Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)

1855-11-26 / nr. 94

575 Deacă a purtat el dară în București uniformă militară, nu au fost îndreptățit la ea prin poziția sa. De bună seamă ar fi prins și un general englezesc în locul generalului Comitelui Coronini pe desertorul steagului și ar fi înștiințat lucrul a­casă. Tot despre acest desertor observează o foie belgică, cum că articolul lui „Globe” în privința aceasta, de nu prin nemijlo­­cita, totuși prin mijlocita influință a ministrului englezesc din afară ar fi publicat, căci Măria sa sar fi convine, că diregăto­­riele militare austriace ar fi făcut numai aceea, ce ar fi fost îndatorat a face ori­care general în locul lor. Comitele Nicolae Festetic sa ales de jude sătesc în satul Lengeltou­ în Comitatul Șomoghi. Aceasta este cea dintăiu în­­tămplare ca un membru al artistocrației înalte ungurești să se arate gata a primi o astfeliu de diregătorie. D. internunciu baronul Proches Osten a plecat în 19 Noem­­vrie la postul său Constantinopol. În privința logodi­ei marelui Prinț Nicolae cu Prințesa Oldenburghică Alecsandra este interesant de țiut, că ea este nă­­scută în 2 iulie 1838 și este fiica cea mai bătrănă a prințului Constantin, Petru, general de infanterie rusesc, și president la departementul senatului îndreptător pentru trebile civile și bisericești. Poartă titlul „înălțre împărătească rusească” și fica Prințesii Teresiei fata ducei celui mort din Nasau, Wilhelm. Regina Greciei Amalia este rudă de sănge cu Prințesa Alecsan­­dra. Marele Prinț Nicolae fratele Împăratului este născut în 8 August 1831. În Pesta au murit un sachegiu (călător de apă) și au lăsat 20,000 fl. m. c. Corespondința Austriacă ne face atenți la aflarea însem­­nată, că toată carnea deapă se ține mai lungă vreme în apă curgătoare se stremută întro substanție ce este asemenea cu epermațetul, care este bună de fabricare de lumănări. Aceasta substanțe se numește ceară unsuroasă sau apodi­ice. Cu cât zace carnea (ori­ce hoit) mai îndelungat în apă, cu atâata e mai bună aceasta substanță. În Ladieval în regimentul de graniță al fluviilor sau nă­­scut nu de mult un copil care au avut la picioare căte șase degete, la măna dreaptă încă 6, și la cea stăngă , cu ungii desăvărșite și cu toate înghieturile. La începutul veacului al 17-lea sau jefuit cetatea Londo­­nul asupra d­e lucruri, adecă asupra cărbunilor de peatră din Newcastle pentru mirosul cel greu, și asupra emeiului, fiind­că el strică berea și poporul. consumă Anglia jumă­­tate din procreația emeiului din toată lumea peste tot pe an 38,375,573 funți. Acuma Jurnalele englezești au șiri din Crim care ajung pănă la 1­ a Noemvrie. „Vrăjmașul” așa scrie corespondentul „ Time­­sului” face tocmai ca și noi drumurile și colibile sale pentru iar­­­­­­­­Cu un curiosum împărtășim ceea ce vorbește Gazeta Dumi­­necii despre organisarea principatelor danubiane. După aceasta se zice, că oamenii vreau să știe în București, că după statute­­le cele noue Domnul se va alege pe viață, plăti după proprietățile lor o dare, mai de­parte că robotele și sclăvia țiganilor se vor desființa, și că capitaliști străini vor fi atrași prin aceea în țară, că li se va îngădui­­ și în­­suși jidovilor) agonisirea proprietăților nemișcătoare. Faime­­le, ce circulează în București vreau să știe, că înalta poartă stă pe aceea, că ea vrea să vadă ca viitorii Domni să se aleagă numai din romăni patrioți, Anglia însă­și Franția din contră ar­ fi pentru fanarioți, în vreme ce Austria și Prusia sau enunciat pentru un prinț german. Alegerea unui prinț dintr'o casă domni­­toare germană ar fi mai bine venită nației, și poate că vom trăi, a vedea reșezănd un astfeliu de prinț și în București, ca și în Atina. La noi după ce ninsă puțintel și era cerut posomorăt ploie puțin tel­eri, astăzi însă sau întrețiat nourii, este sănin. Din cămpul resboiului. Timpul cel fru­­mos vine bine la amăndoe părțile.