Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-05-05 / nr. 37
140 58. 59. 60. 61. 62. 63. ’ll 55 55 55 55 55 55 55 55 Scaunulu filialii a Salistei si alui 55 55 55 55 55 55 Cincului mare „ 2. Cohalmului „ 2. Marcurei „ 2. Nocrichului „ 2. Orestiei „ 2. a Salistei si alu Talmaciului împreuna cu satele foste militari sate Sîna, Orlaturn, Veslemulu, Racovitia tramitu laolalta „ 2. §. 26. Pentru alegerea deputatiloru aceloru Comune singuratice , care după §. §. premergători suntu indreptatîte a trimite deputați proprii la dieta, formează aceste comune câte unu cercu de alegere. § 27. Pentru alegerea fiacarui deputatu in Comitatele, Scaunele , sî Districtele tierei intregi se formeza unu cercu de alegere separatu, sî fiacare cercu de alegere alege numai unu deputatu dietalu. (Specificarea cercuriloru singuratice, precum sî ordinea alegeriloru in nr. urmatoru). Congressulu natiunalu. Siedinti’alY, tînuta la Sabiiu in 23 l Aprile 1863. P. Prot Hannea spriginesce pre d. jude prim. Bohotieru. D. Puscariu. Domniloru ! Eu nu amu dîsu sa se treaca numai la protocolu, ci amu dîsu ca caus’a sa se incréda Presiedintiloru, sî Esc. Sele apoi se ingrigesca mai departe de ea. D. Baritiu. Me invoiescu cu propunerile antivorbitoriloru mei; insa aru trebui sa bagamu de semn, ca intre aceste postulate potu sa fiu unele de natur’a dreptului privatu, a caroru delaturare depinde numai deli Suveranulu nostru; altele voru fi, care Suveranulu nu le va pote singurii decide, ci numai pe calea legislativa constitutionala, pentruca după cum scriu, Maiestatea mea prin diplom’a din 20 Octobre 1860 au impartîtu potestarea legislativa cu popórele Sele. (D. Baritiu cetesce punctulu respectivii din diploma .) Acést’a dar propriu sî me rogu, că comisiunea destinata a elabora postulatele si gravaminele in forma de petitiune seau in forma de memorandu, sa binevoiésca, a line terenulu constitutionalu iu inttelesulu celu mai strinsu alu cuventului, pentru ca de nu, usioru o póte refusa Maiestatea Sea. Deci déca intr'acestea postulate se voru afla unele puncte, care sa se póta îmbracă intr’o representatiune, aceasta sa se faca pana candu va pleca deputatiunea la Vienn’a; dara nici sa nu se amâne prea multu că se nu venimu „post festa.í £ Asta dara ca sa cascigamu tempu, concredemu acestu actu comissiunei ? in casulu acest’a noi ne amu scurta lucrurile noistre, ear déca va tíne adunarea acestea tote pentru sine, apoi adunarea póte dura mâne sî poimâne. — D. Prot. Hannia. — Escellentiele Vóstre sî multu stimata adunare ! Eu după chiamarea mea, atâtu care o portu in derogatoriu , câtu sî după chiamarea aceea, după carea siedu in loculu acest’a, amu o datorintia, sî după aceea-mi iau voia a-mi aretu parerea mea, cum ca la postulatele acestea, sa se mai adauge inca ceva despre o impregiurare, carea pare ca se va lua că o specialitate, insa eu cugetu ca impregiurarea acest’a pare ca va tine midiloculu intre generalitate sî specialitate. Eu sumt chiamatu aici ca deputatu din partea Sabiiului, sî ca acela representezu sî unu numeru insemnatu alu crestiniloru nostri, cari se plângu sî cari pân’ astadi nu si-au aflatu mangaierea sî lecuirea plângeriloru loru. Credu ca nime din adunarea acest’a, nime dintre cari suntu de falia, nu va fi, care sa nu scie, in ce stare se afla scaunulu Saliscei si alu Talmaciului — Eu impregiurarea acest’a nu o potu trece cu vederea; comunele acestea nu numera 20,000 suflete inpreuna cu comunele foste granitieresci suntu astadi chiamate numai de a porta greutati de a da recrute sî a face tóte. ce cere statulu sî tiér’a: éra dela bunatatîle constituționali, de care se bucura astadi toti locuitorii Austriei, suntu cu totulu eschise. Ele nu sciu, ce suntu sî ale cui suntu, până mai ori alalta ori au fostu parti intregitore ale scaunului Sabiiului , sî câ atari au contribuitu la tóté greutatîle, insa prin ■vitregitatea tâmpului au fostu aduse la starea de iobagi, ce insa n’au fostu nici odata. Totuși ele se privescu sî astadi cu cându n’aru avé nici unu dreptu. Au alergatu in mai multe parti s’ au cerutu , dar comunitatea Sabiiului le-a scosu afara ca