Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-05-16 / nr. 38
n-r 150 țitoare, încât suvenirea lor totdeuna etoarce părae de lacrămi din ochii lor. Singur numai locul acela, care e locul repaosului și al odihnei, locul păcei și al liniștei, unde sânt toți de o potrivă bogatul și săracul, Împăratul și ostașul, Stăpânul și sluga, unde nu este rang, boerie sau demnitate, numai pre acela zic în cele mai multe locuri îl trec cu vederea și 'l privesc, când în zilele menite pentru răpaos în loc de a umbla încoace încolo pe la locurile unor petrecanii cu totul nepotrivite cu însemnătatea acelor zile, să petrecem vreo câteva oare dintre mormintele străbunilor, părinților, rudeniilor și prietinilor, a căror însoțire ne era odinioară așa scumpă. Însă unde me duc și ce grăesc, a petrece printre morminte, se poate doară, ca cineva să cerceteze îngropătoarele, unde în cele mai multe locuri ochiul nu vede altceva, decât numai înfățioșerile cele înfiorătoare ale putrejurilor, grămezi de pămănt mestecat cu oase scoase din mormânturi, fără de a fi acoperite cu pajiște, și unde numai în zadar caută neștire umbră și scaune pentru odihnă, fiindcă în cele mai multe locuri aflânduse țintirimele lângă biserici în mijlocul satelor neîngrădite, vin de împrășie În țerile cele cultivate și la neamurile cu nasul pământul cel mestecat cu oase de pe mormânturi. Noi cetim, că sălbaticii din insulele soțietății sădesc împrejurul mormânturilor tot feliul de flori; eară Trei cioarce și alte plante bine mirositoare. țivilizate înfloresc flori nenumerate înprejurul locurilor de odihnă ale reposaților, și e o cuprindere foarte plăcută a acelor vii de a merge seara după apunerea soarelui acolo, spre a uda florile mormintelor unde se odihnesc ai lor. Acolo reposații trăesc neîntrerupt în vie aducere aminte a remașilor în viață; acolo se adună băeții în sălile cele line și pacinice împrejurul mormintelor înconjurate cu flori ale reposaților părinți; acolo se apleacă gârbovița maică la mormântul cel preferat cu flori a prea de timpuriu seceratului ei fiiu, și se pare a slobozi lacrămi mai cu înlesnire, acolo peregrinează cu o simplicitate evlavioase aceia, pre carii nemilostiva moarte sau despărțit la mijlocul bucuriilor amorului, spre ași recori pieptul cel învănăcat și rănit înfrumsețindul cu flori de pe mormântul aceluia, pre care lau iubit cu credință adevărată, și simțul, care însoțește cătră casă pre acești oameni reîntorși dela o astfeliu de preumblare, e de bună samă mai atrăgătoriu și mai mișcătoriu, decât e a acelora, carii vin dela jocuri sau alte petrecanii deșerte - Pentru cei morți firește, că e tot atâta ori și unde să fie îngropați, și ori și cum de va fi mormântul întocmit și înfrumsețat; însă noue trebue să ne fie țintirimurile locuite acele, unde în unele momente ale vieții să petrecem bucuros, și fiind omul o ființă simțitoare și înțeleaptă, mai puțin se va înfiora în oarele cele din urmă ale vieții, când e silit a se lupta cu chinurile morții cele amare deacă va uci, că va fi străplăntat într'un astfeliu de loc înfrumsețat, plăcut și atrăgătoriu, unde prietinii și cunoscuții se împreumblă adese și petrec cu cea mai mare bucurie în unele oaze ale vieții, și nu într'un astfeliu de loc înfiorătoriu și greție, de care se îndepărtează și fug toți. (va urma). Sibiiu 16 Maiu. Despre înmormântarea reposatului Gheorghie Baron de Sinaie aduc gazetele din Viena următorele date, care le împărtășim și pot cetitorilor noștrii deși sânt foarte sucținte, spre ale arăta, că ce îngropare au avut un fiiu al nației nostre și un mădulariu al dreptcredincioasei noastre Biserici, despre carele se poate cu tot dreptul zice, că în urma înțelepciunei și neobositei sale activități, au ajuns pănă la culmea cea mai înaltă . Slujba înmormântărei precum am arătat fericirii pământene, în numerul trecut, s'au ținut în 9 ale acestia la 10 oare înainte de ameazăzi (se înțelege de sine, că după ritul Sf. noastre Biserici drept credincoase) în casele reposatului, ce se află în târgul înalt sub Nr. 511, de unde apoi fu dus într'un chip foarte pompos și așezat în cripta familiei de la Biserica