Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-10-27 / nr. 85

6 Telegrafulu ese de doe ori pe” septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Liviu la espeditura foiei; pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Pr prenumerațiunei pentru este pe anu 7. fl. m. c.; ear Sibiiu 25 Octomvprie 1850, pe o jumătate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhia pe un an 8. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mici, princ. și țeri străine pe unu an 12 f. pe­­ an 6 4. m. c. Viu N2 85. - Depeșă telegrafică. Paris 3 Noem. e.n. „agtica” înștințează, ministe­­riul turcesc a părut definitiv. Reșid Pașa a alcătuit un cabinet nou. Politica pentru mai departe o durare a ocupației a triumfat.­­Înștiințările telegrafice sosite dea dreptul din Con­­stantinopol întăresc denumirea lui Reșid Pașa de Vezir mare). Aeronautica s­au corăbierea în aer. . (în ceere) În următorii 30 de ani aeronautica­ii au făcut oareșcare propășire dosebită, pănă când în timpurile mai noue se deschisă cu Green o epocă nouă pentru această meserie. Britul s­au Englezul acesta, carele îmbunătățirea aeronauticei­­ și o făcu de scop al vieții sale, întrebuință mai întâiu, însă cu succes bun, în lo­cul gazului idrogen gaz de cărbuni de peatră. Călătoriile acestui ae­­ronaut au deșteptat și deșteptă o rază mare­­ însă și mai mare planurile lui pentru viitoriu.­­ Green au fost în stare a învinge într'un chip foarte norocos, toate piedecile, care mai nainte de cătră toți antecesorii lui se ținea de neînvingibile, și a nimici foarte pesiguritatea aeronauticei. După oare­cari încercări mai mici au intreprino lea­­dintjiu, din cele mai de căpetenie ale lui călătorii, în luna lui Octomvrie 1836.­­ Balonul lui cel gigantic au adăpostit afară de dânsul, încă o soțietate de 12 persoane. Înălțarea această vrednică de însemnat s'au făcut în London, pe care dânsul o descrie în chipul următoriu: Nu'mi aduc aminte, să mă fiu înălțat vreodată prin o astfeliu de ploae neîntreruptă, precum mari înălțat ori, însă pre lângă toate acestea atmo­­sfera această întunecoasă și timpul cel moros p'au pricinuit con­­soților mei mai puțină bucurie, decât ar fi pricinuit acea împre­­jurare, când ar fi fost ceriul limpede și senin.­­ Grosimea rândului întâiu de nori neînsemnată de pământ, cel întimpinarăm într'o îndepărtare au fost înaltă de 800 a doua de 1,000 urme. După ce am trecut amăndoue rândurile și sau reschirat norii am fost în stare a privi și pământul, ce se afla într'o înde­­părtare mare de noi, și priveam cum marea, ce sta spânzurată în aer își varsă prin ploae în picături nenumerate undele sale asupra pământului, se vărsa necurmat și fiindcă se aduna în luntrița, ce se afla subt balon, eram siliți neîntrerupt a ne cuprinde cu lepădarea ei afară. Măreața această scenă, care pusesă pre toți tovarășii noștrii în mirare, fu pentru dânșii o astfeliu de priveliște, care nu le lăsă nici atâta timp, ca privind neplăcerile, de care eram încunjurați, să fie fost împiedecați în gustarea ei. După acea­­sta avurăm de a străbate prin alte doue rânduri de nori, a cărora rândul cel mai deasupra după măsurile barometrice se afla în o depărtare de 3,500 urme de oglinda mării. Însă și pe păreții cei de tafet ai balonului sine ploac­a pentru că după ce odată am ajuns la marginea lui, numai decât au încetat și ploaea cu totul. Încă se mai afla deasupra noastră în o depărtare destul de mare, un rând de nori groși de ajuns spre a putea împedeca strălucirea asupră de a razelor solare. Saciii cei