Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-01-02 / nr. 1
dovenea, frig și ger, după aceea vânt cal ciuteeilui j de toamnă. În zilele serbătorilor trecute alerga saniile pe ulițele capitalei, care astăzi curge apă, neagră pi și mozai ții Sibiiu 1. Ianuarie. Deși tractatul păcii încetat în 30 Martie da cele mai vii speranții, că subt decurgerea anului trecut se vor regula cu desăvârșire toate lucrurile privitoare la pacea obștească; totuși vedem, că, în urma eșeatelor neînțelegeri, aceasta nu numai că remasă neînplinită, ci încă se mai iviră și alte încurcături noue, care toate remân a se deslega doar în decurgerea anului acestui nou. Așadacă anul acesta va avea de a hotărâ: rectificarea graniței Basarabiei (aceasta cum se va vedea mai jos s'a și făcut) a complana neînțelegerea eșcată între Anglia și Persia, între Prusia și Elveția, a hotărâ treaba Neapolei, despre care acuma foarte puțin se vorbește, precum și aceea a reorganisării Principatelor dunărene, în privința căria pănă acuma încă nu s'au făcut nici un pas. Tot asemenea încurcături întimpină anul acesta și în Asia, unde împărăția cea gigantică a Hinesilor, sfășiată de mai mult timp de răscoale din lăuntru, e amenințată acum și de cătră dinastia din Anam și Siam din India de sus, carea i a și declarat resbsiți deoparte, fară de alta din partea Englezilor, carii bombardează gros orașul numit Canton. În sfârșit răscoala sclavilor din America, carii nemai putând suferi tiraniile stăpânilor săi, se resculară având în frunte pre unii dintre fugiții franțozi din insula Carene. Aceste sânt deocamdată încurcăturile politice, a deslegare anul 1856 o lăsă următoriului său 1857, va fi acesta chiemat a deslega încurcăturile enumerate și încât nu, ne va arăta viitoriul. 1 Viena 7 Ianuarie c. n. Noi cetim în „Corespondința Austriacă” Greutățile, care a împedecat realisarea tractatului păcii din 30 Martie a. tr. sânt delăturate cu totul. În 31 Dechemvrie Împuterniciții curților pațlstente în parte au adus la hotărăre conțelegerea încuviințată de toate părțile. Protocolul atârnătoriu sau subscrisori. În urma acestia Bolgradul și Tobacul dinpreună cu celalalt ținut cedat de cătră Rusia, se va împreuna cu Moldavia. Insulele Șerpilor și delta din părți se reântorcează și subt nemijlocita stăpânire a Turciei. Rusia primește un teren între Ialpugul de sus și o linie, carea trăgănduse drept în jos de la Sarankca spre Congas cuprinde în sine cam la 7 miluri pătrate nemțești, cu o populație cam de 6,500 suflete. Predarea ținutului, ce se cedează va urma cel mult pănă la 30 Martie a. c. și atunci totodată vor părăsi și flotele englezeștii marea și c. r. trupe de ocupație Principatele dunărene. Așadară deacă succese diplomației a talei neatârnări a Naepburgului, Prusia sistează toate demonstrațile militare, pentru ca adunarea confederației să nu aibă a se consulta sub oareșcare apăsare a demaletrațiilor După slobozirea arestaților au de a înceta toate întreprinderile dușmănoase ale Prusiei în protiva Elveției. Adunarea Întămplări de zi. * despre resultatul mijlocirilor încercate din partea diplomației, spre a complana diferința eșcată între Elveția și Prusia, împărtășește o depeșă telegrafică din Berna din 8 Ian, următoarele: Conțăiegerea între Ambasadorii Elveției și între cabinetul franțuzesc sau făcut din deplin. Rasele acestia sânt: Elveția sloboade pre tei arestați, toți învinuiții părăsesc Elveția pănă la încheerea unei arangeri aluisive. Condițiile detașate să nu cuprindă nimic în protiva reconfederației se va coti de 13. Propunerea aceasta mit instrucțiile lui Cheru. În capital bucurie