Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-01-28 / nr. 4
țeară așea de săracă de capitale an, tot ar mai remănea din tot anul un rest frumos din camere, cam de vreo 200.000 oi. cu care sar putea ajuta totdeauna agricultura, industria ș. a. m. Într'o cum e Bucovina, unde perientele obicinuite săntu cam 12-45, nu se poate prețui destul unu asemenea ajutoriu. Bucovina are dea amintrea drept de a se ajuta cu fondul religionariu eschisivu pentru sine. În an. 1781 vănd i sau confiscat toate bunurile monastirești și bisericești, religionariu sau hotărât ca păstorii sufletești gr. ținut pănă azi din partea numeloru, de aci încolo și sau format fondul prin decret guvernial, neuniți, carii sau susmorastiriloru și a casă se dăruiască cu căte 44 iugeri n. a. de cătră proprietărime și să se salarizeze cu un salariu fintit din fondul religionariu (vreo 100 d. pe an.) Această otărâre înse să aibă numai pe doi ani valoare legală, pănă căndu adecă se va forma unu fondu în bani gata din bunurile comasate L.. Acum e fondul în bani gata 7 milioane și proprietarii doruesc astăzi ca și atunci pe Parohi. Cu ajutoriul țerei așea dară au crescut fondul religionariu, nimic e mai cu cale acum, ajutoriu, vunță, perzăndu în dependința administrativă, o daună simțitore în locul acesta vulnerabil? Firește în viața unui statu mare nu se potu observa acurat toate înteresele separate, și interesul cel drept trebue să prepondereze nici dorințele naționale ale Bucovinei, nici prosperarea acesteia nu se deosebesc nici decătu de dorințele și înteresele dustriei întregi, fără doră că săntem destinați a cădea iară în apatia și degradarea cea vechie. (Mandhegeg.) Veneția. Stimul îace chip mai alesu de la pășirea Contelui Caburu în Ministeriul din Turin încoace, începure agitațiunile a ruina toată liniștea și ordinea publică. În teatru nu se cutează nimenea arăta, după damele ce nu se portă amăsuratuportului prescrisu de cătră cei cu intențiuni anti austriace, se varsă vitriol ș. a. O corespondință din Verona datată în 28 Ianuarie, în cunoștințază, cum că ocărmuirea au luat acum măsuri energice spre susținerea ordinei și împiedecarea oricărei turburări de liniște. Pe viitoriu voru sta străji și patroale pe la drumuri. În privința emigrăriloru de străini încă sau făcut disposițiuni, paspoartele se voru cerceta rigurosu. Fiindu însă că guvernul Șementesu, nu vrea a se abate dela sistema sa de a arăța, și prelăngă toată naza ce sa pusu totuși mai caută mijloace de a deschide agențilorusei un cercu nou de activitate, așa se cere toată energia și străjnicia legei spre a putea suprima orice încercare cu tendință de a conturba liniștea publică. La drumurile publice încă și pănă astăzi mai lipsește în căzun securitatea. Serbia. „Serbechi Dnevric” în N-rul 5, aduce un articol ce are următoriul cuprinsu: Neînțelegerea stăpânirei sărbești și a Pașei din Belgrad, sau complanat, și se zice, că Pașa aru oi căpătatu instrucție din Stambulu, ca să caute de a se apropia de stăpânirea sărbeacă, și de a întări prietenia cea vechiă cu ea. Pașa d'abia au primitu această înstrucție, și 'ndată sau și dusu la Prințul Milotiu spre curtenire. La această întălnire Prințul Miloș au dovedit o purtare cât se poate plină de Turcul nu se mai putea umili din de factu, cartistul. Pașa au adus într'altele înainte, că Porta așteaptă dela stăpânirea sărbească, ca pre refugiații creștini bosneci săi dăe îndereptu preste graniță. Se zice, că Prințul iau respunsu: să scrii D-ta, dar și eu voiu scrie la Poarta, ca să facă și atunci nu voru părăsi vetrele sale, precum le părăsesc acum pentru năpăstuiri ilegale, iar eu aui potu daaoară spre muncire pentru nedreptate, că ai o pace numi iartă simțul meu, mai departe sau declaratu Prințul, cum că el de treizecimi cu mulțămire au petrecut sub Sultanul Mahmudu, și lai aduce aminte de acea vreme cu măngăere. Noi amu desbătut între noi -zice- orice neînțelegere se arăta, și nu păruiam la alții, pici așteptamu împăcare prin alții. La care au respunsu Pașa, că și Poarta și el nu poftescu alta, decât astfeliu de urmare. Dănsul însă n au observat,că Prințul cu cuvintele sale de mai susu au țintat la purtarea Pașei care cursizează la Consuli străini pentru orice lucru. Descoperirile acestea ale lui Miloșu au produs în Pașa o asfeliu de bucurie, în câtu pumai decâtu leau raportutu la Constantinopol prin telegrafu. Belgrad. 