Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)

1857-07-24 / nr. 58

.. 231 dința casei de jos, că pănă acuma n'a sosit depeșă noue din In­­dia. Pănă la mezul nopții n'a urmat nici o interpelație. În 4 August se vor trimite la China și la India. 600,000 punți sterl. f Din Paris ghre pre Regina, se scrie, că procesul în contra celor trei Italieni va veni înaintea judecății numei în 6­ August, cei patru carii nu sânt de față se vor judeca mai tărziu. „Constituționelul” vestește: Împăratul va pleca din Rrom­­bieges în 27 și va sosi în Paris în 29, și apoi în 6 August va pleca din preună cu Împărăteasa la Londra, ca să cerce­­ Principatele de la Dunăre. Iașii. Alegerea deputaților capitaliei. Conform cu dispuțiile luate, colegiul Alegătoru­l Capitalei, prezidat de Șeful Municipalităței D. Post, Grigo­­rie Drăgici s'au întrunit astăzi în 15 a curentei în casele Mit­­ales cu ma­joritatea voturilor în persoanele D. D. Aga Iorgu și Spat. Constantin Pangrati, carii au înscris numele alegătorilor de față în număr de 225. După înscrierea și cetirea voturilor, cel mai mare număr au întrunit­ voturi Toate operațiile fiind plinite, acești patru boeri s'au proc­­lamat Deputați­a Capitaliei pentru Divanul Ad-hoc. Nici odinioară, de la întroducerea în Moldova al acestui nou sistemu reprezen­­tativ nu s'au făcut o alegere cu mai mare bună orăndueală, și deputații n'au reunit o majoritate atăt de absolută de voturi. Nu­­mărul alegătorilor ar fi fost mai însemnătoriu, fără căteva pătimiri de sănătate și absenții din țară a căror cu dritu. aleși în vezi- Lista deputaților dintre Proprietarii mari, dențiile ținutale Luni 8 Iulie. Iașii D-lui Logof. Teodor Balș, și D-lui Post. C. Carp. Dorohoiu D-lui Spat. Gheorghie Codrescu, și D-lui Banu Ma­­nolachi Mișoglu, botoșenii D-lui Aga Costachi Ciolacu, și D-lui Șpag. Dimi­­trie Grebliș. fălnticenii D-lui Post. Nicolai Ietrati, și D-lui Aga Ale­­cu Botez. Neamțu D-lui Logof. Iancu Cantacuzin, și D-lui Vorn. Gri­­gorie Balș. Roman Dlui Aga Epachi Burci. și D-lui Coms. Iordachi Teodor. Bacău D-lui Aga Alecu Paraschiv, și D-lui Spat. Petru Putna D-lui Logof, Costin Catargiu, și D-lui Logof. Ale­­în privința neajun­­sului a trupelor de linie spre a fi întru asta întribuite. Eco. La D. N. Mavrocordat Șeful armiei, au propus organizarea unui­­­niforma acestor mărgineni s'au modelat dupre portul vechilor oa­­meni de arme Moldoveni, și se compune din un mintean de pănu­­ră casinie în țară fabricată, cu cusuturi de șereturi roșii, Tecuciu D-lui Post. Panaite Balș, și D. Aga Pet­racui Ciucă. Galații D-lui Cneazul R­eco Moruz, și D. Spat Mihalachi Chicuș. Tutova D-lui Spat. Costachi Donici, și D-lui Spat. Scarlat Miulescu. Vaslui D-lui Post. T. Rășcanu și D-lui Aga Racoviță. Fălciu D-lui Aga Lasgtarachi Costaci și D. Aga Gheorghi Tulburi. Moldova au recăpătat prin tratatul de Parie o porție din pămăntul ei cel vechiu, însă cu o linie de margine, a căriei cotituri eac întinderea ei mult mai lungă. Astă împregiurare, cerănd sporirea numărului păzitorilor, și cota de mărgineni spre a purta în special astă însărcinare, de ițari încrețiți, de ciubote cu tureatca reântoarcă, sabie și teacă țăntuită plăeșască; capul cu p­ăr lung coperit cu o căciulă țurcănească. Det port care înfățoșa aproziea și frumseța o­­stașului, din care doi s'au înfățoșat drept model, s'au încu­­viințat de Ecs. Sa, Prințul Caimacam, carele răndui­a li se face din partea Sa un dar bănesc. Înfățoșarea mărginenilor prin straiele Iașului și a lor frumoasă ținere, au încăntat pe public carele se îndesa ai ve­­dea de aproape; ei aminteau epoca glorioasă în care Moldo-Ro­­mănul știea să pășască singur pre calea fericirei și a gloriei naționale. Unii membrii ai soțietăței încurăjătoare junimei studioase la învățătură în străinătate, sânt poftiți de cătră comitetul ei, ca să binevoiască a se întruni la 14 ale acestei luni în sala academiei, spre a păși la alegerea unui nou comitet, po­­trivit cu cuprinderea §. 