Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-10-28 / nr. 85
352 mulu pe uscatu către Alpi, pe uscatu către Elveția și Piemontu. Cum că cunoscutulu emisariu diplomaticu șiu pusu cortulu seu earăși în Genua, pu e nici o îndoială, cum că Piemontulu cocheteză cu Anglia, cum că în Roma se vorbește despre îndeplinirea garnisonei franțuzești este unu lucru fapticu. Aceste tote aru fi și săntu forte critice lucruri. Spre porecire însă săntemu în luna lui Noemvre - Vănturu de tomnă suflă de mustrăndu aspru și rece. Uscatulu și marea se pregătescu de sosirea unei iarne gerase, și corăbiele și oștirile potu despre bătae șii învingeri visa, însă numai decă se va încălzi, pote că faptele voru realisa visurile. Iarna însă este unu timpu care favorește multu recorirea patimiloru mari. Să sperămu că ea va grăbi cu sosirea sea în anulu acesta. Avemu lipsă de ea. (nu se pre pare). Îmntămplări de zi. Maiestatea Sea împeratulu a aplucidatu principiele pentru înviințarea oficiolateloru de contribuțiune și așezarea personalelui loru precum și statulu de lefi. Oficiolatele de contribuțiune se împărțescu după însemnătatea estinderei loru în trei clase: lefile perceptoriloru săntu 900, 800, și 700, iară a controloriloru 700, 600, și 500, pe anu. Dela Viena se scrie cu data din 3 Noem.e. n. cum că o depeșă telegrafică aru fi adusu știrea din Londonu cum că acolo se va așeza unu congresu de pace, la care afară de cele cinci poteri mari va fi și Turcia representată. Gazeta de Zagrabia scrie, cum că turcii aru fi trămisu de chiarațiunea loru de resboiu și în Montenegro, însă principele Danilo aru fi opritu publicarea ei. În Bucari s'a simțitu în 11 Oct. cutremuru de pămăntu. Ministrulu cultului și învățemăntului s'a întorsu la Viena, și a primitu erăși trebile oficiise. Mareșalulu Contele Radhelus a înplinitu în 2 Nov. 88 de ani. După gazetele franțuzești aru fi propozițiunile împeratului Nicolau următoarele: 1 Susținerea cerutei garanție pentru inviolabilitatea privilegieloru bisericei grecești? Viitoriulu să hotărescă forma garanției acestei, adecă să se facă modficațiuni mari, ca să se căștige o libertate deplină și neatărnată. Asia patriarhulu să se numească prin alegere, însă întărirea lui se atărne dela Țarulu iar nu dela Sultanulu. 2 Grecii săși potă face unu numeru de biserice în tote provinciele turcești fără să ceară la acesta voe de la Sultanulu. 3 Unele dări să se ștergă cu totulu. 4 Rusia își ține dreptulu a pote cere o despăgubire de resboiu, carea să se hotărască mai tărziu. General-Consulele Austriacu D. Laurinu este chiematu din București, și în loculu lui rănduitu D. Mihalovic de consule Generale și agente pentru Romănia. Principatele dela Dunăre. Prevăndu gazetele ne împărtășescu știrea, că din Constantinopole aru fi mersu ordinea către Omer Pașa, ca să nu începă încă vrășmășiele, căci aru fi eșitu pe tapetu unu proiectu nou de împăciure, știrile ce ne vinu din țera romănească, sună foarte resboinicu. În 20 Od. erăși se iscă o canonadă grozavă între Giurgiu și Rușciucu. Causa a fostu totu aceea ca și la Ieaccea. Rușii eră și voiră a trage o parte din flotila loru pe Dunăre în susu și Turcii se opuseră la aceasta. Într'aceea pănă căndu Rușii și Turcii se bătea la Ssaccea și Giurgiu, o armată turcescă de 50,000 feciori trecu la călărașiu Dunărea fără de cea mai mică împotrivire și se așeză într'o posițiune tare pe malulu celu stăngu alu Dunărei. La plecarea poștei încă nu se știea, căți soldați căzură prin canonada de la Giurgiu și Rușciucu. Atăta e siguru, că o locuitoare din Giurgiu dimpreună cu doi copii ai ei a fostu lovită de unu gloșiu de tupu. O deneșă telegrafică privată ne aduse știrea, că Turcii au vrutu pe ceță să trecă Dunărea pe la Oltenița, și a și trecutu călărindu asupra Rușiloru, carii însă iau împinsu îderăptu Mai prospere date din București spunu că la Giurgiu s'a fostu încinsu bătaea pe ulițe, și că s'aru fi aprinsu mai multe case. Despre lovirea dela Olteni, nița se