Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-10-14 / nr. 81
315 stăzi prin Londona, că Lordulu Redclife a declaratu însuși, cum că locuitorii creștini ai Constantinopolei nu săntu espuși nici la cea mai mică primejdiă, și că întrarea flotei nu numai că este cu totulu de prisosu, ci că însuși corăbiele, ce staționează acolo, săntu fără scopu, și se vorunitorce cătu mai curăndu 37, în Besica bai. Aceega digresiune a poteriloru apusene lasă cu dreptulu încheierea, cum că și la Rusia s'a aflatu o complesanță spre negoțiațiuni noue, și că o nouă înțelegere, pe o basă nouă este mai securu de așteptatu decătu pănă acuma, căci să nu uitămu, cum că deacă ambele flote nu se vără spre Constantinopole, atunci loru nu le rămăne alta, decătu a se întoarce acasă, fiindu că ele după mărturisirea făcută nu pot i erna în Besica bai. Se poate dară crede, cum că după tote, ce s'au întâmplatu, după afțarea, ce causa orientele totuși a adusu în sfărșitu în Anglia, s'aru potea reîntoarce flota fără vre unu resultatu? De bună semănu! Unu resultatu trebue să se aștepte, și fiindu că timpulu a petrece în Beslia dar nu mai poate fi îndelungatu, așia dară se poate zice, cum că retragerea corăbieloru dela Constantinopole la stațiunea loru provisoriă, carea o potu coprinde numai pe vreme țințiuu”, dă speranță pentru unu resultatu aprope. Și asia noi nu ne vomu speria de faimele, cu care oamenii se înfricoșeră în Parisu, cumcă adecă împĕratulu Nicolau aru fi zisu, căndu a căpătatu știrea despre denegațiunea resboiului turcescu: „Acuma dată la bătae din resputeri.” Îîmtămplări de zile. Se înființez că principelegorceacoe fi datu legativă scrisorii lui Omer Pașa. înf. p.r Și se scrie din Parisu, cum că guberniulu de acolo aru fi căpătatu laștiințare din Rusia, cum că noule trupe săntu în marșiu spre Turcia, și că vrăjmășiele din tăie nu voru începe la Dunăre, ci la Marea negră, și în . Armata rusească este în Georgia 80.000 tare Z Jurnalele C. T. scrie că Borusia nu șia schimbatu posesiunea în privința întrebărei orientali, și adaogă că împeratulu Nicolau aru fi doritu o legătură strânsă a borusiei și Austriei cu Rusia, însă acesta legătură aru fi regulat'u împeratulu Franție cu Iosifu și pentru aceea, pentru că astfeliu de alianță în privința întrebării orientali aru fi trasu după sine unu resbelu europeanu, și că în Posdam aru fi pusu apăsare ministrulu președinte Mantauel pe aceea a remănea Prusia față cu Rusia neutrale. Din anulu 1842 pănt 1853 a suitu suma ce a plătitu elatulu pentru drumurile de feru private, după o calculațiune publocă 202.851,921 fl. m.c. cloriu 60 Preum se vorbește, Maiestatea Sea împeratulu usici a dăruitu pentru bisericele greco-resăritene din Ungaria iarăși mei multe odoare și cărți. În apulu trezutu s'au graduatu la universitatea din Viena 69 doctori de medicină, 34 doctori de chirurgiă, și 2 doctori de hemiă. Maiestatea Sea c.r. apostolică s'a înduratu pretrațiosu a erta restulu de pedepsă contelui Mihaile Veteriazi mai bătrânu. Pentru cerculu Lugojului, în Bănatu, s'au sistemisatu 28 posturi de mediu comunati, cu lojă de 300 fl., cuartiru, lemneși bucate, pentru s'a deschisu concureu pănă la 20 Noemb.c. . Borusia. Unu corespundinte din Berlinu hotărește pusețiunea abiteloru puteri în causa orientale în următoriulu modu: Austria și Prusia stau totu pe acea linie a păzi neutralitatea, și ființa de față a prințipelui din prusia în Olomuțu și Viena a marcatu mai tare acesta liniă, ce era desempnată. 2. Cumpănirea cum, și căzu de departe se pote ținea acesta neutralitate față cu îndulzitoariele evineminte, au dusu la unu resultatu îndestulitoriu. 3. Numai o tușire a ministeriului Palmerston către tendințele propagandistice aru potea serinti acesta liniă. 4. Propusele, ce se atribuie împeratului Franției , belciului, Elveției și Sardiniei subt relațiunile de vară, refusatu. 5. Nici m Varșovia, nici în berlinu nu s'au încuiui etipulațiuni noue, nici că s'a datu vreo garanțiă în vreo parte. 