Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-12-26 / nr. 102

406 Monarhia Austr­iacă. Transilvania. Sibiiu 29 Dechemvrie. Zilele cele frumoase de toamnă din săptămânile trecute ne părăsiră iarăși. Clima cea lină și do­­moală de mai painte se schimbă cu alta mai aspră și o riguroasă. Vântul cel rece din Dumineca din 23 Dechemvrie eu însoțit de o zăpadă mărișoară, carea prin ninsoarea de cercuri noaptea spre Joi, se mări într'atăta, încât acuma oarăși avem cale de sanie. Astăzi dimineață avuserăm un prig de 13 graduri. V. Sibiiu 26 Dechemvrie. Publicului nostru nu va fi necu­­noscut, că învățații tuturor națiilor se ocupă și astăzi mult cu întrebarea despre răsăritul Romănilor, și a limbei lor, și că asupra acestui obiect sau născut fel­urite păreri, care de­și pănă acuma nu se văd a fi deslegat aceasta întrebare, dar to­­tuși ele aduc folos pentru noi întratăra, căci prin astfeliu de certe ale învățaților au început lumea cultivată a se interesa de noi, și a căuta să ne cunoască mai de a­proape. Între cei ce se ocupă mult cu originea noastră și a limbei noastre este și D. c. r. Consiliariu de Școale I. C. Șuler. El a dat la lu­­mină o broșurică în anul 1851 despre proverbiele romăneși, ce se află în gura poporului și au fost culese de D. Antonie Par subt titlul „Povestea vorbii” care a cășunat atâta plăcere la străini; el a ținut în adunările învățaților mai multe vorbiri de­­spre Poeziile romănești, mai cu seamă despre Baladele, Doi­­nele și Lăcrămioarele D. V. Alecsandri, din care a și tradus mai multe și în limba germană. În anul trecut a dat o șurică subt titlul „La întrebarea asupra originei Romănilor, bro­­și a limbei lor, în care a adunat la­olaltă în o scurtă privire ipotezele despre originea Romănilor și a limbei lor, nu ca să hotărască cearta învățaților despre aceasta, ci ca să arate starea și greutatea întrebării, și se dovedească, cum că des­­pentru istoria teritoriului danubian de jos foarte și științifice probleme nu este așa de ușoară, să se vărși cu niște asemănări de vorbe sau cuteză toa­­mnai departe cercetare în sfera aceasta a dat Șuler la anul pov­earăși o broșurică subt titlul „Despre unele renumite povești populare ale Romănilor” și a tradus din Baladele D. Alecsandri „Luna și Soarele” apoi pe „Erculean” în șetrii și povestea despre uriașul biruit, apoi cântecul despre floarea Soarelui. Noi fără să ne lăsăm în desbaterea asemănărilor, le face D. Șuler mai departe în broșuri ca aceasta, ca să ara­­te, căt de adănc zac poveștile romănești în ființa poporului no­­stru, și căt de puțin sănt ele cunoscute, vrem numai să chiemăm luarea aminte a învățaților noștrii la aceasta broșuri că din privința istorică, și ca să arătăm, că nu în unele și altele cuvinte, ci în poveștile, baladee, căntecele și doinele popo­­rului nostru se află cele mai puternice și mai cumpănitoare ar­­gumente a arăta originea și vechimea lui în deosebitele țeri, ce le locuește. Spre a arăta cetitorilor noștrii căt de frumoasă este Ba­­lada D. Alecsandri despre însuratul Soarelui, care D. Suller ceea băgare de seamă, că Balada despre Erculean, care își jo­­că vola sa la Cerpa în Bănat, adecă la Băile lui Ercules (Er­­culean sau Iorgovan cum îl numesc bănățenii), ea tipărit în Nrul 24 al „Telegrafului Romăn” din anul 1835, viena 3 Ianuarie c. n. Despre petrecerea Maiestă­­ților Sale în Veneția și despre programul călătoriei În­­alt acelorași, carea va urma în 3 Ianuarie cn. se scrie „Gav. Iin Triest din Veneția” din 30 Decemvrie. Astăzi dimineață pe la 2 ore a alesat Maiestatea Sa Împăratul comitat de mai mulți nobili de aici la bunurile D. Conte Zen, ce se află numai în apro­­piere, unde va petrece 2 zile și va lua parte la vânatul cel mare, ce se va ținea acolo.