Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-03-23 / nr. 24
l.. (Telegraful ese de doe ori pe septemănă : Mercurea și Sămbătară la C. R. pește, cu bani gata, prin Prenumerația se face în Liviu la espeditura foiei; pe aflape 1- o jumătate de an 3. fl. 30 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. fl. car -----. --- la începutul lui Aprilie se începe o nouă abonare la „Telegraful Român.” prenumerația pentru țerile de coroană de la începutul lui Aprilie pănă la sfârșitul lui Iunie e 2 f. m. c-eară pentru țerile din sfară 3 f. m. C. scrisori francate, adresate către espeditură. -(ȘPrețiul prenumerației pentru Sibiu este pe an 7. fl. m. c.; iar pe o jumătate de anu 4. fl. - N se plătescu cu șirul cu slove mici. 4. cr. Pentru prunc. și țeri străine pe unu an 12 f. pe an 6 f. m. c. Îna îmni N - 3 - Șșit porniri noșii Depeșă telegrafică. - Romvai 5 Martie Generalul Outram își însemnă primirea comandei în Rușir prin o învingere mare asupra armiei persiane la Coșab. 700 de Perși căzură în atacul acesta; perderea Englezilor în asemănare cu a Perșilor e neînsămnată. Un cuvânt asupra patentei împărătești, prin carea se ridică îndatorirea de a lifera aurul și argintul numai la dregătoriele erariale, după publica poliiciștii germani. Deși legea montană generală din 23 Maiu 1854 recunoscu dreptul de băi de a dispune cu productele lor de acele într'o măsură mai mare sau mai mică, într'un chip slavoui, totuși ea lăsă preatinse hotărârile cele vechi, prin care se îndatora toți proprietarii ași livera productele lor cele crude în aur și argint singur numai la c. r. oficiolate de rescumpărare. Însă hotărârile aceste fiind în mai multe privințe contrare atăât legilor de mai nainte, cât și acelei noue universale de acuma, urmările lor trebuia și mai cu samă tocmai în timpul acesta să iasă la iveală. Plecând proprietarii băilor de fer, aramă, plumb ș. a.și putea duce productele lor spre vânzare acolo, unde gândia că le cor putea vinde cu un preț mai mare, era pentru proprietarii băilor de aur și argint precum și pentru aceia, carii prin spălat cuă aur, hotărât locul vânzării. Dregătoriile aerariale înstrinate cu rescumpărarea precum și topitoarele împărătești privea metalul căștigat și plătia pentru el un preț hotărât. Îndatorirea aceasta nefavoritoare atât pentru privați cât și pentru Stat își trage începutul său încă din veacul al 14-le dintr un period, când încă veniturile domnilor era cam mărginite și cănd el se străduea a preface în regale tot aceea ce a promitea oareșcare venit. Sub decurgerea timpului de atunci încoace ce e drept sau făcut mai multe schimbări în folosul proprietarilor privați de băi, însă aceste era sau numai locale sau numai trecătoare. În seculul al 17, 18 și 19, când cultura băilor ajunse la un agrad mai trast, se eloboziră iarăși în mai multe rânduri ordinăciuni, prin care se opri folosirea cea slobodă a băilor, și se Că ce pe deci se puseră prin aceasta culturei băilor, poate vedea ori și cine. Lucrarea băilor de aur și de argint e împreunată cu mai multe cheltueli, decât lucrarea altor băi. Proprietariul băilor de aur și argint poate să se despăgubească de cheltuelile și ostenelele sale făcute pănă au adus baii în rând bun, numai după un șir de ani mai lung, și și atunci numai deacă și va putea duce productele sale cele crude fără de împiedecare acolo, unde gândește, că i se vor plăti mai bine. Însă legea 'l îndatora a'și lifera productele sale singur numai la erariu și încă totdeuna cu un preț mai mic decât era ele vrednice. Chiar și la acea întâmplare, când prețul unei marte - argint era zar, și a unei marce de aur abo 1658328/1 cr. precum e acuma, totuși cu privire la împrejurările de mai nainte, când prețurile era așa schimbătoare și când se plătea în valută, în valoare asemenea, nu se poate zice, că ar fi fost o siguranță a prețurilor bune. gfnii Astfeliu de hotărări trebuea să împiedece industria privată intru lățirea culturei băilor de argint și de aur. Esploatația aurului în Monarhie de cătră privați n'au putut ținea nici odată concurență cu aceea a statului, țară a argintului a remas totdeuna îndărăptul acesta cu 20 de părți. Deaă se va lua în socotință, că pământul Ungariei, al Ardealului și al Bohemiei atâta e de avut în privința mezalurilor, încăt nici o țeară în Europa, afară de Rusia, nu e asemenea dansului, că populația carpaților și a munților Bohemiei se pricepe destul de bine în treba lucrării băilor, și că capitalele ce se cer pentru o esploatare mai estinsă se ar fi putut afla în Austria sau în țerile din afară, atunci trebue să se cunoască aceea, că piedeca au stat în împrejurările din afară, care însă acuma s'a delăturat cu totul prin patenta împărăghească. Dela 1a Maiu a. c. metalele nobile adecă aurul și argintul se pot prețui și vinde ori și unde tocmai ca și celelalte metaluri, și dregătoriile erariale față cu producenții metalurilor crude, sânt astăzi asemenea altor cumpărători. așa Spre a putea prețui din deplin însemnătatea patentei împărătești, nu trebue să se privească numai singura deschidere a târgurilor pentru producenții de aur și argint. În urma desvoltării cei slobode va căștiga o estensie mai mare chiar și industria mărfilor de metal. Toate acele meserii, care prin amestecarea metalurilor pregătesc feliurite lucruri de aur și argint, și care în urma înaintării herniei tehnice a timpului de față sânt feliurite din ridicarea îndatorirei pomenite vor trage foloase nespuse. Prin măsura aceasta se va căștiga iarăși unui ram al industriei o înlesnire mare, care apoi însoținduse cu celelalte va aduce de bună seamă propășirea dorită. Însă însemnătatea de căpetenie a acestei patente este și remâne nemijlocita ei înrăurință asupra culturei băilor de aur și argint. Capitaliștii, carii pănă acuma nu avea îndrăsnire a și întrebuința capitalele lor la o astfeliu de industrie, nu vor mai avea nici un temeiu a se mai retrage de la astfeliu de întreprinderi, care liferează producte de o valoare mai statornică decât altele. O altă însemnătate a acestei patente mai este încă și aceea, că prin ea se ridică valoarea băilor de aur și argint. Vinderea cea liberă, carea concede folosirea consunucturelor, promite sub toate împrejurările un preț al productelor mai mare decât acela al erariului, prin urmare trebue să se mărească prețul băilor. Și așa apoi prin aceasta nu căștigă numai proprietariul privat, ci și statul, pentru că se mărește și prețul băilor acelora, ce se află în proprietatea lui, porunții, ca metalul căștigat să se lnfereze în toată luna. 15I. ...MȘ