Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-12-07 / nr. 97
pe Tejgheraful stnteștăănă: Mercurea și Sămbăta. Prepumerația se face în piese de doe ori la espeditura foiei; pe afcaia C. R. pește, cu bani grata, prin 2 francate, adresate către espeditură. pregia prenumerației pentru clibiu este pe an 7. fl. m. c. car FĂ- d4. - - dbhulum ra 7. Decimuprie, 1857 pe o jumătate de an 2. fl. 30 pr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. d. ear pe o jumătate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pu unu an 12 f. pe 7 , an 6 f. m. c. El. -- --- prejurul lor Patentă împărătească, din 19 Septem. 1857, prin care pentru tot cuprinsul imperiului Austriei, se emit disposiții, spre a regula sistema monetară, după convențiunea monetară dtn. Viena 24 Ianuarie 1857, publicată în buletinul imperiului din anul 1857 HHIP. 101. Noi FRANCISC IOSIF etc. (tislus medium). (Înseiere). Articlul 17. Numai acei bani de reuniune vor fi priviți ca bani cu ponderea recerută, cari computănd abaterea conceasă de 27 a mia parte. (Rabsigueșnisnt) au greutate normală de 7, sau respective de 7,, a unui pond. Înse se presupune, că concesia abatere dela greutatea normală a fost causată numai prin unilctățiu urtivare - Casele noastre și institutele publice, ce stau supt speciala supraveghiere a statului, și anume barcele și institutele de bani și de credet, la cari vor fi întrat bani de aur de ai reuniunei, ce se abat de la greutatea normale cu mai mult decăt 2 a mia parte, banii aceștia nui vor mai da afară, ci i vor depune la ofinele noastre monetari spre a se topi din nou. Casele statului, cănd vor accepta bani de aur de aceștiea, ce nu au greutatea întreagă, vor subtrage din valoare pentru fiecare zi din una a ma parte a unui punct (Asse), ce va oi lineind dela greutatea de /, seau respective / a unui punct, un căt corespunzătoriu, și la acesta vor adauge pentru cheltuelile retipărirei un adizămănt de 7, procept al cursului de case. Îndată ce vor întra la casa de stat bani de aur de ai reuniunei, la care se va afla, în pendura , seau relative de zi a unui pond, un defect mai mare de 5 a mia parte, acei bani seau se vor deținea pe lăngă întoarcerea valoarei aurului subtrăgănd încă 7, procent pentru cheltuelile tipărirei, seau se vor restitui partecipanților, înse numai după ce, prin întăietură ori alt mod se vor fi făcut neapți spre circulație ca monetă. Argiolul 18. Spre a ușura socoteala după valoarea coroanelor acestei se vor împărți în „părți de a zecea a unei coroane” și se vor subîmpărți și mai departe după grădona decimală. Argidul 19. Ca bani de comerciu se vor bate, cu tipul Mariei Teresiei împărătesei de glorioasă aducere aminte și cu numerul anului 1780 ținănd și valoarea și calitatea lor de atunci, așa numiții taleri levantini, ca și pănă acum căte 12 taleri din mariă vienesă de argint curat (O. 561,288 a unui punct) și tot cu acelaș conținut fin de 13 roți și 6 grane (83371/1000). Articlul 20. Așișderea se vor mai bate ca monetă de comerciu și galbini austriaci, ca și pănă acum căte 81!*,, din o marcă vienesă de aur curat (0. 561.288 a unui punct) și cu conținutul fin de 23 carați și 8 grane (986%/1000). Articlul 21. Toți banii a căror tipărire e ordinată prin patenta aceasta, afară de taleri levantini, se vor bate în formă rotundă și îm- cărei parte din lăuntru va fi lipit un cerc de mărgele (mărgea lângă mărgea). Pe fiecare ban va fi exprimat locul unde s'a bătut, cu literele următoare: A. pentru Viena, V. pentru Cremniț, E. pentru Alba-lulia, (Bălgrad), M. pentru Milan și V. pentru Veneția. Articlul 22. Din 1 Noemvrie 1857 încolo nu se vor mai bate în cășile voastre monetari altfeliu de bani, de căt de acei indicați în patenta aceasta. Ne reservăm însă a concede ca, pentru aducerea aminte de eveneminte istorice, banii închirați în articulii 5 și 13, să se tipărească cu un timbru, cel vom aproba din cănd în cănd. Banii ce sănt în circulație după lege, vor cercula pănă atunci, pănă cănd nu vom emite în privința aceasta alte dispusiții consunătoare cu prescriptele convenției monetare. Referințele comerciului banilor și aplicarea noantei valute la referințele de drept, le vom regula numai prin ffu spețiale. Ministrul nostru de finanțe e însărcinat cu esecutarea acestei patente. Dat în castelul nostru Lausenburg în nouăsprezece Septemanul o miă opt sute și cincizeci și șapte, eare al împărăție poastre al nouelea. FRANȚISC IOSIF (L. 8.) Comitele Bucl-Lauenstamn m. p. Baronul de Bruc m. p. Din mandatul împărătesc: Ransomner m. p. Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiu, 6 Dechemvrie. Înaltul presidiu c. r. al Locuuiinței Ardealului publică cu data din 15 Dechemvrie n. următoarele: „Reuniunea femeilor romăne din Brașov cu prilejul onomasticei glorioase a Mațietății Sale c. r. Împărătesei a așternut încoace o sumă de doue sute fiorini mon. con, spre înpărtășirea celor mai sărace fetițe romăne remase orfane în revoluția din urmă fără deosebire confesională. Împărțirea acestei dări de milostenie se și ordinează îndată, și numitei reuniuni se aduce pentru aceea mulțămita acestui presidiu locotenențial.” În rovalitățile reuniunei industriale se ținură în timpul mai nou mai multe prelecții interesante despre obiecte deosebite atingătoare de interesele industriale. Auzitorii nu lipsiră, dară totuși ar fi de dorit o împărtășire mai activă. Un capet stârnește pe altul și ce pentru clipită se pare neaplecabil poate afla mai târziu o îndeplinire mai porocoasă. Direcțiea reuniunei industriale nu lipsește a da aceluea activitate spirituală și viață mai lucrătoare; încoroneazese ostenelele prin resultatul cel meritat și fie, ca reuniunea aceasta menită și pentru în er o petrecanieamăsurată în sările cele lungi de iarnă, să dova fi de amăndoue părțile o verguță netedă, 2 lui