Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)
1861-01-05 / nr. 1
Teltraful ese odată ne septemană: sase pn foia. — Prenumerațiunea se Sibiiu aa espeditura foiei; pe affară la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Cisiiă este ne an 4. fl.20 cr.b. aear ne jumetate de an 2. fl. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provinciele din Monopbt? hiănesnan 5. fl. 25 up. cap o jumătate de anu 2. ea. 627 up. Pentru princ. miteri străine ne anu 9 p. 45 cr, pe„an 4 fl 72 pr. b.a- Inseratele se plătescu pentru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oară cu 57 cr și pentru cu 37 cr. a treia v. a. - Conferința națională romănă din Sibiiu. Amintirămu în cei doi numeri trecuți, decape o conferință romănă ținindă la Sibiiu, pe care a pretins'o atătu de arginte cercu stările cele critice politice de față, precumu și formarea stărei cei viitoare a națiunei noastre. Conferința aceasta, spre care a fostu poftită inteligința romănă, de cătră înalții loru Arhipăstori „în conțelegere curinte. Inteligința romănă îngrijită de soartea națiunei sale, mișctă de ogiurile patriei. Duminecă așadară la 117, pare inainte de prănzu sa începutu astă conferință atătu de momentoasă pentru romănii transilvaneni sub președința ambiloru loru Arhipăstori romăni, a Escelențiiloru Sale D. Mitropolitu și Arhiepiscopu A. Sterca șuluț, mia D. Episecopu A. Baron de Șaguna, pe carii adunarea sa primitu la întrarea loru în Săala Siminariului diecezanu, unde ca ținutu conferinți, RY celeacia iuni „să trăească e Eselențiile își ocupară loculu cuviinciovu, după “E Domnulu Mitrop gu chiemarea Duhului sfăntu — pi și apoi pocii eea Bonnei Multu liu. Bucuria. bisericei romăne de ambe confelu stăzi margini, v ndu apaznisă, adsnagi țiuecurtarea t Tmpu, pietate de mare vi ar pe cei mai vrati, serică l ne îngipiu astăzi a petrecelece ornată grădină a Mumai carii așt vrii ali pii Bicsegvicu, în zioa de Am. ZI cum prea ecsernată țlițiu Bisericiloru notorii, pentr .. măngăiere, cu cea uuratr mai ’pi. alții, da și pentru cele mai puternice națiuni și imne pispi, sa nădejdei noastre, și acestui bunu și săntu omeni a zilei de astăzi săi deie și perfecta împlinire!! Știți prea Onorațiloru Domni, că noi astăzi neamu adunatu pu cauza cea mai săntă a Națiunei Romăne? Bucuria noastră a Capilor Bisericei romăne nu mai cunoștezicu din nou dară martini, punumai celu învăpăiatu naționalu unu numerama copiosu că zelulu a înțeliginței, aceloru mai bravi fii a Națiunei noastre au adunatu aicea la această sfăntă Șezătoare, că tu nulu mai poate e cuprinde îngustimea locului acestuia, ba mai multu zic pentru aceia, că pe numerulu acesta mare a înțeliginței cei mai specifice, ba și ne toți cei ce pentru scurtarea timpului n'au pututu, spre durerea loru și a noastră lua parte cu ariipa de față, cu întreaga națiune Romănă, același spiritu a orăținătatei, a unirei cugeteloru și inimiloru, în toate părțile și ungiurile Patriei, unde numai poate fi unu prioru de Romănu, îi însuflețiază. Neamicii Națiunei noacrpe totudeauna pănă acumu au suflatu cu îndoiți și cei mai sternici foi, celu arzătoru și mai tare de fericirea Nățiunei în foculu noastre mistuitoriu, a fanatismului religiosu, a despărțirei Națiunei noastre în confesiuni diverse, care au doritu ca să fie vecinică na mi alu Vesteloru, ca nămai ei singuri prin elu să se lumineze, și să se încălzească. Poate că și pe timpurile noastre iau păscutu asemenea nădejde, că din neunirea și neînțelegerea noastră voru trage și secera, și voru strănge în jignițile sale cele mai bogate și mai pentru dănși frupte, ca și pănă aui. Da se voru da acumu sau înșelatu tare, că Romănulu de și dă pepe, camu tărziu și cu mare pagubă întregei Națiuni, acumu ca destentatu, sau trezitu din letargia sa pștau cunoscutu pășatulu său, ui aumu, că de și în cele religio cu totu sufletulu uredhe, în careare de a ne numai După Cuvântarea aceasta, pe