Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-12-08 / nr. 97
fe tele graf culuase de doi ori pe rteptemănă: Mercurea și Sămbăta. Prepumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflape o jumetate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. fl. eartă la C... pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Premiusu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; ear 8. Dechemvrie 1830. 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. c. Pentru șirul cu slove mici, prin c. și țeri străine pe unu an 12 f. pe an 6 f. m. c. Ști pe o jumătate de anu V Depeșă telegrafică. -pari tărte 15 Dec. „Monitoriul” publică denumirile pentru biroul Senatului și a corpului legislativ, de Președinte al acestui din urmă s'a denumit Graful Morii. - Moanarhia Austriacă. Transilvania. „Jisiigiiul Dechemvrie. Fapta frumoasă ori cănd se face, ea strălucește ca lumina Soarelui în zilele cele mai săninoase, deacă ea însă se face la zile însemnate, la zile mari, și e menită pentru folos obștesc, nu numai că'i crește prețul, și se face ca lumina încălzitoare a soarelui de primăvară, ci tot odată arată, că cei ce au făcut fapta cea bună, au țint să prețuiască, să cinstească și să înalțe și faptele cele frumoase, cele strălucitoare ale bărbaților mari și meritați, pre carii îi imitează. Tinerimea pedagogico-teologică a Institutului nostru diecesan, aprinsă de învăpăiata iubire, ce are cătră înalta persoană a bunului nostru Arhiereu Andreiu Baron de Șaguna și uimită de faptele lui cele mărețe și țintitoare numai la folosul obștesc „au serbat ziua onomastică a Ecselenției Sale, pre care ea în tot anul o ateaptă cu cea mai vie bucurie, întrun chip modest, potrivit cu cariera, care a îmbrățișat'o, precum s'a arătat în Nrul 95 al jurnalului nostru. Fiind ea înpăstruită și de duhul acel în viitoriu, cu care preavrednicul nostru părinte sufletesc, a știut întemeia atătea institute folositoare spre rădicarea și înflorirea poporului nostru, nu s'a mărginit numai aci, ci vrănd a imita după puteri mărețele lui fapte, condusă de vrednicii ei Profesori, au adunat pentru Fundațiea Franțisc-llosifiană, o sumuliță de 112 cl. și 1 cr. m. c. precum se văzu în uzul trecut al „ghiegrafului Romăn,” și a depus'o în minele Ecselenției Sale, ca un devotament umilit și tălmaciu al simțemintelor ei celor frumoase și devote cu următoarea adresă: preaumiliți fii Tinerimea pedagogică-teologică. Prealuminate și Preasfințite Doamne Episcoape! (sdrea serba ziua prealăudatului nume al Ecselenției Voastre întrun mod nu numai cuviincioe, ci și potrivit referințelor împrejurărilor noastre, neam conțăles întreaga tinerime a institutului diecesan, să contribuim după măsura puterilor noastre celor mărginite căt de puțin la Fundația Franțisc-losifiană, la acel institut filantropic, ce e menit școlare propășitoare întru învățătură. Pentru ajutoriul tinerimei Sprijiniți întru aceasta prin cuvânt și faptă de D. D. Profesori depuneri dar la treptele Prealuminatului Scaun Episcopesc sumulița de 112 al. 1. cr. m. c. ca o jertfă smerită purceasă din inimă curată și adusă pe altariul binelui comun, și ne rugăm cu adâncă umilință, să Vă milostiviți a primi cu obicinuita bunătate părintească atăt aceasta, căt și fericintea nostră urare, ca Părintele ceresc, care Vă au dat Diecezei noastre cei lipsite de ajutoriu, să Vă țină la mulți ani în pace, întreg, cinstit, vănătos, întru zile îndelungate drept, îndreptănd cuvăntul adevărului, și să vă învrednicescă a a mai gusta din rodurile ostenelelor încă multă vreme, pe lângă