Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-01-28 / nr. 8
„zuuu. k . 8. CMMI. an Telegraful foiesese de doă ori pe cenremen : Joiani Dumineca. Prenume- Creațiunea se face în Sibiiu an espeditura bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. prețiul prenumerației pentru Sibiiu este ne Pan 7. ea. v.a. ear ne o jumel șe de an V. ea. 50. cr. Pentru celelalte părți ale Tpanciasaniei mi pentru provin- ne aflată la c. r. poște, cu u 7 dele din Monardăne sn an 8. cl. ANULU H. ear pe o jumătate de apu 4. c. n.a. Pentru prunc. și țeri străine pe 12. f. pe 1 an 6. fl. Ba. Sibiiu. 28. Ianuarie. 1802. Inseratele ce plătescu pentru întâiel oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oară cu 5% cr. și pentru a treia repetire cu 37 cr. v. a Sibiiu in 22 ian. 1862. (Insweeghe.) si traita noi cu celelalte închipuire despre starea geaza cum se desvolta de sonesse totu fratiesce, avea acelea se ne mai faca astazi. Daca inttelege inse sineva sub cuventul concesiune aseea sanda nu se mai opune vreo natiune la esecutarea drepturilor nóstre, cu suferinttele nostre mai multu de patru sute de ani... Mai incolo atinge impacinitoriul publicist a lasa ceva din teritoriul lor in favorea romanilor, daca vor castigi locurile locuite de Sasi in Comitate, si candu nu sar face o impartire teritoriala, pamentul lor se remana pentru sudice ca Romanii nu vor in inimile lor lua aceasta in nume suntu in contra oricarei impartiri teritoriale, si fregeza renumitului radiamanduse eratu articlu din H. pe enga a intregului teritoriu. Nu ne putemu destul mira unde Z. ochielarii cei preliosi, cu cari strabate pana in aduncul inimilor Comanide si au descoperitu acestia tocmai I-lui parerea ori alu Slovacului - - - nice despre inrebarea teritoriala. Noi se imp, ca Romanii au cerutu dela imperatulu teritoriu, inse nu dora teritoriu Sasului, alu Ungurului, acela pe care se afla ei, mai multu nu ceru, ca nu e dreptu, cu putinu nu se multiumescu Sasessa si a facutu datoria sa, ne fiindu in contra unei atare impartiri, si ca omulu de acuma isi pote face „el însusi a cerut unu inspector sasescu in locul celui gomoenescu. *) Ca s'asi poata face cineva o inchipuire mai chiara, si mai dreapta despre lucrurile atinse, ne luam voie a adeugă, ca pentru ca nu primescu Romanii in cercuri mai numai de Romani locuite limba straina de limba ofisioasa nu poate conchide inca numai din aceasta imprejurare si nice unu viitoriu reu, ci mai usioru, si mei cu dreptura din contra, daca cumva nu sa respectatu Romanii in tienuturile lor indestul pe celelalte naciuni colocuitoare, pentru ce nu ne aduce HI. Z. date scose din actele organisarei testestive, ce -i era prea usioru, dedrece scie strabate in inimile Romanilor, că se putem respunde la ele, si se le comparamu cu procedura celorlalte naciuni in causa aceasta; pana atunci remanu ca lumniile scornite asupra Romanilor nisse minsisi scoase din fantana malitiei. In Mercurea unde sau invoitu Romanii cu Sasii in modul cel mai frumosu, unde dupa dreptatea sasesca, si dupa puterea Romanilor ar fi trebuitu se se respecteze Sasii cum seu respectatu Romanii in Mediasiu, Sighisiora, Bistritta, Cincu mare, Brasiovu, Nocrichu, si Sibiiu, pe unde acestia sau au fost deschisi cu totul, sau respectarea au fost numai o bajocura, dupa cum sau vechiutu din protestele acestora, car nu numai din nisce vorbe goale ssose din crezi cei dub ti ai unui omu, carui