mai aude că muscali numai au înpineu pe turci înderăptu însă puia biruitu, căci atergio ajutorați de cetă iau întăritu posițiunea acolo cu șanțuri. Mai mulți locuitori pe la Marginea rupuriuindu spre București, și se pote întămpla, ca la însași bariera Butureștiloru se vedeau vreo luptă înfricoșată, ce aru aduce cea mai mare columniă asupra capitalei acestei unde se află arăța pe guțetari. Destulu că teatrulu resbelului este acuma în țera romănescă, și pevcea pe creștini mare. Mulți Boeri au strinsu cele ce au mai și se voru ftate în Transilvania. Iași 23 Oct. Declarația de resbel mi. Turciei, au provocat mai multe urmări jignitoare din partea Rusiei comercialu și industriei principatelor, așa sănt alungarea tuturor turcilor neguțetori de chereste, oprirea corabieloru sub pavilionulu Moldo-valah de a înbarca grăne și alte asemine. I.S. Principele Domnitoriu Grigorie A. Ghica VV, nevoit fiind de ocupația militare rusescă el lăsă cărma trebilor, au dat următoriul ofisu cu No. 65 din 18 Oct. 1853 cătră Sfatul Administrativu Ecstraordinariu: „Poziția Noastră ajungăndu a fi nepotrivită cu starea lucrurilor produse de evenimentele importante. Socotim de a Noastră datorie a trada puterea cărmuitoare în mările Sfatului Administrativu Eestraordinariu, deci fi îndemnămu a îndeplini această sarcină ce'i încredințămu atăt colectivu căt și în parte la fiecare mădulariu alu Sfatului, în ceea ce se atinge de cercul conpetentu a Departamentului seu, ocărmuind sub acea respundere pănă ce se va lua disposiții ulterioare.” După care trăgănduse la vila sa de la Socola spre a'și regula în cătva interesele casnice, joi la 6 ore de dimineață (în 22 Oct.) fără de nici unu cortești au trecut prin Iași, îndrumănduse spre Cernăuți și de acolo va merge la Viena unde are a se statornici. Pănă acum generalul rusescu Ugurov, ce se află în Iași n'au apucatu cărma care să caute case mari de lăcriță. Ozisulu lui Vodă Știrbeiu cu data din 14 Octom. No. 1737 se începe prin cuvintele: „Înpregiurările vremei cerănd a Ne depărta vremelnicește din principatu. Noi încredințămu cărma oblăduirei, pănă ce se vor lua cele de pe urmă măsuri, Soagului Administrativ Eostraordinariu. Din aceste se vede că M. S. Știrbeiu totu are speranță că va mai domni în Țara romănească, cănd Domnul hica se lapădă pe totdeauna. Starea de față a principatelor este plină de incertitudine. Prințulu N. Suțu s'au retras de la Ministeria cultului și a învățeturelor, însă consululu rusesc l'au pobtit să mai caute de treabă vreo 15 zile. Italia, plecatu cu clironomulu seu de coroană la Neapole. Genua 27 Oct. Precum se scrie din Neapole domnețe acolo o mare viciciune. Regele, care se teme, cum că franțezii din motivulu încurcăturei orientali voru trimite în Italia o întărire a trupeloru, iea mesaje asupra acestoru feliu de demonstrațiuni, care elu le ține periculoase pentru liniștea Italiei. Regele neapolitann are afară de cele 10,000 elvețieni, o armată numeroasă și bine informată, însă pe lăngă aplecarea inimeloru îndeobște, aru putea pretenția unoru fregate franțeze și să fie de ajunsu alău oarecare ferbere. Marele duce alu Toscanei , Papa, care însă avea intențiune a face totu aceea călătoriă, vrea să se lase de ea, pentru că deregătoriele militari franțuzești nu aru vede aceasta bucuroșu. Gazetele franțuzești aducu știrea, cum că în Neapole s'aru fi publicatu o broșură, în carea între altele se află asupra Angliei următorea declarațiune: „Lumea nu va veni nici odată în odihnă, pănă nu voru fi toți Monarșii în stare a nimici acestă națiune hoțiască, și să o ștergă din șirulu popoareloru, pănă nu voru fi englezii resipiți ca jidovii, pănă nu se va face Londonulu o grămadă de ruine. Atunci numai se va repaște Europa. Să avemu măngăiere în Dumnezeu. frranția va face acesta timpulu e aproape. Ambasadorele neapolitanu în Parisu a căpătatu dela guberniulu seu depeșe, care voru da guberniului franțuzescu dorita dechlarațiune despre tănguitorea neînțelegere. ;