Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-10-27 / nr. 43
la C. R. pește, cu adresare către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. ael. 20 cr.v asear pe jumetate de an 2. el. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei prin scrisori francate. Sibiiu 21. Octomvrie. 1800, și pentru provinciele din Monachiă pe un an 5. fl. 25 cr. iar pe o jumătate de anu 2. fl. 621 cr. Pentru princ. și țeri străine pe anu 93. 45 cr. pe an 4 fl.72 cr. v. a. Inse fapile se plătescu pentru întărea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57 cr. și pentru a treia repetire 1 cu 37 cr. v. a. PTelegraful ese odată pe septemănă, jtoia. Prenumerațiunea se face în sibiiu la espeditura IogDiei; pe afaară bani gata, Nă 43. ACNULU VS. Scrisori împărătești de mână. Iubite baroane de Vai După ce Eu îngru înțelesulu Dvnlomei mele eșise astăzi pentru regularea referințeloru dreptului publicu alu Monarhiei, amu restauratu eară instituțiunile conetica să se îngămple că tu se poate mai curăndu, causă că sconulu să me; este ca regularea definitivă a referințeloru dreptului publicu alu Regatului meu Ungariei, încoronarea o sigilezu că tu mai iute întru înțelesulu legiloru prin emiterea unei diplome și prin Pentru viitoru, aleu principiu vechiu alu dreptului publicu ungurescu, ca potestarea legislativă, adică dreptulu de a da, scimba, esalica seou decomuniune cu Dieta, eară afară din aceasta să nu aibă valoare, trebue să reîntre în Regatulu meu Ungaria, cu privință la competența dietei ungurești iarăși în activitate, cu singura escepțiune a aceloru obiecte, pentru a căroru pertractare prin senatulu împerialu Dinloma Mea publicată astăzi cuprinde respectivele determinăciuni. Voindu Eu ca pentru conchiemarea celei mai de aproape diete ungurești să se ia de temelie legiuirile întocmite prin alț treilea argticulu de lege din a. 1608 privitore la forma și modul compunerii aceluiași, cu respectarea drepturilor de representațiune dat de atunci și altor corporațiuni prin legi mai tărzie speciale, și în privința organisațiunei definitive a dietei neapăratu trebuincoase și oreveîndreptu desbaterea la înteia dietă ungurească,zute în mai multe conclusiuni diegale și legi, totuși neclăuga mea voință este ca, bună desfiindișă recunoașterea capacității de a întra în u și prin talentele, prin serviciile făcute publicului și prin încrederea publică, și în privința cărora cu respectu la nemeritlu și la persoanele membriloru ce săntu a se conchiema, te vei înțălege cu Primatele și veți avea a mi subșterne Mie ambele D-voastră proiecte. Aceasta Comisiune are semi submiteamă Mie proiectele eale prin canalulu Cancelariei Mete aulice, eară Eu îmi păstrezu dreptulu de ai determina mai de aproape cestiunile care săntu a se deslega în privința unei legi provisorie pentru cea mai deaproape dietă. Mai părgosut cu privire la recunoscuta neajungere a representațiunii dietale de mai nainte a libereloru cetăți regesci va avea aceași a și pregăti proiectele sale pentru cea mai de aproape dietă întru înțelesulu recpetiteloru propuseciuni regești și alu conclusiunii dietale din 184%. Visna, 20. Ostomvrie 1860. Franție cu Iosif m. p. Iobite Baroane de Vai! După ce Eu întru înțelesulu decreteloru Mele publicate astăzi restaura instituțiunile constituționale din regatulu Meu Ungaria, cumu și administrațiunea politică și juridică cuvenită acestei țări din vechime pe temeiul mai multoru legi, diplome și garanții, totuodată în sensulu articolului 11 din anulu 1741 pentru pergradarea și representarea afaceriloru Ungariei prin unguri în Ministeriulu Meu comunu îngrijescu, tutlu Dumitale privitoru la împlinirea posturiloru de supremulu jude alu țărei și de Tabernicu. Doamiata ai st'mi supus îndată proiecte cătu timnu nu se denumește unu locoțiigoru pentru Ungaria, taberniculu va avea să țienă presidiulu guvernului locotiitoru și să primească conducerea întregei administrațiuni politice. Pentru administrațiunea din lăuntru a țărei se restaură locouința regească în sensulu arti 98, 101, 102 din an. 1723 pe lăngă observarea capacității de oficii de pretate prin art. 5 din 1819 pentru toți cetățenii de statu,ează despre organisațiunea acesteia în sensulu art. 17 din an. 1790 să mi se aștearnă mie proiectele cu cea mai putincioasă iuțeală. Viena în 20 Octomvrie 1860. Franție cu Zlosir m. p. Iubite Baroane de Vai! Fiindcă scopulu meu este ca să reașezu eară toată admnistrațiunea judecătorească a regatului meu Ungaria iarăși în lăuntrulu acestui regatu, asia judele meu alu curții va avea să'mi propună mie mai multe persoane capace ca membrii ai curții regești, carii sub