Rapoltană. Încă pe la 8 ore se era alunat la casa reposatului o mulțime nespusă de popor, care din ce în ce se tot mări într'atăta, încât mai mulți călăreți de la poliție fuseră siliți a păși la mijloc spre a ținea calea deschisă pentru corter. Toți Banchierii și Negoțitorii cei mari ai Vienii fuseră față la acea înmormântare. - Fiei țărâna ușoară! - Pesta Maiu. Telegraful pe aduse astăzi vestea cea tristă despre reposarea Baronului Sina. Prin moartea bărbatului acestuia au perdut Austria pre cel mai mare al său Bandier, și Ungaria pre unul dintre cei mai activi și mai zeloși înaintători a intereselor ei materiale. El și au sfârșit bine cariera vieții sale, și fieștecarele care sc le prețui spiritul activ și întreprinzătoriu, va rosti pentru el un cuvânt de compătimire. Ajungând la acea culme a vieții, unde cele mai multe amăgiri per, mintea și înțelepciunea lui nu au suferit nici o scimbare. Un simț viu și îndepărtat de orice ameținlă domina ecstraordinarea lui activitate, și în toate întreprinderile lui se oglinda într'un chip netăgăduit omul trebilor cel practic. Geniul lui cel foarte activ îl făcu Proprietarii de milioane, și unii îl przmuea și defăima pentru aceasta; însă Ungaria nici odată nu va da uitării, că Graful Ștefan Seceni nu ar fi putut râdica Podul cel ferecat al Pestei, această înfrumsețare a întregului acestui râu, fără sprijinirea reposatului, carele au perdut prin aceasta câteva sume frumoase. Ajutoriul lui n'au lipsit de la nici o întreprindere, care au avut de scop oareșcari resultate practice, și cetățenimea pădureană din partea de sus a Ungariei - o soțietate a proprietarilor de băi și de topitori, care înainte de aceasta cu trei ani aflanduse într'o stare foarte critică, au aflat la reposatul ajutoriul, care din partea altor capitaliști mici la suflet li sa fost de negat. Întreprinderea au fost aducătoare de căștig, și precum în alte asemenea întâmplări totdeuna se zicea mai târziu, Sina trage la sine toate întreprinderile cele bune. Nu Domnilor, celoralalți leau lipsit sau sumele cele neapărat de lipsă sau istețimea și priceperea de a cuprinde starea lucrului, care arare ori se află împreunate într'un om. Reposatul au fost o raritate în lumea noastră finanțială, și știrbitura, care o au lăsat se va simți acuși. Fie, ca să se odihnească lin în cripta familiei de la Biserica Rapoltană lângă reposata lui Sofie, fie, ca trupina căzută în mormânt, să producă flori prospere și nobile în fiul și nepotele sale. „Gaz. Aust.” Îmtămplări de zi. 'serenitatea Sa D. Guvernator al țării, Principele de Swartenberg, au sosit din călătoria făcută în mai multe părți ale Ardealului în Sibiiu Sâmbătă seara pe la ?oare deplină sănătate. În Goazeta „bieren. Vote” aflăm următoarele: Deacă ar fi adevărat, că averile pot să norocească, atunci ar trebui, ca soarele Brașovului să strălucească asupra unuia dintre cei mai fericiți muritori. După cum se aude un c. r. Oaițir (Leutnant) au primit în zilele aceste pe cale oficioasă o vede nu prea întristătoare, despre moartea unei rudenii a lui nebute din America cu acel adaos, o sumă de 46 milioane fl., o că reposata rudenie sau lăsat care se află depusă la Banca din Anglia. Se zice, că atârnătoriul ar fi și devotat într'un mod corespunzătoriu pentru ofițerii subalterni ai corpului al 3-lea de armie un milion. Din Constantinopol se scrie, că între Poartă și puterile apusene sau încheiat convenție, în urma căria trupele se suni. ” În 21 Aprilie au reposat Arhiepiscopul grecesc din Chios. La înmormântarea lui fu de față și Ussei Bei Gubernatorul Insulei. Aceasta încă nuu făcut'o nici un turc în provinții pănă acuma, și pentru aceea iau și cuprine mirarea pre toți. f Din Constantinopol se scrie Gazetei Universale, că Omer Pașa au căpătat de la Sultanul însărcinare, ca să organizeze o Jandarmerie de țeară pentru întregul imperiu turcesc, carea să nevrednic de băgare în seamă, pentru că în Și apoi n'ar locul acestora va avea de a ca un ce fi care mai bine, se bate cu porții, cari din Regimentul de infanterie Hartman, ce se în Brașov, aliate vor avea aelă garnisonat de a deșerta teritoriul turcesc numai după șa