Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-04-08 / nr. 28

110 cu puține sacrifice ce poate asigure ceva mare pentru toată creștinătatea. Nu ne putemu conteni a nu menționa aceste relațiuni, decă privim la posițiunea de astăzi. Căci erăși a devenit lucruri de la un hotărâtoriu punctu de întoarcere. Acolo avea să se smulgă dela influția turcilor, fortareța naturală a pămăntului de jos al Dunării și ar căștiga pentru viața de cultură vesteuropeană; astăzi este întrebarea, decă acela bastion, să vină, pentru una, cine știe căt de aprope stătătoare hotărâre despre soartea sudreseritenei Europe de cea mai mare însămnătate, în sau afară de acelu inelu de muri, cu care făcea vechia „Austriă” cercarea tocmai așa plină de gloriă, precăt deacă vre Dumnezău și bogată de resultatu a ținea la olaltă spre comuna liberala desvolta pe mi însuși a membriloru contra păsuitori. Atunci ca și astăzi are valor cuvăntulu poetului: Nons animis apus, pune pectore figmo! În zilele acestea se încheie anul, decăndu sa începutu organizațiunea nouă a Ardealului în înțelesul statului unificu austriacu. Pre înalta decisiune, atingătoare de reorganisarea administrativă a Ardelului, e datată din 24 Martie, aceea atingătoare de reorganizarea judecătorilor din 31 Martie 1861. Opus cel nou ca dată „în părțile cele de căpetenie ale sale în minele bărbaților de încredere mariani ; resultatul a fost o totală nimicire a celor ateptate, fiinducă cei puși în frunte se arătară curăndu ca inimși asupra Austriei, a fost atăt de rău încăt mulțimea ar fi putut cugeta, că supremul regimu al imperiului nu vrea alta, ba încă unu partit îndresnețu a cercatu să bățige și națiunea săsescă prin suprisă și intimidări sau a o face nestricăcioasă și mai că sau și bucuratu unu timpu de o victoriă părută. Acuma a vorbitu națiunea săsescă. Sărbătoreasca declarațiune a universitatei naționale recunoaște diploma din 20 Octombre și legea din Fevruariu, ca baza a noei organisațiuni a Ardealului și se pronundă gata a întra în senatulu imperial. Statul unificu austriac a căutat prin acesta în faptă terenu în Ardealu. Acuma atărnă de la el a lucra mai departe, el trebue să pună măna mai nainte de toți, ca marile idei ale acelor legi de statu cardinale despre libertate și egalitatea de drepturi a singuraticelor naționalități să se facă și în Ardealu adevăr. (Va urma.) Aflăm mai departe din „Romănul” că gubernul a gătitu unu proiectu pentru „Colonisarea în principatele unite” așa dată cumu se esprima „Romănulu” vinderea la străini a pămăntului romănu tratată și în Cameră și în presă și răspunsă de adunare în anii trecuți se preface acumu în proiectu de lege și se propune adunării și care poate îl va și vota mai nainte de a fi votatu proiectulu de lege rurale și a fi asigurat și îmbunătățirea soartei plugarilor romăni.” Apoi desbate „Romănul” daunele ce poate intimpina țara prin colonisarea cu străini, mai alesu germani, mi zice că aceasta o vădu și însuși auctorii proiectului, și de aceea au pusu în art. 7, că se voru preferi familiile de origină latină. Redactor respunzetor roman Pan. Editura și tipariulu tipografiei diecesane. RĂNA Din jurnalele de dincolo de Carpați vedemu, că în ședința adunării din 29 Martie adunarea generală urmă cercetarea proiectului de lege a căiloru de fer din Moldova, și că Ministeriul hnindusă cu centrul și cu stănga făcu majoritate în favorul acestui proiectu de lege, că majoritatea f dreptei îl combătu cu toate argumentațiunele și raționamentele, dar toate fură fin zadar, căci proiectulu mergea înainie și să votă cu o iuțime estraordinare. La șess care seara cerură mai toți deputații dreptei să se închiză ședința și după ce plecară dănșii discnsiunea tot urmă, și în 20 de minute ce votară optu articuli dintr'unu proiectu de lege care angajiză viitoriulu țerii de 95 de ani cu unu capital de 85 milioane franci adecă peste 250 milioane lei. Încă nainte de a se vota acestu proiectu de lege face „Unirea” asupra obiectului acestuia niște observări în următoarele: Ea adecă zice, că ea nu crede că apoi cineva astăzi care sar putea debiara în contra drumului de fer, însă