Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)
1854-03-31 / nr. 26
Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., iar pe o jumătate de anu 3. ol. 30. cr. - Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru proviniiele în Monarhie pe unu anu 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4. cr. și rulu cu slove mici. Depeșe telegrafice. Berlinul Aprile e. n. „Dreip-țaitung” înștiințeze: Ducaheorghiu din Midenburg au adusu respunsulu pace și a deșerta principatele, decă drepturile, care prin mizlocirea Angliei și a Franției au să le căștige creșinii, se voru garantisa prin tractate, decă mai departe voru părăsi și flotele poteriloru apusene marea negră și Bosforulu. Decă modulu a regula celelalte prin negoțiațiuni. Constantinopole 27 Mai. Nehet Beiu a sositu din Atina aici, Metacias și a căpătatu pasportele. Astăzi a fostu consiliu de statu. Scoterea greciloru străini să fie hotărătă. Flota combinată a eșitu ataltăeri din marea noagră. Corăbiele „Cauche” și Samson, au fostu din nepricepere înpușcate de cerchezi. Moșeele au să se schimbe în bunuri de statu. Astăzi au fostu întărite toate strejile, patrule numerose umblă prin cetate. Din ce causă, nu se ște. parisul Apr. Eri a datu ambasadorele austriacu D. Hiubner împeratului Napoleon, o scrisore a Maiestății Sale împeratului Austriei. Guberniala a datu astăzi camenii unu proiectu de lege prin care contingentele de la 1853 are să se mărescă cu 60,000 feciori. Deși înțelepțiunea cere acesta, totuși se spereze că o parte însemnată a acestoru feciori, nu se va întrebuința. Proiectulu de lege are de scopu a dispune despre acestu contingente la întămplare decă onorea Franției l'aru cere. Alina 31 Mai. Dimisiunea ce a dat'o ministrulu de finanțiă și justițiă nu s'a primitu. Doi vapori franțuzești cu Conrobert pe ei au luatu cărbuni. În Epiru și Tesalia luptele totu ținu. Prevesa este declarată în statu de blocadă, fortăreța Arta pătimește de lipsa mijloaceloru de viață. Fortăreța Suli se fie luată. SD(priima 31 Mai. Vri s'a simțitu aici unu cutremuru de pămăntu însemnatu. Priestu 5 Aprile. Ofițerii și matrozii ai corăbieloru rusești, ce se află în apele de aici săntu rechimați, și voru pleca de aici în septemăna viitoriă pe uscatu. Bară corabiele lea cumpăratu cu materialele de resboiu cu totu guberniulu grecescu. Genua 4 Aprile. Unii emigranți ce se află în Stradela s'au chiematu de diregătoria de acolo înainte, și din porunca mai înnaltă străportatu la Alecsandria. Memorandulu Rusiei (încheiere). Decă în asemănare cu această politică de intimidațiune, cu aceste mesuje, care din zi în zi, devinu totu mai însemnătorie, se mai ieu încă odată în cumpănă toate actele Rusiei, atunci se va vede, cum că pe lângă toate vătămările, pentru care ea pănă acum n'a primitu nice o satisfacțiune, pusețiunea ei a fostu unu șiru neprecurmatu de jertfe, care adeverescu sincera mea dorință de a scăpa pe Europa de fulgerulu unui resboiu obștescu și de a mijloci, ca resboiulu, în care a înpins'o cu poterea, să remănă cu totulu locale. Să trecemu cu vederea peste cele trei concesiuni materiali și formali, prin care noi amu termuritu primele tereri în tecstulu notei lui Menșicos. Însoțită fiindu lăpădarea acestui ultimatu cu o demnltrățiune amenințătoriă, care ne compromite onorea noastră, amu fostu îndetorați a păși la întrebuințarea unei mesure coercitive. Însă după cum primirămu mesura acesta numai cu părere de zeu, și purtarămu de ginge, a