11 Ianuar. Se lucră, că soțietatea franjeză să clădească drumu de fieru la amăndoua ghiordanele, (gherdan se chiamă o parte a Dunării, unde sânt în lățimea Dunării stâlpi de piatră.) Tocmeala pentru prețu sau și începutu. La primăvară se va desvide în Sava și un portu centru corăbii (Sfifium sine.) Italia. Încrederea și reverința ce o are poporul italu cătră Contele Cavuru e cunoscută deajunsu oiște căruia. În 21 Ianuarie n. se iei în Turin o demonstrațiune politică, decurse de altmin trelea în răndul său fără escese periculoase. Tinerimea studioasă și cu dănsa mulțimea poporului făcu o serenadă în onoarea Contelui Cavuru și a lui Garibaldi, îngrădiiate remunerate. Uițile erau îndesate de mulțime, încă nu abia și mai aducu aminte oamenii de o asemenea îmbulzată. Conductul de faclo se așeză înnaintea reședinței lui Cavuru, căruia i representare o adresă, în care 'și esprimă poporul încrederea și speranța sa pentru realisarea ideii de a se încorpora toate părțile Inlaliei într'unu statu mare itatu cătu mai îngraba, acea ce este astăzi unica dorință a tuturoru italiloru. Contele Cavuru puse i afară pe balcon, și primi deputațiunea în basă, vtățunzăndui în uz„Eu îmiesprimu mulțemita mea tinerimei studioase și celoralați concetățeni, pentru simpatia ce o do- Ne voiu jertei și pe viitoriu Mai săntu încă multe Europe își încoardă attențiunea asupra noastră, și potu a se ivi unele greutăți neprevăzute. Mintea cea căpătoasă întracea și patriotismul poporului italu mai pe îndreptățește a spera, cum că suptu stindardul Regelui Victoru Emanoiu se voru învinge tote greutățile. În privința congresului nici în Italia nu sănt siguri oamenii întocmai ca și întralte părți. Contele Cavuru au îndreptatu cătră legațiuni o notă în care se declară, cum că congresul, în cu siguritate, din cause ponderoase sau amănatu. Broșura „Papa și congresul,” epistola Împăratului Napoleon I cătră Papa și vorbirile Reginei Angliei, și lui PalMassaru putea zice de siguru-continuă mai departe - cumv că congresul nu se va aduna. Fară cu asemenea împrejurări datorința cea mai de căpetenie a guvernelor vitale este, ca să mulțumească pretensiunile cele legitime ale poporăciunei stale a cărei reținere a etărnitu admirarea paliei” Despre adresa ce o așternu de curăndu nobilimea din Roma, la sc. papal, i se scrie de acolo unei gazete popițioase din Paris, în chipul următoriu: Nobilimea din Roma numeră mai multe mii de gratii, marehiei și princini. Față însă cu un pumeru așea însemnat de zigulaturi, față cu acea, căci Roma numeră 180 mii de lăcuitori, abia au subscrisu adresa pomenită dintrun numeru așa mare 134 de inși, apoi și dintraceștia 60 săntu din garda nobililoru, earu așți 60 săntu amploiați de a Papei. Să vedești oare ce oăcu dară mulțimea în în urma adressei ce o înnaltă nobilimea de abolo la scaunul papal? Partida cea numeroasă a ambasadorului sardinezu de la Minerva, și toată partida piemontesă, se otăra a face în În 22 ian. n. preste 10,000 de oameni trecute dealungul stradeloru întrăniote: „să trăiască Italia liberă! să trăiască Împăratul Frantosiloru și Regele Sardiniei! Nici o autoritate civilă ori militară pu cercă a împiedeca demonstrațiunea. După unele încunoștințări sosite din Neapolea, o foie catolică din Roma, întitulată „Civita bratolica,” se va strămuta în Neapol, unde se vorbește că saruci deșertatu o căsarmă militară întreagă pentru primirea jesuițiloru. Din Milano se scrie în 30 Ian: „Gazetei din triest Piemontul nici odată nu iau înarmatu așea de cu deadintul, nice bhiaru înnainte de eruperedea răsboiului din urmă ca acuma. Lombardia în înțălesu străniu e prefăcută întro tabără, și din mulțimea trupeloru celoru numeroase ce trecu și vinu se poate conchide începerea unui răsboiu nou. Garibaldi, sălătoreste dintrunu locu întraltul prin Lombardia, provocăndu poporul pe față la răsboiu cruciatu în contra Austriei. De curănd se rădicare două batalioane din voluntarii din Romania și Veneția, carii împrumută numele lui Garibaldi. E de însemnatu că guvernul Piemontesui nu numai că suvere înființacare se înrolează anumita pentru de a răsboi în contra Austriei, ci le împărtășește totodată și de cliența sa. Comisiunile cele conduse de foile piemontese pentru revoltanții emigranți, niciodată p au dovedit o asemenea activitate ca eacuma. Mai departe în ținutul Veneția nu se petrecu scrisori agitătoare și arme. Afară de aceasta înarmarea trupeloru regulate încă se înaintează, piemontesă dinpreună cu regimentele ce sau înființatu din nou, voru sta pe picioru de răsboiu. Cum se poartă oare Franția față cu disposițiunile guvernului piemontesa, care se află într'un contrast atăta de mare cu pacea cea încheiată de mai dăunăzi? Franția nu numai că nu reprobează năzuințele cele pe față ale aspiranțiloru, ci se poartă într'un mod ca acela, din care Regele poate căpăta un îndemnu creșcare spre attentarea Veneției. Ziua -noaptea sosescu aci (în Milano, oștiri franțosești, și în vreo căteva zile douăzeci de vapoare esportate la Genua trupe franțosești, partea cea Tot în Milano se dădu în 21 Ianuarie, un bal însemnatu în folosul emigranțiloru venețiani, mai mare Zaavi. Din Neapolea se scrie Timesului „că acolo decăgu pretensiunea unui contra Remșăneva aceasta așea, ori nu ne ame- Însădreptate biețiloru aceloru oameni, și mătoriul înțălesu, vedescu cătră mine. Italiei și causei naționale, de învinsu îndărăptu, vare căruia pribeau meriton, săntu unele acte, ajunsu imposibilitatea mediterană, italii care restaurațiunei aceasta a a dovedescu de în Italia Roma, urma aceea o contrademonstrațiune. rea acestoru oștiri, și în scurtu timpu întreaga oștire ă