Telegraful Roman, 1861 (Anul 9, nr. 1-52)
1861-10-26 / nr. 43
Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe affară da C. R. paate, buni vara, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este de an 4. fl,20cr.v. a.eap ne jumetate de an 2. ea. 10 cr. Pentru o celelalte părți ale Transilvaniei cu și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5; fl. 25 cr. ear o jumătate de anu 2. ea. 627 cr. Dtru apinu. mi țeri străine ne anu 9 e. 45 cr. pe, an 4 fl 72 cr. v. a. eibiiu. 20. Octomvrie 1801. Inseratele ce plătescu pentru întârea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oară cu 5 cr.și pentru cu 37 cr. a treia repetire v. a. AHULU M. TRAHNSIALVAHIA. spuentaghea Esselentiei Sale R. Episcop And. Br. de Siaguna tienuta in 23. Oct. 1861, cu asasinea inaugurarii si deschiderei Asotiatiunei transilvane pentru Innaintarea Literaturei si culturei roporului romanu. Bata, Domniloru! au sosit o dina cea dorita pentru infiinttarea unei Associatiuni, carea sa aiba de problema „„literatura romana si cultura poporului romanu.“ Marturisescu sincera convingerea mea, ca eu problema associatiunei noastre o sagaste ghise din trecata de nobila si frumoasa si unica in feliul seu astadi in intrugă noastra natiune din toate partile, unde se afla ea, prestata si de seridsa si grea, pentru ca cere o perseverantia de fieru si unusas ghificiu din inima. Acestea le afirme din eu dupa natura scopului Asociatiunei, carele este inaintarea literaturei romane si a culturei poporale in deosebite, ramuri prin studiu, prin elaborarea si edarea de opuri, prin premii si stipendii pentru diferitele spesialitati de stiintie si arte. Toti stimp, că tiganul, candu ara, nu Cauta îndegherit, ci inainte, că bresda sea sa nu o egesiessa. Inse factorii Assosiationei noastre , candu vreu sa nesuiesca catra ajungerea scopului Assosiationei, voru avea caută mai antaiu indereptu, adica la studii clasice din seculii vechi, si apoi vora avea caută inainte, adica a cultiva limba noastra dupa togi'a sclintieloru slassise. Anca mai debue sa cautamu in tespun si in altu intielesu; va sadica: desi Assosiatipnea noastra este cea d'antaiu in feliul seu la noi, totusi vocea trecutului ne spune, ca pe langa aceea, ca pana astazi n'am avutu nici o Associatiune formale , si din partea statului recunoscuta si aprobata, carea s'aru fi ocupata cu literatura romana si cu cultura rororului, disp, pe langa toate acestea totusi au fostu barbati romani singuratici , cari prin scrierile sele si edarea acelora la lumina s'au meritatu premultu pe terenul literaturei romane si alu culturei poporului. Astfelu de barbati nationali binemeritati pentru cultura literaturei romane si cultivarea poporului romanu am avutu noi si pana acum, si ii avemu si astazi pretutindeni, pe unde se afla natiunea noastra. Asiadara aducerea aminte de acesti barbati romani binemeritati reconcedu eu Associatiunei. Si in alui treilea inttelesu disp, ca debite sa ne uitamu in tgespip pentru aceea, că sa nu se intemple si in venitoriu literatiloru nostrii o asemene vatemagice, precum s'au intemplatu la anul 1850, candu unu comisariu imperatescu au incredintiatu unui preotu sasescu traducerea unui opu metodicu din limba germana in cea româna. Seea se intielegandu eu atunci, candu 4—5 coale se si tiparisera, am facutu pasii debuintiosi si am nimicitu esirea la lumina a acelei traduceri. Inse preotul sasescu stau pusu bine în punga onorariul pentru o traducere miserabila. Eu anea atunci traducerea acesta o sagasteri sai de miserabila, pentgusa parinti'a sa si'altele cuventul germanu „Ferrouenund” lau tradusu pe romania „carte de modrum.* Misegabilitatea acestei traduceri de totu se da pe fasia, candu sprintele remanessi „sagte de modgughi” leam traduce in germania; caci „carte de modgaghi” nici candu mai tote face in limba germana „retrovenbund.” Deasa mi se iarta a aminti aci, si alte imrghe jurari fatale din anii mai de curendu trecuti. cari primejduiau libertatea culturei poporului si oadrea barbatiloru nostrii intielegiati, atunci debute sa aduca inainte asea resucola a fostului Ministeriu de inventamenti, prin carea cartile acelea, ce s'au compusu sub manuducerea mea prin intieligintii nostrii, s'au tiparitu in tipografia noastra diecesana si apoi s'au introdusu in scoalele nóstre populare , siau pusu in capu de a le opri de 'ntrebuintiare si a 'ntroduse altele , pre care nisce creaturi de ale lui nesonoscute pe terenulu literaturei noastre leau compusu si sau tiparitu in Viena. Acelasi Ministeriu au pretinsu deja mine in anii trecuti, că pre professorii gimnasiului nostru din Brasiovu sai tramitu la Viena spre depunerea essamenului de cualificatiune ] rgotessogate, sciindu eu, ca essaminarea aceea se face prin o comissiune statatore din membrii de religiune si natiune straina, am remustratu pe basa anomaliei, ce aru urma de acolo, candu professorii unui gimnasiu romanu de relegea orientala ortodocsa aru trebui sa depuna essamenu de cualifi catiune professorale innaintea unei comissiuni de gheligiune si natiune straina. Dar si mai multu sa ve spunu. Acelu Ministeriu, intre legendu, ca Episcopia nostra siau radicatu o tipografia anca la anul 1850. si aci tiparesce carti bisericesci si scolare spre acoperirea proprieloru lipse si spre inaintarea culturei poporului, m'au trasu la respundere de a me dechiara , ca Episcopia nóstra, pre carea Ministeriul de cultu se 'ndoră a o gespnoasse de priimita din partea statului, desi Maiestatea Sea Imregatu o tractă către un'a recepta, disp. Ministeriul de cultu m'au trasu la respundere de a ne deciara, ca Erissoria nóstra de unde stau capetatu dreptulu de asi pote radica tipografia? Acestea am aflatu de debuintia a vi le comunica, domniloru cu acesta ocasiune, ca sa ne incredintiati despre neadormita priveghiare a Iegageniei Viseghisei noastre pentru spstieneghea libertatii binesocotite in cultura poporului si spre mantuirea ondrei barbatiloru nostrii intrelivinti, precum si pentru adeverirea acelui adeveri, ca causa cea dreapta, ce oam gherghesentatu eu in aceste trei obiecte si in alte multe, au esitu din luptele susatinse cu triumful! Aceste exemple le am adusu inainte aci spre acelu sfort, că sa avemu debuintia cea imperativa pentru vedia si auctoritatea Associatiunei ce membrii ei voru fi inderogati a o sustien si immulti prin studiu, prin elaborarea si edarea de orși literari, ceea ce, precumu amadisu mai susu, nu se pote ajunge fara pastrarea unei seriositati si persetegantie, ce sciintiele dupa natura loru o pretindu dela toti aceia, cari vreau a se ocupa cu ele. Acestea promitendu, trecu la obiectul dilei, si asta pe maza resolutiunei imperatesci din 6. Sept. a. s., ce mi sau impartasitu prin decretul gubernialu din 26. Sept. a. s. N. 7693. prochlamu Associatiunea Transivana pentru literatura romana si cultura poporului romanu de Assosiatiune publica si recunoscuta de statu in inttelesulu statuteloru sele din 21. 22. si 23. Martiu 1961, si provoca adunarea, că sa rasieasca la constituirea Associatiunei in sensul sectiunei I. din Statute, apoi in sensul sectiunei III. la alegerea oficialiloru Associatiunei si in sfarsitu in intielesul sectiunei IV. la prefigerea tegminului pentru cea mai de aproape adunare generale. Si asta implinendu insagsinatea DVD-sighe din 10. Maiu 1860. si din punctul 4. si 5. alu protocolului conferintiei de sub!/., Martiu 1861., că sa ducu corespundintiele cele debuintióse pentru infiintiarea acestei Associatiuni, ceea ce cu ajutoriul lui Domnedicu am si ajunsu, predau adunantiei constituante scaunul onorificu alu presidiului, ce l am ocupatu pana acum din increderea D-Vostre, si in sfarsitu radicandu simntiemintele sufletului meu sarga ceru chip. Domniloru mes'a dulcei maicei noastre este pregatita pentru oasreti multi, maica noastra au fostu pană acum imbracata in doliu, dar de acum inainte se imbraca ea in haina de nunta si poftesce la measa pre toti fiii sei, că sa straluceasca si ea in si cu casa sea si sa innoiasca pre fiii sei, precum se innoiescu tineretiele vulturelui, si se roga lui Ddicu dicandu: Doamne alu poteriloru, si cu Assosiatipnea acesta acum si totdeuna ; caci totu darul desevarsitu este de susu dela tine parintele luminiloru. Amin! Inaugurarea Asociațiunei transilvane pentru literatura și cultura poporului romănu. in 22. Osom, 1861. 4. Noemr. În ziua aceasta după ce ce adunară membrii în caza Seminariului mersă o deputațiune din 8 bărbați pe la 107, dimineața, ca să poftească pe Ecselenția Ca P. Benicron An. Br. de Pagina la adunare, care nu mult după aceea și sosi și fu primit cu entusiastice „Să trăiască.” Ecselenția Sa ținu cuvăntarea mai susu însămnată și cu aceasta decilară asociațiunea în puterea Decretului împărătesc de înființată și adunanța generală de deschisă. Ecselenției Sale răspunsă D. Canonic Tipariu astfeliu de plăcut, încăt nu de mai multe ori întrerupt cu „Să trăiască.” După aceea fu rugatu Ecselenția Ca Il. Episcop să mai ocupe scaunulu de presidentu alu acestei asoțiațiuni pănă căndu ce vor înscrie memorii, ca apoi să se poată păși la alegerea amploiaților Asoțiațiunei. Ecselenția Sa cuprinzăndu scaunul Presidiului depumi patru Secretari, cărora se mai adauseră un casieru și un controlor. Apoi se citi un telegramu de la Viena, prin care ce înștiințeză că Ed. Ca N. Mitrop. A. S. Șuluț ds asoțiațiunei 7000 «; o