rose se opriti degeaba, flota englezescă remasă nemișcată înaintea Maltei sub t angira ei, acesta aru fi succesu mai curăndu, Ecsperimentuludecă ministrulu de acum alu trebiloru din lentru din Monarhia Englezeacă aru fi fostu însărcinatu cu portarea trebiloru din afară. Cui nu este încă în aducerea aminte glorioasa espedițiune ce flota britanică a făcutu subt auspițiu Lordului Palmerston în Grecia! De bună seră aceastu bărbatu de statu se va fi tare cătrenitu, cănd a venitu depeșea lui Rose, că poterea lui să întinde numai în lăuntrulu țerei, și că numai pote juca cu pacea Europei joculu de scrintire. Altu esperimentu s'a făcutu de Englezi în arta noă, căndu ei prin o deputațiune, prin o adresă, au cercatu să îndulzeacă întrega și multu cumpănitoria părere publică, cum se esprimă ea în patria ei asupra relațiuneloru către Franția. De a succesu eau nu a succesu acestu esperimentu noi nu vreau să hotărămu. Cănd a fostu vorba de elu în ședința casei de susu lăudă unu fostu și unu ministru de acumu acestu ecsperimentu că aru fi succesu pervectu; însă cuvăntarea Lordului Klepburg și a altoru peri arată, că săntu și păreri de alaptă, ce nu se potu prin unele vorbe încovia, și sud. Ore să mai continuămu a numera ecsperimentele cu mișcări de mese din istoria zilei? Ni e temă, că materialulu aru fi cu multu mai bogatu de cătu relectarea cititoriloru. Pentru aceea mai voimu se întrerupemu, decătu să venimu la resultatulu acela, ca să ținemu cercarea noastră acesta, între tote celelalte de mai nenorocoasă, ca adecă cititoriului urănduise de ele, să asvărle foea de la sine. Acesta corespundință scrisă în satiră bine nimerită cuprinde în sine multu și tăietoriu adevăru. Gazeta Brașovului ne spune într'o corespundință de acolo din 13 Apr. c. n. cumcă s'aru fi descoperitu între Gimbanu și Codlea la piciorulu unui părete de munte, ce privește către frumosa țeară a Bărzei în vecinătatea fiului de auru o vănă bogată de auru de unu proprietariu de mine, și cetățeni estimatu din Brașovu. După făcuta probă în Zalatna sa declaratu acesta vănă de cele mai bogate în Europa, și că amu merita să se pună lăngă bogăția din California. Noi amu dori să auzimu ceva mai aproape și mai lămuritu despre acesta descoperire, ce se poate face pen Gazeta tru Brașovu și totu ținutulu acela pre însămnătoriă. Transilvaniei nu pomeni pănă acuma nimicu în privința aceasta. Pe cetățeanulu celu norocosu care a aflatu aceasta vănă, cugetămu stălu cunoaștemu, și decă va fi acela, despre care cugetămu noi, atunci nu ne îndoimu nici despre aceea, că elu își va pune toate poterile ca să dee acestui lucru unu zboru sărețu. Sibiiu 8 Apr. Eri veni aici cea din fără depeșă telegrafică din Timișoară. Vănatu. Timișoară 3 Apr. Adresa care a depus'o deputațiunea din Voivodina și Bănatu în mările Escelenției Sele D. Gubernatore militare și civile, și în care din întâmplarea atentatului asupra Preînaltei persoane a Maiestății Sele c. r. apostolice au esprimatu locuitorii acestoru țere de coronă a loru simțiminte de supunere, credință, și alipire pentru Maiestatea Sea și întrega dinastiă, a ajunsu la cunoștința Maiestății Sele, și a fostu primită cu preînalta recunoștință, și plăcere. C.r. Guberniu alu țerii a fostu însărcinatu se facă aceasta cunoscută loialiloru ei trimițitori. Alte noutăți de vreo înportanțiă nu săntu pe la noi. Adresa ce a rostitu Escelenția Sea D. Episcopu greco-resăritenu alu Transilvaniei Barone de Șaguna M. Sele Împeratului nea încăntatu pe toți, și neacășiunatu cu atătu mai mare și vu bucuriă cu cătu vedemu că romănii totu mai au căte unu bărbatu, care la timpu potrivitu îi știe representa după cuviință. Despre cele ce aui însemnatu în privința întărirei episcopiloru aleși numai de sinodulu sărbescu erau părerile diferite, cei mai așezați însă ne pricepură preabine. Dar acum ne convinserămu cu toții deplinu pentru ce au urmatu acesta întărire, și vedemu că nu a pututu fi altfeliu.. Și acesta este pentru noi o satisfacțiune destulu de mare. Mai departe ne încredințeziu, că romănii din Bănatu și Ungaria își cunoscu pusețiunea loru, și nu voru da ocasiune la nici o neînțelegere, atărnă însă multu și dela nepărtinitorea portare a nou denumițiloru DD. episcopi ca să trăimu cu ei în armoniă precumu cere interesulu bisericei nistre ortodocse. Ștefanu Ereș, Iosef Mila, și Ștefanu Chermeei fură în 30 Marțiu și 1 Apr. c. n. judecați la morte pentru tălhării, și acesta osăndă se esecută la cei din tei prin streanga, iară la celu de pre urmă prin plumbu. Afară de aceștia au mai fostu 9 inși judecați la aresta pentru pitularea armeloru și bancnotelor coșutene. Austria., Viena 14 Apr. Înalta poartă, ca să aducă la îndeplinire alesele obligațiuni asupra tractărei negoțiațiunei austriace în Bosnia și Herțegovina, la care este constrinsă prin misiunea Domnului M. C. L. Contelui de Lamninghen, a elobozitu către Locoțiitorii de acolo ordinațiuni veziciali de asemene consonanță, prin care întrebarea rămale, ce este asta cumpănitoriă pentru comercialii austriacu se vede a fi deslegată în consonanță cu drepta cerere a regenției austriace. În ele se zice, că neguțitorii austriaci în acele doc osmanice provincie pentru mărfile loru de întrare și eșire, între care se numescu și cerealiele, sarea și vitele (pentru aceste de pe urmă în Bosnia și Herțegovina vrură să ieie dare de șurub cu) afară de trei per-