plini de nisip luați, ca balast (povară apăsătoare) și toate aparatele au fost așa pline de apă, încât cu pat­ru măji au fost povara mai mare, ca mai nainte, și așa am­ fost siliți tot mereu a lenăda din acea povară pănă când am ajuns la atmosfera cea uscată. De­și eu prea bucuroe aș fi voit să împlinesc pofta consoților mei celor plini de curaj, spre a mă înălța și peste cel mai deasupra rând de nori, totuși mam temut de apropiinda noapte, de a­ și fi împlinit cu cerere lor, atunci firește prin totala evaporație a întregii mașini ne am fi urcat la o astfeliu de înălțime, care ar fi fost prea mare pentru, de a se fi putut iarăși reîntoarce și a ajunge la pământ înainte de a apune soarele.­­ Și așa ne am scoborât, și după o călătorie de o oră și 20 minute ne am aflat toți iarăși pe pământ în Parohia Dem­­ham în Buchingham șire într'o depărtare de 22 miluri dela locul înălțării noastre. Altă călătorie vestită întreprinsă de același îndrăsneț lezonaut în 7 Noemvrie a aceluiaș an, el călători astădată împreunat de o soție­rate mai mică decât mai nainte.­­ Au în­­ceput a-și umplea balonul la 7 oare dimineața și lau sfârșit la 1 ceas după amiazăzi. În luntrița, ce era sub balon se afla o povară de 18 măji rachiu, vin și fel­urite article de mâncare pentru mai multe zile - mai departe un aparat cu var nestins, pentru ferberea cafeoai și încălzirea mâncărilor și altele mai multe.­­ Vânslătoriul de aer (aeronautul) și au luat cu sine și niște instrumente pentru facerea focului, mai multe aparate Acesta au fost norul cel mai de pe urmă spre a slobozi cu ele scrisori. Nici unul dintre Aeronauții de mai nainte nu s'au înălțat într'un balon de o asemenea mărime. Materialul, care alcătuea balonul au fost un feliu de tarelă roșie galbină, învăluit cu un feliu de materie aflată chiar însuși de Green.­­ Mărimea lui din lăuntru în lungime au fost de 60 și în lățime 51 și întreaga periferie de 160 urme, cuprinsul lui de 85,000 urme cubice, fară înălțimea lui verticală de 81 urme. Balonul avea o luntriță împletită din pete și lemn de salce și învăluită cu un damast de bumbac, în mijlocul luntriței se afla o funie de mai multe mii urme de lungă, în a cărui capet era legată o anghilă cu cinci crenge. La umplutul balonului s'au întrebuințat gaz­idrogenic. Sub povara cea menită pentru apăsare se afla multe vase de aramă cu apă, prevăzute cu ventile spre a le umplea iarăși la vreme de lipsă cu apă din râuri s­au mări. O lampă din sticlă groasă umplută cu un soare de pește spânzura de­asupra luntriței în orânduită într'un chip foarte minunat, spre a apăra luminarea, ca să nu se stângă. Balonul, luntrița, anghila, și celelalte aparate toate la­olaltă cumpănea 1,208 punți - povara apăsătoare 1,874 punți, provisia 400 - călătorii 450 - toate la­olaltă 3,929 de punți. Cheltue­­lele balonului au tras 15,000 fl. numai umplătura singură 1,2008. Green au întrebuințat balonul său pănă la această călă­­torie de căpetenie încă de șase ori, firește spre alte călătorii mai mici. La un ceas după amiazăzi întrând toți călătorii în au început a se înălța într'un chip mai estetic, remâind ce cuprindea în oareș câtva timp văzut, după aceea luânduși direcția spre răsărit, se făcu nevăzut dinaintea ochilor privitoriului. Vântul bătea tocma de către marginile Franției, însă pe la 3 oare făcu o întorsătură spre Nord, prin care balonul au fost mânat spre Franția. Cu vre­o câteva minute înainte de 5 oare au însemnat Green depăr­­tarea lui din Anglia prin un semnal de flacără slobozită din lun­ balon

Next