carea sărutând dreapta Arhierească, remânem totdeuna Prin această faptă arătă tinerimea noastră pedagogico-teologică nu numai zelul și năzuința de a face fapte frumoase, ci totodată și un tact potrivit, de a le da cuviinciosul lustru, să strălucească cu atăt mai mult și să se facă semn de îndemnare și pentru alții. Așa tinerilor vrednici de Stăpănul Vostru, carii sănteți arăta martori ai faptelor lui celor mărețe, și strălucitoare, imitați în mic, cele mari, arătați lumii, că Voi cunoașeți năzuința lui și o știți prețul arătându vă totdeauna mulțemitori, și Duhul cel în viitoriu al Arhiereului Vostru va străbate șimile voastre și Vă va da pricepere, a săvărși cu mijloace puține lucruri mari și însămnate. II Sibiiu 3 Dechemvrie. (urmare). Să nu gândească cineva, că doară noi, pentru că în azul trecut ne am descoperit dorința de a vede pre poporul nostru ocupânduse și cu alte întreprinderi, nu numai singur cu agricultura, am fi neprietinii economiei câmpului -nu noi totdeuna privim aceasta, ca preocupația cea mai de căpetenie. Noi știm aceea, că o nație, carea nu se cuprinde cu agricultura, nici o dată nu poate ajunge acolo, ca să fie mare, sau ca să remână mare timp îndelungat, însă fim și aceea, că o nație, carea remâne numai prelungă agricultură nici odată nu va fi în stare a se măsura cu altele, care încă de timpuriu economia comnului s'au apucat și de industrie, comerț și speculă. Despre acest adevăr ne putem convinge îndată și, cât vom privi cu luare aminte la starea și împrejurările, în care se află poporul nostru față cu celelalte nații conlăcuitoare, care pre lângă agricultură se ocupă și cu industria și comerciul, acești doi factori puternici ai îmbunătățirei stării morale și materiale a popoarelor. Agricultura numai acolo pate să înainteze și să ajungă la înflorire, unde o parte a poporului se cuprinde cu îndușiia și comerciul, pentru că acolo productele cele crude ale economului de câmp, prin concurența industriamului și a neguțătoriului, se cumpără cu prețuri însemnate, din protivă însă, unde populația întreagă explotează numai pământul, acolo productele 'și perd toată valoarea și n au nici un preț, fiindcă lipsește concurența cumpărătorilor. Așa dată ce e de făcut, de unde să începem, ce să întreprindem spre a aduce premietul nostru popor la cunoștința acestui adevăr netăgăduit? Să înființăm scoale pretutindenea, să le înzestrăm cu învățători harnici și să ne trimitem copii la școală, și atunci putem spera, că deșteptânduse în aceia însușirile cele amorțite și venind la cunoștință nu vor întărzia a îmbrățișa și cariera industriei și a comerciului. Însă spre a putea face aceste cu mai mare înlesnire, e pe apărat de lipsă, ca mai întâiu să povățuim pre Tații de familie la cunoștința acestui adevăr, mai întâiupre ei săi convingem despre lipsa tuturor acestora, și deacă am dobândit aceasta, atunci putem fi încredințați, că piedeca cea de căpetenie e delăturată. Poporul nostru deși e lipsit de învățătură și de alte cunoștințe folositoare; totuși nu e lipsit și de însușirile cele frumoase, care chiar și atunci, când au trecut timpul cel de aur pentru a lor desvoltare, încă tot mai sânt primitoare de sfaturile și povețele cele folositore, povățui și în carii să aibă încredere, și atunci se supune bucuriei la ori și ce întreprindere de ar fi aceea împreunată cu ori și ce feliu de cheltueli, însă durere, că tocmai aceștia 'i lipsesc. N Ecselenția Voastră Ai Ecselenției Voastre Sibiiu în 30 Noemvrie 1856. El numai să aibă conducători înțelepți, carii să'l știe -Lulici in ca lpn