președința lui și cu asociarea altoru persoane competente mai nainte de toaghe voru avea se desbată chestiunile organisațiunii judecătorești și să mi supună mie proiectele loru în această privință fără amănare, pe lăngă care se înțăltege de sire, cum că în interesulu securității de proprietate și a stabilității referințeloru de dreptu privatu toate legiuirile și întocmirile dreptului civilu și penalu voru rămănea în a loru putere pănă atunci, Vubite Baroane de Vai! Fiindcă restaurarea constituțiunei comitateloru ungurești de mai nainte e o consecvință necesară a resoluțiunilor umele de azi în privința revocărei în viață a întocmiriloru constituționale ale regatului meu Ungaria și aceea se puse încă prin scrisoarea mea de mănă din 19. Aprilie a. c. în perspectivă, ou a reîntra vechile demarcări ale comitateloruearăși în viață. Dga conrormu cu aceasta ai a substerne mie fără amănare propusăciunile egale în privința denumirei șefiloru de comitatu ai comițiloru supremi comitatensi (Fuisran-Dreggesiine.) Definitiva coordinare și organizarea comitateloru rămăne reservată pertractărei cu dieta cea mai de aproape a Ungariei. Pănă atunci șefii de comitatu (supremii comiți) spre pertractarea negoațeloru administrative ale comitatului au a forma comitete comitatense dintre apertinenții comitatului și a așeza magistratulu de comitatu. Despre modulu formărei acestora de comitatu, ca și despre numerulu membrilorului, la care trebue să se respecteze conformu dreptății deosebitele staturi și elemente ale pobrăciunei, în fine în privirea modului nertractărei negoațeloru administrative așezarei magistrateloru comitatense, și a modului cu respectarea deosebiteloru împrejurări ale comitateloru și fără amănare a mi susterne propusăminte de o instrucțiune, care va avea a servi de normă a procederei pănă la conoacerea unei legi definitive. vara 20. Octomvrie 1860. Franțiec Ioeif m. p. Iubite Baroane de Vai! Pe căndu în adausu la resoluțiunile mele emănate suptu datulu de astazi restatorescu limba ungurească ca limba negoțială și oficială a tuturoru deregătorieloru politice și județiale regatului meu Ungaria atătu în servițiulu întemnu vătu și în comercialu împrumutatu, ordinezu eu totodată, ca comuneloru atătu cegățiane cătu și țărane să le stee libera alegere a limbei negoțiale (în care să și poarte trebile sale) a trebiloru sale comunale, bisericești și școlare, mai încolo ca unul fiecăruia săi rămănă neopritu, seau liberu a se servi în adunanțele de cetățiane și comunale cu vercare din limbile îndatinate în țeară și încercare din aceleași a și așterne la deregătorii suplicele și negițiunile sale, ale căroru resoluțiune va avea a face într'aceeași limbă, în fine că oficații administrațiunei justițiare și polighice au a compune ordinăciunile și mandatele de pree speție, care să trămitu nemijlocitu (deadreptulu) la comule, în aceea limbă, care e limba negoțiară a trebiloruloru comunale. Ce privește la limba de învățămăntu la universitatea din Pesta, me aflu motivatu a pronunța în principiu, ca starea pușăciunei lucrului dinainte de an. 1848 să servească de punctu de plecare. Fiindu însă ca interesele generali ale învățămăntului mai înaltu pretăndu o eseminare pătrun taționale din regatulu Meu Ungaria, să'mi așterni la terminulu de proiecteze mea, sființa legi să 'lu aibă numai Compieta Domniei tale son chiemarea dietei, care legiuitulu Rege țarea posetiunii privilegiate a nobilimii ai privitoare eu vreu din în ași căștiga proprietate toate clasele fără diferință de naștere, după delăturarea iobăției și a precumu și întru înțălesulu de înrolare pe lăngă instrucțiuni dăniiloru țerenești, întroducerii datorinței generale și contribuțiune, le voiu întocmi ca provisorie pănă la viitoarea dietă, clasele supușiloru care mai navigte nu avuseră drepturu de alegere, să fie lăsate a lua parte la dietă, recunoscăndu și confirmăndu eu din nou, drepturile date aceloru clase prin articulii de lege 8, 9, 10 și 13 ai dietei din 184%, eară în privința celorlalte legi aduse în acea dietă care stau în contrazicere cu Diploma mea și cu decretele mele astăzi emise, îmi păstrezu revisiunea și desființarea loru dietală. Pentru ca decisiunile Mele în privința unei ordine provizorie de alegere să se pregătească după cuviință, are să se țină că nu mai curăndu unu consiliu în Granu, sub președința Cardinalului Primate din Ungaria, diarea să se compună din bărbați pănă căndu în aceloru privințe nu se voru face eminenți prin puseciunea loru oficială seau civilă, orice oelu de schimbări prin canalulu legislativu. Viena 20. Ostomvrie 1860, pe care ca libru 97, Franțiec Iosif m. p. comitatu,