6. Cercări a face pe Anglia și Franția aplecate la proiecte de înpăciuire nou formulate s'au făcutu, și se privescu CĂ vearu; avea resultatu bunu. Anglia spune, ca congrua parohiloru și capelaniloru să se ridice dela 250 f. și 150 f. la 300 și 200 fl. m. c. Mai departe a ordinatu Maiestatea Sea și înființarea unui consistoriu episcopale pentru confesiunea treco-resăritenă în Zara. Din Monahu se scrie că Maiestatea Sea împeratulu a suprinsu în Posendotenu pre prestrălucita sea logodnică cu înalta sea pretențiă, fiindu că sosirea Maiestății Sele nu se aștepta asia curăndu acolo. Arhitectulu fonten, conmedulariulu institutului din Franția a muritu în vărstă de 91 ani în Parisu. Gazetele facu băgări de semă asupra tonului garnicu, demnu, și modestu de domnește în declarațiunea de resbelu, și în manifestulu turcescu. Corespundintele „Timesului” din Parisu, zice că eventualitatea despre o înpărtușire la resbelulu porții asupra Rusiei din partea Franției și Angliei nu aru fi o conjunctură fără putință. Judecătoria marțiale din Pesta a judecatu pe Nurceas Ianoș, alias Bali din Isladani pentru vina că a luatu parte la tălhărie la morte prin ștreanig, și acesta sentință s'a și pusu în lucrare în 10 Octom. Totu pentru asemenea crimile s'a spănzuratu și Petru, și Paulu Lazar în 3 Octom. Gazetei o N. T.” se înștiințeză din Triestu următoria pentru navigarea în oriente forte însemnată știre. „Me grăbescu a vă înștiința cum că s'a slobozitu fermanulu pentru așezarea unui canale de la Rasova la Custenge, și că s'a și mesuratu terenulu din însăruinarea unei soțietăți englezești. Știrea este autentică. Constituționalulu încredințeză cu datu din 16 Oct. cum că s'a dusu ordinu la Tulpnu ca să pregătescă corăbiele de lipsă, pentru transportarea unui corpu de trupe la Dardanele. Din partea Comandei armatei în Franția a mersu formațiunea ca aude nimicu să se sisteze concediele pentru soldați. Însă nu se nici de vreo recrutare nouă, nici de vreo pregătire de osebită, înperatulu încă nu a zisu cuvăntulu seau celu de pre urmă. Se spune că direcțiunea poștale din S. Petersburgu a datu în cunoștiința publicului, cum că servițiulu poștale între Constantinopole și Odesa este suspinsu. Repsidu Pașa în urmarea inițiativei ce a arătatu la votare în adunarea naționale pentru resbelu, și Mehmedu Ali Pașa prin patriotismulu seu și au cățtigatu cea mai mare popularitate la poporațiunea turcescă, și ei stăpănescu acuima țera în deplinulu înțelesu alu cuvăntului. Cătu va ținea însă acesta, vomu vedea mai tărziu. Corabia de poștă rusescă aduce știrea, cum că de la Sebastopole s'aru fi transportatu pe corabie către China spre întărirea armatei caucasice 30,000. Armata aceasta capătă mai departe prin 24000 cazaci de la marea neagră o întărire imposante. La aceasta liniă se află faimosulu generale vorgatinsii, Fraitag, Nestorov, Dulgoritchi-Argiutinsci. În Orățită a vrutu unu amorezu cizmariu a presenta amorezei sele o poeziă și fiindu că artia cu margini aurite dănsulu spre mai susu arătatulu scopu prea eftină, a fostu pntru elu ca să arate alesei sele, cumcă elu nu cruță spesele pentru dănsa, a detu ai se scrie acea poeziă pe artiă cu timbră de 4 f. m. c. Deaă și nu e adeveratu dar totu e bine nimeritu. Maiestatea Sea împeratulu s'a înduratu a ordina regularea Londona 17 Oct. Timesulu aduce astăzi unu articulu foarte însemnatu, a cărui puncte de căpetenie săntu următoarele: relațiuniloru bisericești greco-resăritene din Dalmația și a di- Vrăjmășiele între poartă și Rusia voru începe, pentru că împeratulu Nicolau nu va asculta de provocațiunea lui Omer Pașa ca să deșerte principatele, de acesta nu se mai îndoiește niminea. Cu tote acestea însă este cea mai mare probabilitate, că patea în sfărșituru se va turbura. Fiindu că acuma s'au înconcentu iarăși negoțiațiuni asupra deșertărei principateloru, așia dară nu este fără de putință, ca prunc, Gorceacof st'și retragă trupele, însă nu din ascultarea provocațiurei lui Omer Pașa, ci în puterea unei învoiri europene. Deși Timesulu nu e aplecatu a ațtepta unu astfeliu de resultatu dela negoțiațiunile diplomatice deocamdată, totuși elu cugetă, că nu trebuie a se îndoi cum că diplomații voru duce lucrulu la înpăcare. Rusia este în momentulu acesta cu doue partide diferite în luptă, de dreptulu cu Turcia, și nu de dreptuu cu Europa. Este cu putință că ea se va slobozi la unu resboiu nominalu cu poarta, fără pentru aceea să se rumpă pegoțiațiunile cu Europa. Decă cele de pe urmă se voru aduce la unu resultatu îndestulitoriu, atunci resboiulu încetă de sine, pentru că nu se poate crede, cum că aceea, principele Gorceacof, ce se poate întempla între Omer Pașa și să aibă influință materiale asupra înțelegerei celoru patru poteri mari, și asupra Țarului. Acesta de dorita înțelegere vreu acuma să o năzuescă prin o notă nouă, carea să fie concepută în espresuni, ce nu aru suferi nici o înțelegere străină. Decă se va putea căștiga învoirea Țarului la astfeliu de acau, atunci toată carta își ea sfărșitulu, pentru că espresiunile acestui actu săntu identice cu modificațiunile morții. . Din Constantinopole se aude cum că fanatismulu poporațiunei otomanice s'a domolitu dintr'o parte, acesta îtămplare se adscrie plecării celoru mai multe capete nepacinice la cămpulu bătăliei eventuale și