Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-05-08 / nr. 36
Telegraful ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămvnăta. Prenumerația se face în Liviu la espedtura foiei, pe afoară la C. R. pește, cu bani gata, prin srriorri, francate, adresate către espeditură. * Prețiul prenumerației pentru so. este pe an 7. fl. m. cear Sibiiu 8. Maiu pe o jumătate de an 3. fl. 3. cr. Pentru celelalta părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. ol. ear pe o lunătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu Pentru șirul cu slove mici. 4. cr. princ. și țeri străine pe unu an 12 f. pe 7/ an 6 3. m. c. 1857. PI Deșeșcă telegrafică: „luțd bud. 15 Maiu c. n. (Dela guvernamentul general c. r. din buda cutră Ministrul, lăuntru) Maiestatea Sa c. r. apostolică o au îndurat a cerceta astăzi mai multe etablisemente militare. Din Voivodina a sosit aici o deputație numeroasă cu guvernatorul F. M. L. groful Coronini, carea avea de gând a întimpina pre. Maiestățile Sale lt. Seghedin., Serenisima Princesă Ghisela se află acuma mai bine. Din protivă însă Aruiuui, Soria pătimește de firuri voțtatinorou! GIPGTIEMN: deposiția agronomică din Viena. . Furpalele Vieneze ne împărtășescu despre aceasta următoarele: Dela deschiderea esposiției agronomice în Angagten, carea sau făcut în 9 Maiu, încă nici într'o zi n'au fost cercetate localitățile esposiției de o mulțime așa mare de popor, ca astăzi în 13 Maiu. Odată cu revărsatul zorilor au început a se m ișca mulțimea din toate părțile orașului cătră locul esposiției și numai de cu seară pe când înmurgia, începură a se „marăția privitorii. Numai astăzi se putură vedea obiectele esposiției puse în rând și așezate fieștecare la locul său, prin urmare numai astăzi și putu căștiga cercetătoriul o privire chiară despre bogăția esposiției. Despre frumseța și oportunitatea încăperilor esposiției se aude numai un singur glas și adecă că nu s'ar fi putut întocmi și în orândui mai bine. Obiectele espuse încă sânt așezate și înorânduite cu un gust deosebit așa, încât se pot privi foarte bine și C disposiția de flori cuprinde în cu ușurătate, sine exemplarele cele mai frumoase și mai rari, aceasta formează pridvorul cel încântătoriu și mișcătoriu, în care întră mai întâiu cercetătoriul. Productele economiei câmpului sânt representate cu desăvârșire și se poate cu tot dreptul zice, că nuu fost nici odată așa. Tocmai așa formează și productele economiei de pădure un întreg chiar și bine orânduit, care întru nimic nu rămâne îndărăptul productelor agronomice. Vitele cornute și oile formează un punct strălucit al esposiției, caii și carele încă sânt representate foarte brilant. Aceea asupra căria Austria poate arunca o știeie falnică, este colecția de mașini agronomice și obiectele economiei casnice, care încă cuprind un loc însemnat. Aici se vede apicat, că cele două esposiții ale lumii n'au fost fără de căștig pentru Austria. În London dela timpul esposiției încoace au înaintat foarte mult îmbunătățirea mașinelor agronomice, eară ce se atinge de obiectele economiei casnice, aici s'au luat de model acele, care sau aflat la esposiția din Bricsela. RPDealtă privim mai de aproape părțile singuratice ale acestei esposiții, atunci se stârnește în noi convingerea aceea, că Austria în tot aceea ce atinge cultura pământului se află pe o treaptă a desvoltării destul de îndestulitoare, și că de 10 ani încoace au înaintat mai mult, decât au înaintat dela înființarea c. r. soțietăți agronomice. Că încât va înainta esposiția aceasta cultura