mai bine , iar potea fi cunoscute manilor cu Sasii in Ardeal. Cum ca Resinarenii ar fi cerutu vreodată anpule insrestor de sasui, e sau semnu de ingnogantia fara margini, de rece acesta ar trebui se fia cunoscutu unui atere publicist, fiindu ca sa intemplatu inaintea usii, sau e semnu cum ca cinstitul publicistu are se devina odata poetu mare de ogrese scie scrie in H. Z. feliuri de minciuni spre bajocura Romaniloru. Resinarenii au fostu siliti a cere altu inspectoru, de pre ce alu loru insereinatu cu organisarea comunei, ce atatu dupa punctele regulative, care e legea fundamentala a Sasilor, si dela care uneori se abatu Dlog prea usior, catu si din punctu de vedere romanu e numai a 5-a rota la cara, dupa ce nu ia succesu de doe ori alegerea, a totu traganatu lucrulu din septemana in septamana cu dauna Comunei disandu, ca ar fi ocupatu intralta parte, dupa cum s'a esprimatu inspectorul sasesei, substituatu de Magistratu, pana candu ne mai putandu Dietii omeni a asteptă, că se nu devina somuna in anarhia, a cerutu alt inspectoru, pentru ce nu au cerutu in altu inspectora si alta romanu, e prea usior de a respunde, fiindu ca al doile romanu nu se mai afla in totu magistratul Sibiiului. Acesta e adeverul, ega nu scornit „urile lui H. Z. Daca vom întrebă cu ce scopu să scrisu articlul citalu? ce servitiu a faspta D. publicistu nationei sasasci, pentru ca incarca pe” Romani cu calumnii si îi irita asupra Sasilor ? socotim ca nici mai multu nici mai putinu folosp una adusu decatu poate aduce unu renegatu, care pentru de a trece de nationalistu mare, prea usior se inflacara si cade in ispita estremitatii. rai () Ședința de mercuri ca deschisu la 10 pe 20 minute diUniversitatea săseascămineața cu verificarea protocolului sedinței de luni. D. demai șnei si in Vuia, daca torie cu scopu, ori la acesta o tiaga teritoriala, impartireversitatea multu niri isi aduce din aminte, natiuni decondu Dare daca am avemu onoge ale si cu drepturi egali, ce concesiuni mai bine disu numai ei se'mi ierte espresiunea, tielesu de pomana, nu cunoscemu, indestul dreptu. Mai dice numitul publicistu, ca stare de caciulire, care dee ca de pomana, ca voiau se scie de zeu, de oare ce ei refata autorul lor? trebue ca la intamplarile seii unde mai teritoriala, nu va lucrurilor Nasaudu, ca si placut ca in nice si dice, ca Sasii numai ci si vina e daca nu Sasilor, viitoriu, sasasen ar voi de rece nu de acum Fagarasiu, lucrurile fiindu daca daca fiindu ca se in va Mercurea, Rasinarenii aceia, cari ar fiindu ca nucu ratinita, asingurul npnei concesiune nu infiind ca atunci am fi dasubit acea conditiune a deveni odata domnii gheepnos se ghea numai asede cum nu se unesce intrebarea Romanilor e unu mare voitoriu de bine ala o deregatorie a arde carne priface o privesce sensi desi iii *) Imspectorulu Resinariului este romanu de vina, inse nici odata inspectoru romanessp, fiind alesu de sasi. Resinarenii ceru si astazi diregatoria romanasca dar nu saseasca, si desa D. Inspector au fostu substituit fara voia lui in alegerea diregatoriei Comunale din Resinari din partea Magistratului, atunci elu trebuia se si cunosca positiunea in care se afla si se faca, ce'i dicta pîntea sanetoasa, ca se nu decansa la invective asupra intregii Notiuni. Desa inse nu a facutu asea, radinelu. Chesmaghini pentru aceea totu nu dorescu insrest o vasesso ci romanescu, ali ai aiar di n aliu At al mi să la. ..