o despre dela începutu de totu caracterulu dușmăniei, totu așta pe folosirămu de ea, mai totu în acelu timpu, ca să stămu gata pentru reîncopoierea negoțiațiuniloru. În urmarea acesta noi ne lăsarămu de ultimatulu nostru, ca să primimu noga Vienei. Noi o primirămu prin telegrafu mai nainte de a cunoaște întrega ei țesetură. Țesetura acesta s'a modificatu mai înteiu la Parisu și Londona. Cu toate aceste noi nu merserămu mai departe, întru atăta eramu poi de aplecați a pune sfârșitu clisei, care ține pe lume în stare de neștiință. Însă puterile apusene din nenorocire au concesu porții alte modificățiuni mai însemnătoriie, care schimbară cu totulu caracterulu proiectului de împăciuire ce ni s'a propusu noă. Acum amu fostu siliți a ne respira în contra aceluia, spunănduo curatu și pe față, pentru ce. Se născură greutăți de vorbe. Acele însă s'aru fi pututu învinge, pentru că Austria și Prusia, mulțămite cu deslegarea, care o propuiarămu noi, provocară cu râvnă pe ambele curți ca să se folosiască de aceste ușurințe pâne spre a reîncopoia negoțiațiunile. O mesură prigită a ruptu firulu dechia rațiuniloru mijlocitoarie și împăciutoarie. Fără vreo nouă plăngere, ce s'aru pote încărca asupra nostră, a pășitu la mizlocu o întorsetură fără veste, în pusețiunea poteriloru, chrămarea ambeloru flote pănă subt marii Constantinopolei, dechiararea resboiului din partea porții, începerea cemănieloru. Siliți fiindu a continua resboiulu fără de voia nóstră, nemu nevoitu alu restringe pe malulu stingu alu Dunărei și amu recomăndatu poteriloru, ca unu însemnătoriu, a priveghie ca resboiulu să nu se estindă fără de folosu mai departe. Însă noi nu fuserămu ascultați, s'a lăsatu ca resboiulu să se întindă și în Asia și în urmă amu fostu siliți a face o lovitură energică. După ce amu învinsu și pe mare și pe uscatu, se dede o nouă ocasiune pentru o încercare de împăciuire, spre care s'aru fi pututu căștiga turcii. Aceea însă s'a lenevitu, învingerile noastre au devinitu obiectu de nouă plăngere asupra noastră și întâmplarea dela Sinope a servitu de stemătu la o hotărâre silnică, care a trasu după sine precurmarea relațiuniloru diplomacite. Cu toate aceste chiaru în momentulu din urmă încă totu aru fi fostu cu putință, ca să se susțină aceste relațiuni. Întru atăta amu doritu poi a susține spiritulu împăcățiunei pănă la urmă deacă ambele poteri, apărându teritoriulu și bandiera dușmanului nostru în contra fiecărui atacu alu mesurei acesteia, ori și cătu a fostu de contramă dreptului nostru, ca partea purtătoariă de resboiu, i s'aru fi datu colorea de o armistare pe mare, care s'aru fi întemeietu pe o anumită reciprocitate. Însă din minutulu, în care slobozindu pe turci, ca să'și provianteză porturile, își arogară dreptulu de a ne împedeca, ca noi să nu ne putemu provianta pe ale noastre, și de a asecura dușmaniloru nostri libera plutire pe marea negră, în vreme ce aceea pentru marina rusescă este oprită, din momentulu acela încoace ambele poteri dovediră pe față cumcă ieu parte activă la dușmănoasele operățiuni ale porții, păstrăndune noi drepturile nostre după mesura întâmplăriloru ce voru urma mai departe, nu ne remase alta, decătu a precurma referințele diplomatice, pe care se încorcară a le îngări cu către înperatulu Rusiei, acesta de garanțiă se atunci se decilară Rusia gata, la scrisoarea Împeratulu se închie în acesta la unu congresu, poate în berlinul regelui a face va primi de poterile apusene și de Poartă,