19 din statute. Cu această ocazie să încunoștiințează toți tinerii, carii au săvârșit cursul învățăturilor colegiale din Principat și carii do­­resc a se perfecționa în vreo specialitate folositoare și patriei și lor în particular, să se înfățoșeze în arătata zi, spre a lua parte la concursul ce are să urmeze pentru alegerea unui june, potrivit statutelor acestei societăți. Concurentul cu me­­rit se va și trimite în străinătate pe conta societăței, pentru învățarea unei științe profesionale mai de urgență, ce se va ficșa de cătră însuși comitetul acestei societăți. Subscris A. Fătu, Iașii 2 Iulie 1857. Noi nu putem decăt să exprimăm în public­a noastră recu­­ștință cătră societatea anonimă, care s'au grupat în giurul no­­bilului ei fundator, cu scop de a însuși talentelor celor june mijloacele de a se perfecționa la străini în o specialitate țezei folositoare. Dr. doctorul Fătu, carele au fundat însași, pe a sa cheltuială, cea întăi grădină botanică, care merită toată lauda, și cultivează acolo plante folositoare, instituănd acea societate întăia oară, ea a dat ocasie de a mărturiei prin fapte a ei sentimente patriotice. „Gaz. Mold.” „Monitoriul” jurnalul guvernului franțuzesc publică iarăși în coloanele sale o corespondință din Iași, carea descrie foarte urât purtarea guvernului Moldovan față cu alegerile pentru di­­vanul ad-hoc, care precum se știe pre lângă toate protestări­­le făcute din partea ambasadorilor Franciei, Rusiei, Prusiei și Sardiniei, totuși au urmat în 7 ale curgătoarei. Așijderea și jurnalul semioficial „Pei” încă publică un articol înfocat în contra purtării guvernului otoman în Princi­­patele dunărene și în contra ocârmuirei Prințului Vogoride. Se pare că articulul acesta vrește a pregăti spre aceea, că validi­­tatea alegerilor din 7 iunie se va impumna. Dat­e în articulul acesta afirmarea aceea, că unul dintre sco­­purile principate ale resboiului oriental a fost susținerea in­­dependinței Principatelor dunărene. Și așa nu se poate concede, ca Porța să se amestece în trebile din lăuntru ale țerilor ace­­tora. Ost, Zeit.”­nicipalităței pentru alegerea de patru Deputați. Pășind dintăiu la alegerea a s'au Papafil doi secretari definitivi, aceștia Cozmița, cu Balș. t Demnă de însem­­ n. Vornicul Alecsandru C. Sturza . 212 D. Post. G. Assani. . D. Post. V. Drăgici 4 D. Post. T. Burada „ STAREA MILITARE ÎN ROMĂ MI.A. (De un austriac). Între feliuritele institute de învățământ ale României,­­și-a căștigat plăcerea cea mai mare a oamenilor pricepuți în treaba aceasta școala militară din București. Ea fu întemeeată în anul 1847 de Prințul Bibescu, în urmarea anilor revoluției se desființă, totuși în an. 1850 se reorganisă iarăși de Hospo­­dariul Știrbeiu. Cinci­zeci de scolari în vărstă de la 15 pănă la 19 ani cercetează cele cinci clase și săvârșesc cursul învă­­țăturei în cinci ani. Conducerea supremă a școalei militare stă în mâna a doi Coloneii și a unui profesor civil. Directorul școalei e un Maior. Spesele acestei scole tac pe an 4000 de galbeni, din care se prevăd scolarii cu toate cele de lipsă. Scolari cu raclă nu sânt nici unii, de­și acestia mai toți se țin de familiile Boerilor avuți. Aicea - - A

Next