mare. Jurnalul „ Ung. dinciu” 1177, carea se va scoate afară în , la urma zeului se va împărți în două părți, una și va lua îndreptarea cătră Galaț și brăila, iară ceealaltă peste Ploeșui rești și Gurgil. * O depeșă din Constantinopol din 2 Ianuarie împărnșeșe următoarele: Șahul Persiei, din pricina intrigelor, sau uscat în lăuntrul țerii sale, a cerut ajutoriu de la împăratul Rusiei. Flota rusească din marea caspică și au slobozit rele sale în golful Balcanului și au ocupat căteva însul - tercaeianii e se dez și se zice, că Kirolovi care împedeca desăvârșita complanare a diferinței orientale, se poate spera cu tot dreptul, că și încurcătura Naenburgului în minte mărturisesc aceasta, că se va deslega cât mai îngrabă într'un chip paciniu, căror că încât delătura greutățile, a ITGTN dronat Principatele dela Dunăre. Desmormăntarea Domnitorilor Moldovevil tue În catacombele Monastirei Putna. (urmare). Se poate înțălege care mulțămire cășună aularea cțetolei acestiea, căci, se poate crede, că odoarele de la reliuviile Ștefan cel Mare, nu se înstreinară în scopuri profane, ci tot pentru susținerea și împodobirea acelei monastiri, care o înălțară alte Domnitorii după cea mai glorioasă a lor și care o și aleasă el de locul eternului său repaos. e Restaurarea acestei monastiri, urmă în timpul acela, cănd cu mult după aceea s'au făcut luarea Bucovinei de cătră Austriea, și de s'ar fi aflat monastirea aceasta în starea, în care ea fu înaintea restaurărei ei, cine știe de ar fi mai remas ea în privilegiul eustărei ei de acum, și de nu ar fi împărțit soarta cu ce lelalte monastiri suspendate. giuo iva at Această epistolă deci, să luă îndată de comisie în cor, și acoperindu-se mormăntul cu acea lespede luânoi, chisă pentru acum toată această operație, și se păși la reegrea următoarelor întrebări, date comisiei de comisarul D. Șenbach: 1 Sănt acele 4 morminte din mezu-noptarul adevăr acelor persoane, care sănt însemnate, pe petrel numentelor, și cine poate să fie mortul din mormăntul al 5-leaie trebue să mă correg, căci am zic în epistola mea de mai alalta ieri, că Alecsandru fiiul lui Ștefan cel Mare, au fost născut cu întăea Doamnă, ce nu e drept, căci, el fu născut cu a doua Doamnă, și acest Alecsandru se presupune, că e în mormăntul acesta al 5-le cum urmă și respunsul pe această întrebare, din partea D. Arhimandrit Bortnic și a protosingelului Blajevici, comisarului eclesiastic la această operație. Ceealaltă parte a întrebărei acesteia se respinsă așișderea afirmativ. 2. Este Ștefan cel Mare aice îngropat, și care docuește mormăntul cel aflat în „amintitorul” a lui Ștefan cel Mare, și de ce? și de se poate conchide din rămășițele aflate în acel mormănt, că ele e a lui Ștefan cel Mare și de ce lipsesc toate insigniile Domnești, de oarece la Bogdan VV. se aflară părți din coronă?Respunsul cum urmă, se poate din cele pănă acum zise, Ștefan cel Mare e adecă aice îngropat, aceasta spune istorie a țerei și uricile monastirești. Și cum că a lui oseminte sănt acele din mormăntul de lăngă mauzoleul său, aceasta confirmează fiu, lungimea mormăntului, care e conformă cu statura fisică a lui Ștefan cel Mare, carele dupre cum se ție, au fost scurtă al 2-le, escepționala singuință și celtueală, cu care e făcut mormăntul lui și al 3-le, apropiimea lui cea nemijlocită de mauzoleu, pe care o scrie, că el e a lui Ștefan cel Mare. Cum că însă nu se află nici un feliu - prețioase în mormăntul lui, apoi aceasta e de aleea, căci, ele int după moartea lui luate de pe el, după cum rotee vietela și poseciunea cea vitoarcă a caprii. CISEC IUMPIC COTAV și imșnha ...