­­ Cea mai de căpetenie nou­­tate în tabăra englezească a fost plecarea generalului Simpson, și primirea comandei din partea lui Sir Wiliam Codrington în 31 ce se cer deja de toți față și un povățuitor prețuită, cu vrăjmașul lui El al unei armate mari, însă el poate cu măngăiere să zică, că el nu șiau făcut pismași, și vrăjmași, căci dreptatea și simplicitatea lui a­u fost ca și lordul Raglan o jertfă a rutinei de canțelarie, timpul cel mai bun al său lau în­­trebuințat cu scrisul, și cosurul poate că a zăcut mai mult în învechitul ordin de serviciu, decăt asupra lui. Cu denumirea lui Sir Wiliam Codrington este toată armata cu o inimă înțeleasă. El sau adeverit ca un genial general de divizie, care a priceput să îngrijască pentru oamenii săi, care prin receala săngelui și vi­­tejie și au căștigat admirarea tuturor. Cvartirul de căpetenie Sebastopolul 31 Octom. Eu a­­scultănd de poruncile Maiestatei Sale am primit comanda armatei. Eu am făcut acesta cu trufie și plin de încredere în sprijinirea, ce fiecărui, i cu o astfeliu de poliție încredințat ofițer, precum se va înpărți din toată inima. Armatele Franției și ale Sardiniei stau pe acest teren de partea noastră. Noi cunoa­­șem bine vitejia lor, căci am fost martori oculați la ea; cunoaștem prietenia lor, căci ea ne au venit bine, noi am îm­­părțit unii cu alții ostenelele primejdiele și succesorile, aceasta dă o bază pentru stimă înprumutată, și noi toți o vom privi ca o bucurie și ca o datorință, a susținea aceasta prietinească în­­țelegere, precum să cuvine pentru strănsa alianță a țerilor. Armata noastră își va păstra în toată vremea renumele ei cel mare în resboiu. Moderația, portarea bună, și disciplina, care are păstra este datoria noastră, sănt cele mai bune garanții pen­­tru succesul mai de­parte, și eu mă încredințez pre silințele și sprijinirea fiecărui în toate gradurile de rang, ca armata să remănă o unealtă a onorului, a poterei și a vazei Angliei. W. I. Codrington. Generalul Simpson șiau luat cu o zi mai painte sănătate bună de la trupe în următoarea poruncă de zi. General Sir I. Simpson înștiințează armata, cum că regina ia îngăduit prea grațios a depune comanda acestei armate, și sau îndurat a denumi în locul lui pe generalul Sir Codrington de urmașul lui. Depunănd dară generalul comanda poftește el a­ece­­prima trupelor deplina sa recunoștință pentru ținerea vrednică de admirare a ofițerilor și soldaților în toată vremea, căt au avut el onor a sluji cu ei. El luănduși ziua bună, mulțămește tuturor șarjelor și le afiorisește cele mai sincere pofte pen­­tru onorul său și pentru succes în toate operațiile viitoare ale acestei pobile armate. G­eneralul Sir W. Codrington va primi mine comanda oștirilor. Din poruncă H. V. borș era șeful stabului. Din Camieș se înștiințează cum că corpul armatelor de la Cernaia stă necontenit subt arme, și priveghiaze cu atenție mișcă­­rile rușilor. Celelalte despărțeminte ale trupelor sunt cu totul ocupate a se pregăti pentru iarnă. Generalul Gorșacof să-și fie înmulțit însemnat trupele în zile de pre­armă și de aceea aliații stau pregătiți la un atac fără veste, care ei cugetă al ținea cu atăta mai bine, cu căt sursele de la Ind­erman sunt prea bine prevăzute cu trupe, și toate redutele sunt pregătite cu în­­grijire. Și în vremea nopții sunt aliații cu mare băgare de sea­­mă. Piemontezii sau așezat lăngă Comara prea bine de iarnă. Englezii sau întărit în timpul din urmă prin atrageri de oștiri binișor și fac lucruri gigantice, drumurile lor suprind pe toți, și oamenii trebue să se întrebe și nevrănd ce scop să aibe ast­­feliu de silințe, deacă petrecerea în Crim se socotește numai ca trecătoare. Și la vaduri se fac lucruri mari. Materialul se aduce de la Sebastopol, care dă destulă pradă de lemne, cărămizi și că boiarii vor și cerul nă, și se pare că numai cugetă la vreun atac. Octomvrie, Brietățile, Nici cu noscută șiu eu, sună: Oamenii zic că abdicația celui dintăiu nu au făcut în suflet vreo apăsare, pentru că lui lipsesc toate oro­­are renume de un om străbătător, cei mai geniali soldați ai armatei, și ofițerii îl numesc unul din Cea dintăi a lui poruncă de zi, fost cu­­al noi

Next