­­ Acest vânat are cu atâta mai mare însemnătate, cu cât, să numei dimineața în rud­rea lui și­­ serii se poate ținea cu succes bun, eară vânătorii trebue să stele totdeun în pite luntrițe. Meiestățile Sale vor pleca din Veneția spre Padua în 3 Ia­­nuarie. Verona și Înălția Sa Arhiducesa Sooia în 2 Ianuarie se va duce­­ de acolo dea dreptul la Milan. Din Brescia se duc Maiestățile Sale la Monsa, unde vor re­­mânea patru zile și timpul acesta­­ l vor petrece mai cu seamă l vânat. Întrarea în Milano va urma așa dată din Monza și de bu­­nă seamă în 15 Ianuarie e. n. În Milano vor petrece Maiestățile Sale trei săptămâni, de tărziu poate vor face Maiestățile Sale contra visitele Înălțiile Sale Marelui Duce de Toscana, Ducelui de Modena și Ducesei­­ Parma. În călătoria reântoarcerii, La Împăratul carea va urma pe la sfârșitu carnavalului, vor mai petrece Maiestățile Sale aici încă 6­ zile și după aceea vor pleca spre Viena peste Trevise, Udine și Gheorg Maiestatea visită în 24 Dechemvrie bănări În ființa de față a Maiestății Sale se tipări pen­tru aducerea aminte a acestii cercetări o medalie din aur, și aramă. Pe o față a acestii medalii se află următoarea Egansissps Loserhas I Apsighiae Imregatog Amalia Sonim­d Apgtsta­rgaesente ognant. (Franțisc Iosie I Îm­păratul Austriei și Augusta lui Sofie Elisabeta Amalia onoreaz cu înalta Lor presință). Pe ceealaltă se a­flă tipărită zidire bănăliei cu următoarea înscriere: Opisin­m monetaghium Venetș 1856. (Opuiciul monetariu în Veneția 1856).­­ O depeșă telegrafică din Constantinopol din 24 Decheni împărtășește: Representanții acelor puteri, care în înțelesu tractatului păcii au de a trimite comisari în Principatele dună­rene, au ținut conferințe la Azem Pașa, în care sa consulta asupra firmanelor slobozite din partea Porții în această privință­ NDo CN. f Depă scările sosite din paris conferințele îm­puterniciți Întămplări de zi, clasa a doua s'a deschie încă mercuri în 30 Dechemvrie, linia cea din­tâiu s'a început la 12 ore și a ținut pănă la 4 subt președința Grafului Valevsci.­­ Scirile cele mai proaspete ne vestesc următoarele: Ceda­­rea Bolgradului sa hotărât cu desăvârșire Rusia nu capătă pen­­tru aceasta nici o compensație, fără numai pentru lăsarea insu­­lelor Șerpilor în stăpănirea Turciei. Delta dunărei se va întrupa cu Turcia. Se era planisat, ca bucățica aceasta de pământ să se declareze de neutrală și să se înființeze acolo un port liber pentru toate parțile. Au­­stria însă s'au opus frarte acestui plan.­­ Differința eșcată între Prusia și Elveția se află încă tot în stadiul de mai painte, prin urmare nu se vede a se fi făcut nici o schimbare mai spre bine. Diplomația se ocupă ne­­întrerupt a împăciui treaba aceasta prin o slobozire necondițio­­nată a roialiștilor celor arestați. Prusia prin depeșa sa din 28 Dec. declareză, că nu voește a grăbi cu măsurile cele de resboiu și că amână mobilisarea trupelor retu că dip­lomația în sale pănă în 15 Ianuarie va mai putea încunjura. n­­M­M să treacă cumva Elveția nu'și va schimba pănă atunci cugetele sale, atunci resboiul nu se fără de a voi a cerceta, că este aceasta într'ade­văr un ultimat, s'au că doară va mai urma încă și un ultimatisim, dechlarăm, deacă nu voește a se e spune primejdiei ea trebui să caute și se aole un mijloc de împătimire, pentru ca nu cumva diferința această mică, să se prefacă mai la urmă în­­tr'un resboiu europea. * Despre ședința cea din­taiu a­­ din Paris ra­­portează un corespondinte al Jurnalului „Post” următoarele: Du­­pă revista plenipotențielor și după o scurtă întroducere a pre­­ședintelui conferinței sau făcut cunoscut, că Rusia se lasă de pretențiile făcute pănă acuma asupra bolgradului și a­supra insulelor Șerpilor, că delta dunării Se a traduse în limba germană, o împărtășim în Foileton care cit a­­din Veneția. Austriacă.”­scripție: vine la Turcia și că Rusia primeșe, argin in et Elisaveth Noi, zice „Gaz­de- ca despăgubire - AF-

Next