pământului, aceasta încă nu se poate precalcula. Obșteasca bucurie, ce se oglinda pe fețele tuturor privitorilor, s'au mărit și mai tare prin cercetarea Maiestății Sale Împăratului, carele astăzi în 13 Maiu înainte de amiazi sau îndurat a onora esposiția cu înalta sa presință. Maiestatea Sa însoțit de înălția sa Arhiducele Wilhelm și de Ecselenția sa graful de Trinne a sosit astăzi înainte de amiazi pe la 10 ore în Apgagten Cea dreptul din Pesta, și au fost primit cu cel mai mare entusiasm. La întrarea în localitatea esposiției forma spații învățăteii c. r. academii de forestărie și înalta cercetare fu primită le comitetul esposiției, de presidenții deosebitelor secții și de mai mulți demnitari. Împăratul cercetă dupăolaltă esposiția de producte, esposiția obiectelor economiei de pădure și cu o plăcere deosebită privi esposiția de mașini. șIii apoi părăei eprăși localitatea esposiției între entusinelicele strigări de leuîntre care a fost și întrat curie. Monarhia Austriacă. Transilvania. svniuu 8-lea Maiu. Astăzi se adună la noi vcniuri din toate Garnisoanele Ardealului, să gratuleze mâne Ecselenției Sale, Domnului Feldmarșal-laitenant de Bordolo, carele sărbează jubileul de cincizeci de ani ai slujbei sale, ca mădulariu al oștirei împărătești; se fac pregătiri mari nu numai din partea militară, ci încă și din partea altor corporații, despre care vom raporta mai prelarg în numărul viitoriu. G șp. Vizocna T nostru Măria Sa Dr. Consilier de școale D. Pavel Vasic spre vizita școalele noastre din ambele parohii din Ocna. După ce au fost întâmpinat de dregătoriea Bisericei și alți poporeni ai parohiei Ocnei de jos, au cercetat mai întâiu școala noastră de la Biserița din jos și ecsaminănd pruncii atât Măria Sa s au arătat complăcerea întru răspunderea micilor învățăcei, nunții acelora, carii erau de față. După eclaminarea pruncilor, Măria Sa ș au îndreptat glasul cătră învățători îmbărbătândui, ca să fie cu luare aminte și cu toată strădania întru învățarea pruncilor, dăndule și instrucții trebuincoase. După aceea au arătat părinților însemnătatea școalei povățuindui să trimită copii la școală, ca să nu devină chiar supt blăstămul fiilor săi, pentru carii nedândiți la școală, aspru vor da odată sama și înaintea lui Dumnezeu. Apoi întorcândusă cătră prepuși bisericești și ceialalți poporeni, carii erau față, iau îndemnat la înființarea unui fond școlastic, arătând folosele, ce urmează din asemenea fonduri precum: îmbunătățirea lefii Dascălilor harnici, acoperirea speselor și alte care le cere o școală, care vre să fie și să se numească școală. Acestea sfaturi ale Măriei Sale și mai vârtos înființarea numitului fond întratâta au mișcat pre prepușii Bisericei noastre din Ocna de jos, încât, în ființa de față a Măriei Sale D-nului Consiliar de școale, atinsul fond sau început viața hotărânduse, ca de la toți morții și nou cununații să se dea o raclă după starea omului la fondul atins, iar în ziua nogoțârii Duhului Sfânt în toți ani să se facă o colectă în Biserică, care adunăm sperăm, că în puțini ani ne vor da o sumă îndestulitare așa, încât pe lângă leafa, ce o are Dascălul nostru din fondul alodial de 100 fl. m. v. ne vom putea folosi cu vreme de Dascăli cei mai harnici, când vom putea mai îmulți și leafa acelora prin asemenea mijloace. Mulțămită dar ceriului, carele revarsă și asupra unor bărbați ai noștri Duhul înțelepcinii și duhul înțălegerei, prin care se fac lucruri mari și mărețe. Mulțămită bărbaților acelora carii știiu că cu poporul nostru prin conțălegere orice faptă bucât și pă-