Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)

1855-06-25 / nr. 50

198 căt este cu putință să pună capăt patimilor resboiului, care și pănă acuma a cerut atătea jertve nobile. În astfelia de înțeles așeme Austria acest proiect înainte și îl recomandă celor dintăiula o cumpănire binevoitoare din partea aliaților săi, și a curții rusești. Baronul Burdienei face băgare de seamă, că după ce proiectul grafului Budl cuprinde principul lăpădat cu hotărăre din partea Rusiei, ar avea Rusia să se pronuncie mai nainte asupra lui. Lordul Westmoreland a observat că instrucțiile lui sunt stoarse. Prin, Gorsacov a contrazis părerea baronului Burdhenei, și la rugat să vorbească mai nainte. Baronul Burdhenei a observat la aceasta că refularea Rusiei pentru reducția puterilor sale marine a lucrat asupra instrucțiilor, care el lea căpătat dela stăpânirea sa asupra conferinței de acuma, și el trebue să declare din partea sa, că misia conferinței este stoarsă. Prinț. Gorșacof a respins după o astfel cu de declarare ar înceta în adevăr conferințele de pace, într'aceea va împărtăși el proiectul austriac care este cumpănit în Paris și Londra, curții sale, și -i va păstra libera cercetare. Din stima ce are către cabinetul, care și a dat atăta osteneală a prelucra proiectul cetit, își entinde părerea sa întracolo, că proiectul nu se bazează pe principul, pe care lau lăpădat împuterniciții rusești. Asupra articolului dintâiu el nu are nimic de a reflecta, și al doile este de primit, fiindcă așezarea numerului poterilor marine de amăndoe părțile ating ambele puteri concerninte și drepturile de suveranitate a fieștecărei sar vătăma, deacă ar vrea alte puteri să le prescrie lege asupra acestor. Și cu ceialalți articoli se declară el înțeles, și au aflat în acest proiect hazul unei putinciose deslegări a garanției a treilea. D. de Titof aprobeze părerea colegei sale, și fără să mai vrea a adăuga ceva la observările lui personale este de părerea aceea ca să se aștearnă proiectul austriac cercetării curței sale. Ali pașa declară pentru sine și pentru colega seu, cum că ei se află tot în aceea posiție ca și înputerniciții Franției și Angliei. Baronul Procheș se entinde întracolo, cum că înputerniciții Rusiei nu lapădă dea dreptul principal limitației, ci au făcut reflecții asupra formei. Și fiind că înputerniciții rusești, vreau să aștearnă proiectul austriac curții lor, așadară el crede că și ceialalți vor face aceasta din partea lor. Înputerniciții Franției și Angliei refuză a se obliga spre aceasta. Graful Bud recunoaște cu plăcere, că înputerniciții rusești vreau să aștearnă proiectul lui curții sale, cugetă însă că asupra singurelor observații personale ale prin. Gorșaccf nu ar avea de a mai zice ceva. El adaugă încă la aceasta că trebue să se recunoască că după declarația din Anglia și Franța nu a fost ușor prințului, a merge mai aproape în proiect. Împuterniciții puterilor marine au declarat însă conferințele de încheiare, și el este desărcinat de o datorință muncitoare ce zace în poziția lui. El mulțumește înputerniciților că au urmat invitației sale a aduce conferința la un sfărșit amăsurat și declară, că Austria nu are să facă alte proiecturi. Austria este însă totdeuna gata, mai ales în interesul păcii a face înpărtășiri puterilor resboitoare, care una sau alta din ele ar lăsa să ajungă le dănsa. Baronul Burdiener observă că stăpănirea a trebuit să privească tot proiectul care se baseze pe restrăngere, ca lăpădat și din depeșa cerculară a grafului Neselrode sa totut încheia ca și în S. Petersburg sa privit conferința ca sevărșită. Graful Westmoreland declară, că înputernicirile lui sănt stoarse, și că el nu are alta de a face, decăt a împărtăși protocolul zilei acestei stăpănirei sale. Prințul Gorșacof respunde la aceasta, că Rusia a lăpădat denainte toată țermurarea poterei sale marine și o lapădă și în aceasta conferință. El însă a aflat în cei doi articoli ai proiectului