căndu cineva vede condițiunele subt care li se propune aceasta cale ferecată și mai cu seamă puncturile unde este destinat să fie acestu drumu de feru adecă pe frontiera Austriei, atunci „Unirea” este sigură, că inima unei mulțimi de romăni nu poate decăt să să agere de durere, ne înteresăm pentru calea ferecată nu putem nimicu atinare în priviința aceasta încătu adecă are „Unirea” dreptu se tăngui asupra proiectului, căci nu lu cunoaștemu. Din cele mai departe zise în „Unirea” aflămu că linia are să meargă dela Iași la Galați și din acestu Orașu pe unulu din punctele Austriei astfeliu, încăt numai o parte a Romăniei să tragă foloasele, fiindu tăiată în curmezișulu ei, căndu „Unirea” ar voi linia dela Iași la București și de aci la Turnulu Severinului astfeliu ca țeava să fie tăiată în lungu. Noi am cititu și proiectulu căliloru ferecate desbătut de D. Binrepxandep pn „Romănul” dar nu ce pare, că acesta cerăndu spese mai mari decăt ue le poate purta generațiunea de acumu, va rămănea încă multu timpu numai unu,rinm desiderium.* Notițe Diverse. Poamele lar vor trebui să pătimească și arei ninsă cu soare mai toată ziua, vineri ne trezirămu cu coperișele albe pline de nepă și cu un frigu încătearăși trebuirăm să luăm refugiul la soba caldă, care după o căldură mai de cinci săptămăni destul de mare, ne veni cam ne potrivit, în anul acesta Ka și în cel trecut. Lui „R. P.” ce scrie din Biena că Cap părea, și Ministeriul de stat ar fi de opiniune, cum că împlinirea dorinții sărbiloru pentru ținerea unui congresu și pre înalta aplacidare pentru alegerea Patriarhului, nu ar fi amăsurată timpulului. (?) - Dieten. rol.” ce deblară în corespondința ca din Parte apliatu în contra Domniei lumești a papei, ce cu atăta date mai tare la ochi fiindu că polonii și prin urmare și jurnalistica lor sa distinsu totdeuna prin o alipire de catolicismu și de papismu. Mania a face planuri de finanțe a mi cerutu ofertaă. Unu neguțitoru din Teșen în Silesia a fostu dusu în casa nebunilor, plan de care pătimește de finanță, idea ficsă, că el a făcut unu prin care cap libera Austria de nevoile sale. Cu larmă mare vestește nefericitul triumful său părut și se poartă ca un un ministru de finanță. „Plas” arată întrunn articulu lungu cumu propășaște Rusia și cum însuși nobilimea cerea să i se detragă prerogativele și să se dea țerii constituite. „Lieb. Vot.” a căpătat dela Presidiul gubernului prin poliția c. r. admonițiune pentru un articulu îndreptatu asupra diregătorieloru stăpănirei și asupra organelor lor. Nrul 96 a lui „Pegm. Zeit.” sa confiscat joi tot prin c. r. Poliția din causa, cum zice însuși acestu jurnal, pentru că au scris un articul cu inscripțiunea „O admonițiune” - Adpeca Clerului din Tempio cătră Papa face un Turiu zgomot, căci în fruntea ei stă General vicariul Catedralei și 51 de subscriși. Posițiile cele mai însemnate sănt: Îndurăte sinte părinte în înțelepciuneau svangelică a abzice de bună voe și glorios subt condițiuni pline de onoare pentru s. scaunu în favoarea inimei catolice și măntuirii națiunei unui eciptiu lumesc frăntu și decăzut, pre carele nu maipoți ținea în pace fără simțibilă daună a intereselor religioase, fără vătămarea chiemării evangelice și fără deplina ruină a Italiei noastre.” e - Cancelaria aulico-transilvană a denumit peregistrantul Ladis. Ciupe de Dragovilma de concepistu la acestu dicasteriu aulicu. Dar căndu se va denumi consiliariulu.? - „Vndovdan” ne aduce știrea, că în loculu D. Episcopu Samuilă Mașirevici sa făcutu locțiitoru Arhimandritul Lgorgiului Stefan Mihailovici, care e plăcut în diecesa Timișoarei, și scie atăt limba sărbească căt și cea romănească. „ a XI. Urmarea Colectei ne ceama zidindei Biserici na Turda: Din Protopopiatul Zlatnei Tractul de sus: 1 Din Parohia Vidra de sus 3 fl. 22 cr.2 Brădești 1 ca. 15 cr.- 3 Muncel 1 fl.- 4 Lăpușul 3 fl. - 5 Albacu 3 fl. 50 cr. - 6 Gârda de jos 4 aa. -7 Gârda de sus 2 fl 13 cr.- 8 Arada 3 aa. Summa 21 fl. Sumele publicate fac laolaltă 3072 za. 607 cr.v. a.”) Noi care *) Încolecta din Protopopiatul Paloșului Noul 8 an „Taleg. Rom.” ca pus la Galați în loc de 6 ol. numai 3 ol.