Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)

1859-01-01 / nr. 1

* C adresate către espeditură. prețul prenumerației entru Sigii este pe an 4. el. mc.; ear pe o jametate de an 2. fl. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei 1. PIanuarie. 1859. pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. ear pe o ju2. fl. 30 cr. Pentru princ. și țeri străine pe anu 9 f. pe 7 an 4 fl. 30 cr. m. c. - Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 4 cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 3 cr. și pentru a treia repetire cu 2 cr. m. c. Telegraful ese odată pe septemănă. Joia. - Prepumerațiunea se face în dimiu la espertura foei, pe afoară la C. R. pește, cu lnn gata, prin crisori flancate., - PARI Ne I. Aculu M. mătate de anu ; Mește. Frică și cutremuru cuprinde în opără petrecute , noua 859.). Iată un an mai mult în cirul vieții prestre, și iată că cu un an avei anumeră iarăși milanțăn în șirul anilor! unui an iarăși nefin aproniat, prin pare de mormănt, de oric ea futioratoare a țire la viața a ceea ce se numeștte veșnică. Iată și o zi care face un punct froeginot în cursul vieții rstre, o zi din care ne plate a priei îndărărt rrește zilele .. și a recugeta la cele următoare, o zi, în care ne place a arunca o ochire spre căta adela pe este cu putință mai vârtos ca altă dată asupra trecutului, care cuprinde un nosan nemărginit de tot feliul de eveniminte bune rele precum adelea au venit împuiate pe sena acestui teru lumesc, asupra trecutului, în care sau stăns lilioane de ființe, prevăzănduse în aceea, ce au apoi pănă ce încă nau vrat, în stadiul acela, în care au esistat pănă se încă nu crease Dumnezeu - lumea, asupr a trecutului, pentru toți aceia, a căroru inimă nu scie bate pentru altceva mai sublim decăt numai pentru cele grupătoare, ce pa o efemeră vor trece întocmai pe cum trepe și viața omului. Dar o speranță și o șăngăere prăntă încălzește inimile tuturor minții, ca să arăte șai de grab lanemufonelora,șii cunoscănduși destinațiunea lor, euiu șăia oameni și lucra ca creștini, speranță și pingăere adeci ziua anului nou, pentru cei ce trecăndeși călătoria sa pe cămpia aceasta a vieții ș'ni potut culege orori de și cu multă greutate, cicănd pea poeteritatea să le poată păstra cununa cea neveștejită cu cel mai neăntresnect; speranță și măngăere aduce ziua anului nou, pentru toți aceia, a căror inimă au rămas curată nutrind în sine cel mai nobil sentiment al dragostei și al iubirei, ătră toți semenii lor, fără de care nu folosește credința, nu are prețu toată mărirea lumească, fără de care chiar și faptele cele mari de cumva totuși se pot sevârși fără de aceasta, rămăni întunecate, lipsite de prețul lor cel adevărat; speranță și măngăere pătrunde inimile tuturor acelora întro zi așea de însemnată, carii față cu valurile lumei cele grele mai preferând viața și sărirea cea netrecătoare, suferiră mai bucuros ca luminiile lumei, descărca asupra bărbaților celor buni și dreați la inimă; decăt ca închinănduse lumei, săși vatăme pănă ce încă nu despărțisă apa de uscat, care consumă cetățile cele mai lutime, păsănd să dispară geniile cele mai sublime, zicănd nici ar fi maiestetat vreodată o zi, în care dealtă parte cu respecst precugetăm la viigoriul care cuprinde supt alseu văl, poge- cine scie, doară chiar cele mai mari arcane! - și această zi în care omul cugetă atăt de serios, de la carea începe ași supera asemenea ca dela o epohă un nou fir al vieții sale, îl numim „anul nou.” Demnă de consterațiune este ziua aceasta a anului nou, despărțirea sorocului între acești doi ani a celui trecut și a celui ce abia au întrat, demnă zicem de considerațiune este acesta pentru Împăratul de pe tron, întocmai ca și pentru oricare alt cetățan; pentru bogatul cel ce e sătul de toate bunătățile lumei, care se mișcă cu plăcere pe sora sa cea scumpă, întocmai ca și pentru săracul din colibă, căruia soartea iau de negat cu toată asprimea sa chiar și pănea cea de toate zilele. Frică și cutremur, speranță și măngăere cuprinde în ziua aceasta inimile muritorilor. Acela, pe care deși soartea înnălțăndul pănă la o culme înnaltă creșcare, făcăndul ispravnicul fărădelegilor, vănzând suflet și consciință pentru ca săși poată sătura ambițiunea sa, se cutremură și înfricoșară întrun soroc ca acesta al timpului, dănduise ocasiune a cugeta doară chiar și nevrănd încă, cum că zilele rec, și cu acestea și deșertăciunile lumești, apropriinduse tot mai tare de tribunalul acela, unde cei mari cu cei mici voru sta înnainte deopotrivă, unde favorul nu are loc, și mita pu se orice adeseori eau obicinuit a se orică și spaimă pro- sau ba? Nu ne lipsește nici curioșitatea, pentru duce