care o vomu continua „patrulu viitoriu, a Cunuiu, o altă cuvântare momentoasă Es. Caguna, Înnaltu carele a propusu apoi constituara r care constituată a începutu desbaterea lucruriloru, ideiloru și dovan, mageara și sasa, și capii branșeloru dejadeclarănduse Liberă desfășturarea sa și observatu. Sesiunile urmară mai denapte Luni, Marți și Miercuri, căndu apoi cetinduse protocolulu se încheiară prin loj cuvântări a Eselențiiloru Loru D. D. Președinți, îndreptate cătră adunare, cărora le mulțămi Dl. Prepositu gr. cat. alu Lugojului Molîn numele adunărei. Totu miercuri se dădu aa 4 oare sa bancheta splendidu, unde afară de membrii conferinței, fuseră representate și națiunile civile și inimicii (că Dumnezeu cu bună sa tăiați mn doaă confesiuni, ui Romună o vă carne, sunt unu trupu, unu sănțe o Națiune Romănă, de care tocma Religiunea ne 3 e inima, uu unii Te pre și Kă % Bricoșari a est!” - i ropă LR și anii, tertu ure te omtine crearră în u ape “ă . că dacă cu energie mi cu toată verare vomu apăra pe totu loculu cauza cea mai săntă, cea mai dreaptă a Națiunei noastre, nice cei mai napt contrari ai nostri nu voru putea avea și .. TIMIPU unu obrazu Cu piele de bibolu, Să unească în.. 7 politice.Ba a militare. Noul ospețiloru a fostu camu la 130, în fruntea cărora se afla Serenitatea Sapimuiiene de Liutenștein mi Arhui păstori pomani. Ce rădicară mai mare toaste, între care Ec. Ca Da. Mitropolitu rădică pentru M. Principele de Laterstein, Ec. Ca Împăratului Ep. Bar. de Șaguna, a rădicatu pei toaste în trei limbi, în cea romănă, mageară și sasă, și anumitu pentru adevărata înfrățire a națiunilorucolăcuitore, și a Esselențțiloru Loru. Cloru de Kemeny, Președintele Cancelariei transaulice, și E. Mico, noulu Guvernatoru. ste, Serenitatea Ca Principele a rădicatu două toamulu pentru ambii Arhipăstori românu, și altulu pentru patrie mi națiuni. Despre conferință mai întrulu viitoriu. Pelegraful romănu. Cu anulu 1861, întră „gelegrafulu romănu” în alu 9a anu alu esistinței sale, mi sad lută ne toți sprijinitorii sei cu salutare crățască! Acestu jurnalu ș'a începutu viața sub niște îmi critice cu depunerea unei cauțiuni de 60 fl. mon. conv. Ce a prestatu elu pentru Bi și națiunea noastră în decursulu vieții sale, mărturisească aceiia, necontenitu, carii sau cetitu Noi avemu să reflectămu numai la aceea c deacă elu ș'a făcutu datoria sa pănă uma cu titlu acela, trăbue să caracteriează pe un jurnalu CO, Acu, și a mulțumitu pe ceroductele sale, atunci însemnătatea „O cinstă ga niții mai însemnainte, o zi mai însemnată pro lună ... stăastăzi căndu toate popire pentru viața ca politică și limbă și vetrele sale; trăbue entositatea eveniminteloru, care reținere, și care trăbue să le toții, dacă nu dorimă ca să ne afle , ne rapede întro letargie amop Cu a zisu dară redacțiunea acestui spalu, că jurnalistica romănă nici odată nu a potitu zi de o însemnătate mai mare pentru noi dedătu tocmai acuma, căndu se lucră despre esita noastră politico-națională, și care saru astăzi nepăsătoriu cătră jurnalle noastre, la acela ce arată nepăsătoriu, cătră totu ce se disvoaltă împrejurulu seu, și aru fi indiferentu iapă, și cătră soartea națiunei sale. Cum că jurnalele romăne cu printițiile, să ideile cele ce leau desvoltatu mai Băprocă dela 20 Octomvr, încoate, a trasu și attențiunea jurnaleloru străine, este dovada cea mai invederată despre însemnătatea materialului ce lau pusu înîntea cetitoriloru pentru clădirea edificiului naționalu, este lovada rea, pesimutabilă, că lupta arătască, că vni începutu cu 1 a Ianuarie în timpu de iarnă, a anului inspirațiune de vină, neprivindu la greutățile cu care se facu călătoriile a și alergatu aci din toate ui . - „ a Jă, să „re și nu ne e mangai lume și asupriți de Parcordia “n - 4 - i, a spr 5 a cu TOATE,f. . ,să - naintea Ni ii ada moacape delo a tortu nei D. En. A. Rap. a opiniuniloru, care se zice te chisu, i g Lii