pe unele ce nu s’aru fi tînutu de scaunulu Sabiiului de sî scimu, ca la a. 1848 Universitatea natiunei sasesci sî insusi Sabiiulu le-au numitu intre comunele din fundulu regescu. Asia dara Domniloru me rogu in numele comuneloru acelor’a, in numele a 20,000 de suflete -mi radicu glasulu meu , sî me rogu, ca sa fia priimita ca sa se iasî dorerea loru barem cu gravamine la protocolu. — D. Puscariu: Socotescu ca tata adunanti’a va fi de parerea d. Protopopu, dar fiinduca noi ne-am hotaritu sa remanemu pre lângă principiele generali, si fiinduca gravaminele de acestufeliu se continu in punctulu 5 alu proiectului, credu ca noi sa nu ne lasamu in specialitati; ca atuncea póte veni cu astfeliu de cereri sî Branulu sî grănicerii, ele. Eu socotescu , cumca déca se va hotărî ca gravaminele acestea sa se aduca la prea inalt’a cunoscintia spre vindecarea loru, sa se concreda Esc. Sele, domniloru Presiedinti sî Comitetului permanenții, pentru ca credu ca aceștia prossedu încrederea publica, sî apoi aceștia voru intregi, precum păni sî delibera lucrulu cum va fi mai bine. Asia dar a propunu ca caus’a aceasta sa se concreda Escellentieloru Sele si Comitetului , ca sa potemu incheia astadl. P. Prot. Hannea. Eu cu aceast’a me multiamescu ;• numai merogu , cu dorinti’a mea sa se ia la protocolu cu acea dorintta, ca sa ajunga si pe la noi imperati’a constituționala. (Bravo! — Strigăm sa traiasca !) D. Branu de Lemény. Eu, după cumu amu vedhiutu din cuvintele antevorbitoriului d. Puscariu, Dlui voia sa se razime pre aceea , ca s’a hotaritu de a remane pe lângă principii generali sî de aceea voiesce sa respingă părerile D. Hannea, eu din partemi spriginescu intóra privinti’a pre D. Protopopu sî vreu, ca sa se duca espressu in protocolu, ca aceste postulate ale d. Hannea suntu cuprinse in punctulu alu 5-lea alu gravamineloru. D.. Barbu. Eu n’am audîtu amendamentulu D. Baritiu intre gravamine. D. Baritiu. Fiindcă onorat’a adunare concrede lucrările acestea comissiunei, eu n’am vrutu sa me lasu in specialitate, eu ’mi reservezu numai de a mai adauge aceea, ce mi-se pare ca amu mai lipsi spre îndeplinirea constitutiunei date de Monarhulu nostru. D. Pres. Eppulu Siagun ’ a. S’au desbanutu destulu, sî socotescu, ca intregulu congres su adopteaza propunerea d. Baritiu. D. Puscariu. Aceast’a e propunarea mea. D. Baritiu au modifîcat’a numai ceva, totusi me tînu si eu de modificarea d. Baritiu. D. Pres. Eppulu Siagun’a D. Baritiu face moțiunea, ca comitetulu permanenta natiunale sa faca cele de lipsa in privinta ducerei indeplinire a postulateloru acestor’a. (Strigăm: „Aceast’a au propus’o d. referințe.) Dloru ! Acumu credu ca amu cuprinsu lucrulu mai bine, sî adeca. Moțiunea d. Puscariu, sî modificatiunea d. Baritiu mergu intr’acolo, ca 1) postulatele sa se dea Comitetului. 2) fiindcă in postulate se afla unele care se tînu de legislatiunea constitutionala, altele care se tînu de dreptulu Maiestatei Sele cu alu unui Suveranu sî Monarhu constitutionala: acestea dara sa se deosebesca de noi; numai acelea sa le propunemu Maiestatei Sele, care se potu deslega de Maiestatea Sea; alte postulate, care numai pe calea constitutionala se potu deslega, sa se propună acolo unde se potu deslega. Propunerea au fostu a d. Puscariu si d. Baritiu numai au talmacit’o. — Acum Presidiulu Ve propune raportulu Comitetulu permanenți, ce s’au compusu in 3/15 Ianuariu 1861. Asia dara binevoiți a asculta raportulu acest’a, carelu vă face d. Dr. Nemesiu ca secretaru alu Comitetului permanetu. — D. Dr. Nemesiu cetesce Raportulu comitetului natiunale permanentu din 16 Ianuariu 1861. pana in 19 Aprile 1863. — (La urma Strigari: Sa traiesca!) D. Pres. Eppulu Siagun’a: Asia acest’a e in scurtu lucrulu Comitetului permanentu. Acuma vine întrebarea, ca adunarea de astazi poflesce ca sa remâna totu Comitetulu acest’a seauda ? (Voci: Sa remâna! dar sa se intregesca!) Asta dara sa remâna!— Presidiulu de multe ori vrendu se tîna siedintia de comitetu, membrii n’au fostu aci, sî nepotendu si amendoi presiedintii la olalta , mai nainte amu tînutu siedinti’a de comitetu la Sabnu, sî apoi 2. sau 3 r