austriac o idee, care poate sluji ca o bază pentru negoțiații între puteri, care se prețuescu însuși pe sine, adecă o înțelegere de a dreptul numai a singurelor puteri care sunt interesate. Baronul Burchenei a respuns, că proiectul D. Druin de Luis la căpătat Rusia în conferința a 11, la care a respune Prin Gorșacof că se zărește întru adevăr din Protocolul acelei ședințe, că obiecțiile lor au atins numai modul, ce nu era bun de primit, cum ar fi să se pună în lucrare o înțelegere de a dreptul. Afară de aceasta a mai făcut el vreo căteva observări despre impresia a depeșei circulare de pre urmă asupra lui Burchenei, după care apoi sau ridicat seama. Subscriși: Bud Șauenstein, Gorșacof, Titol, precum Osten, Burchenei, Westmoreland, Ali, Arif. După sevărșirea conferinții erau acuma Austria, ochii sumei întregi țintiți spre aceea, ce va face Ea însă nu se găndi mult ce va face, ci bunul Monarh alergă la trupele sale, le văzu, și slobozi cele mai folositoare despoziții atăt pentru stat căt și pentru multe famimii dănd o mulțime de ostași înderăpt familielor sale, și ușurănd cetățenii și credincioșii săi supuși de multe greutăți. Aceasta a făcut Austria. Cu aceasta încheiem și noi împărtășirea din protocoalele conferințelor. Monarhia Austriacă. Transilvania, Sibiiu. Boala holera care de arăgea ori ne au cercetat, a izbucnit iarăși în mai multe părți ale Monarhiei. În Viena au murit din 19 Maiu cănd sa ivit mai nainte pănă în 13 Iunie 39 inși, care arată un caracter blănd; în suburbiul Viden a îmbrăcat boala caracterul epidemic, și din 45 inși carii sau bolnăvit au murit 21. În Pesta sau bolnăvit din 8-415 Iunie 437, sau însănetoșat 242 au murit 207 au remas bolnavi 117. Pănă acuma sau bolnăvit 1617 inși, sau însenetoșat 692 și au murit 808. Nainte de ce se bolnăvescu de holera, capătă oamenii ordinare. În Buda a izbucnit boala mai întăiu în cetatea de jos, de acolo a mers în Taban, la Neistift și Buda veche, unde obicinuit au cerut mai multe jertve, acuma însă a mai încetat. Dela 3 Martie pănă în 10 Iunie sau bolnăvit 352 de bărbați, 312 mueri, 159 copii - 823, sau însănetoșat 188 bărbați, 159 mueri, 129 copii. - 476 În Comitatul Pest și Piliș sănt molipsite 33 de sate, sau bolnăvit din 9 Maiu pănă în 9 Iunie 690, sau însănătoșat 300, și au murit 193 rămăind bolnavi 206. În Alea au murit la început căte 7 oameni pe zi, după ce însă sau luat măsurile de lipsă a mai încetat întinderea boalei. În Veneția sau bolnăvit din 24 Aprilie pănă la 10 Iunie 843. În Verona din 16 Mai, pănă în 10 Iunie 296, din care au rămas 101 subt cură. În cetatea și Provinția Padua sau bolnăvit pănă în Alunie 785, sau însenetoșat 117, au murit 22. au rămas subt cură 239. În Friaul sau arătat în mai multe feliuri, însă încă nu au luat caracter epidemic. În Florenția Livorno și Romagna face mari pustiiri. În Ardeal pănă acuma nu sau arătat nicăirea și peste tot în toată țeara aceasta este starea sănătății atăt între oameni căt și între dobitoace înpăciuitoare. În Sibiiu domnește tusa măgărească nu numai între copii ci și între crescuți, și sere și jertve. Întămplări de zi. Din Gazeta Moldaviei vedem că D. Stăpănitor Gregorie A. Ghica a purces în 15 iunie seara către Cernăuț spre întimpinarea Maiestății sale a Împăratului FRANȚISC IOSIF. Prințul Iancu Ghica a fost la Rușciuc spre salutarea lui Ali pașa. De la Calis se scrie că rușii aștepta o izbândă în Asia, și se zice că pe lângă generalii cei carii opereaze acolo este și de așteptat ceva favoritor. Reducția armatei austriace mai bine ca cu 200 de mii, este adevărată. Cavaleria însă remăne neatinsă. Leghionul polonez se va organisa precum e vorba, căci atăt în Franția căt și în Anglia între mulți emigranți în el. Perderile din ” Iunie au făcut mare apăsare asupra împăratului Napoleon. Unii vreau să știe că împăratul Napoleon nu este prea mulțămit cu generalul Pelister, pentru că aceasta ar fi întreprins asaltul de la Malacos numai după capul său.