amintirea trecutul întro zi așa însemnată ca să întrebăm și pot, ore ce ne va aduce acesta mai vărtos ca carii crezănd ca să mănce natura numai căt ce nu lasă ori că și cănd destinațiunea bea sau de a fi folosit cuiva lasă altă altă dată petrecut în viață, suvenire scaii căminului, ca să pe omuli ziua aceasta toți aceia, ar fi numai sine deiau produs pe zilele după carii sale, și a căror zile cunoscința, care violare singură e de ajuns și e în stare a înfățișa încă în lumea aceasta iadul cel mai adănc focul gherei. Odihnit cugetă dară astăzi dreptul la trecut și cu frunte senină privește la viitoriu, odihnit se leagănă el și astăzi căci fiindu credința cea tare și speranța cea neclătită în Dzeu, plutește cu siguritate cătră locul cel el nu se cutberă nici ce valurile lumei cele spumoase, anghila lui destinat pentru toți drepții, în mijlocul celor mai spumose valuri, ba nici chiar cănd corăbiarai izbită de Scila și Caribde, sar vedea amenințată de frăngere, pentru căși aduce aminte că spaima și îngrozirea grăbește numai periclulu, și nuși urgă, că unde e primejdia mai mare acolo e mai aproape și ajutoriulu dumnezeecu. Dar ce să mai înșirăm atătea, este oare cineva care să nu arunce astăzi o ochire preste trecut, și să nu privească cu îngrijire la viitoriu? este are cineva care nar dori aici ce să va întămpla, ce va aduce viitoriul? Însă viitoriul este în măna lui Dzeu, și acoperit de un văl gros, prin care nu poate străbate nici clar selința capetelor celor mai geniale. Diplomații și politicii cei mari din lume vor medita multe întrun soroc așa însemnat, ba se vor încumega chiar și a proroci despre unele evenimente, însă nu vor putea aproba nimica cu securitate. O zi de mare însemnătate poate fi ziua anului nou și pentru noi, cănd fiește care avem a ne trage socoteala, și pui pot măna pe inimă avem a re întreba, dacă am purces argieliu în anul trecut, ca pentru cele sevărșite întrânsul, să cutezăm sta cu față limpede înnaintea lui Dzeu, și dacă am răspune oare datorințelor poastre, alu nou? oare ce ni se va întămpla? oare însă preste un an, preste douăsprăzece luni, pe vom mai putea așa ca astăzi înțălege la oeltă, sau doară că la mai mulți dintre poi vor juca fluturi de zăpadă pe deasupra mormintelor? toate acestea sunt numai nisce întrebări căt se poate mai simple, și totuși lumea nu ar putea astăzi prode lii. Încă un an, dacă vom putea ajunge cu pace, și fieștecare dintre noi vom putea istoriei au autentifitatea cea exactă toate evenimentele de care astăzi nu putem doară nice vre. Dar și pănă atunci, să lucrăm fieștecare după putință, ca oameni, ca creștini, ca uuitețiți ca romăni adevărați! Sibiiu 1 Ianuariu. Înșttiințare din partea bancei naționale austriace. În urma preaînaltei ordinăcuni din 26. res. 1858 au agărât direcțiunea baniui cu învoirea înnaltului ministeriu de finanțe, despre stringerea și încetarea bancnotelor de monedă convențională decăt cu plătirea în note de căte un florin valută austriacă. Descrierea notelor de căte „un florin” valută austriacă ale priv. bance naționale autriace. „Hărgia e albă și foarte fină și totuși de o șesetură prea țiitoare, care se deosebește tare de celelalte feliuri de hărtiă. Fiecare notă are semne aparte și adecă: în mijloc se află cuvântul „Ein” cu lighere lapidare întunecate pe un câmp oval și colturat, sub cămnul acesta stă numerul arabic „1” desire, sub numerul acesta apoi eară se află un cămp oval, descrie însă mai mare în care e scris cuvântul „Sulden” cu litere latine întunecate. Colorea tipariului e neagră, purtănd sub capul Austriei un timbru roșiu, care este un cerc, cu forme de valuri oval culcat în a cărui mijloc se află numerul arabic „1.” De amăndoă părțile capului se află în căte un cerc prețul notei „1” care se vede alb. Pe amăndoă marginile notei, formează un desemn încungiurat de arabesci pe cămn cu podobe de cercuri în formă de valuri, un feliu de rame, în care de stănga se află culvintul prescurtat, Deften” și de drepta cuvântul „CVartang” gotice de desemn. Ramele acestea doă se sfărșesc din jos în doă retigturi ovale dintre care cea din stânga cu „Die Jafanmunginu Faritifng tet roii tet rlibitegitten bitegteifiifien Pationat Vani apegsisttigten Jotep șitu pad) tep Viiimmșițgen tef altremsinen Eșaigeietiuțeoei atu Fetugogren șit Fmetem Fegteg bie șp.îmanțiț inftigeg șnu feteit tetenetupriifet Dațeg Veiteait” un oraclu ca acela, carele să nu le poată mai acelea, 1 2 . bancnote formătoarele: 1. mici 5 l. și deprinde cuvintele: un Toate casele de zece florini AI.. Eî5. florin valută austriacă, urvalută austriacă, numai de bancă țerile de coronă încep la din Vienna și din adecvarea sumelor mai de tipărite cu litere