Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-01-24 / nr. 7
2. Din partea cassei se arata starea de facia a Asociat., care este de 16,537 fl. v. a. ce se luă spre solintia. Sa aretnra din partea secretariatului si a altora membrii, ca mai multe cârti venite pentru Asociatiune, nu suntu registrate sî faca pe mesa de mai multe luni. Se decise, a se admonia D. Arhhivariu la împlinirea chiamarei sale in sensului lui 14. lit. c. din statute. Se cetesce o hartia a Guvernului tierei, in care se dice: ca Comand’a ’militaru de tiera din Timisiara lu aru si recultatu pentru o istoria naturala si o carte de economia, romana, spre introducerea loru in scólele române granitiare din Banatu , sî despre cartile acestea se intreba Asociatiunea, ca nu le are ? se decise a se rescrie , ca Asociatiunea inca nu posede astufeliu de carti, sî ca aru fi bine, demnn. Guvernu s’aru îndrepta cu întrebarea acést’a la Ordinariatile romane concerninte. Pretinsu protocolului adunarei gen. din Brasiovu tiparita deja, se defige in 60 xr. v. a. cu aceea, ca sa se incunosciintie de DD. Colectori prin dîarele romane, ca se afla de vendiare in cancelarie a Asociatiunei, sî sa binevoiasca a aduna prenumeranti. (Continuarea, fiindu nr. de astadi gat’a de tipariu , suntemu siliti a o lasa pe nr. urmatoru. Red.) Sabiiu in 21 ian. Universitatea naliunei sasesci in siedinti’a sea din 31|19 ian. s’au ocupatu cu aflarea modalității, după care sa se faca alegerile personale pentru tribunalulu apelativu din Sabiiu. Nu suntemu in stare a reproduce in Strimtele colóne ale fótei nóstre pertractările acestei sredinite din punctu in punctu, ci ne marginimu, a impartasi momentele cele mai de frunte, care ni se păru a fi urmatórele: Fiecare propunere ternala sa se faca deosebi prin alegere , predandu-se bilete de alegere. Balomiri cere, a se face tóte propunerile deodata, Macellariu si Orosulu spriginescu, dar remanu in minoritate. Mai intaiu sa se faca alegerile pentru postulu de Vicepreședinte, apoi pentru Consilieri. Pentru de a fi primitu in propunerea ternala, se cere majoritate absoluta de voturi. Domnii deputați români ceru majoritate de voturi relativa, dar remâna in minoritate, iar alegerea prin majoritatea de voturi absoluta se priimesce, modificandu-se mai deaprope. Propunerele ternale sa se substearna Mai Sele Imperatului pentru denumirea Vicepressedintelui si a Consiliariloru din jîrulu celoru pi opuși după §. 6. din statute. In privinti’a paragrafiloru 6 si 7. se nasce o desbatere viia, la carea se imparta si escu mai toti deputații; majoritatea priimesce propunerea lui Lassel, ca §. 7. sa se sterga si in §. 6. sa se lase afara cuvintele, pentru ocuparea primara, si sa se adauge, reservanduse motivarea mai departe a acestei modificatiuni in representatiune. Balomiri cere, ca in §. 8. alu statutului cuvintele: fara deosebire de nationalitate si religiune sa se puna cu privire la nationalitate sî religiune. Orosu spriginesce propunerea, asemenea Macellariu, cestia din urma adaugendu, ca candidatii de oficiulu judiciaru sa scie vorbi sî scrie limbele patriei. Dr. Tincu sprijinesce propunerea. Lassel o combate. Românii remanu in minoritate ; Balomiri insinua votu separatu. In fine se decide in urm’a punctului fînalu alu referintelui cererea infiintiarei unui a 6-lea postu de Consiliaru, ce o motiveza refer, prin dés’a absintia a Procomitelui, pentru care postu in urm’a proieptarei lui Gull se sî decide alegerea ternala. Procomitele enuncia, ca in siedinti’a cea mai de aprope se va precede la alegerea personalului de tribunalu, face a se citi o lista a candidatiloru sî provoca pre membrii a o completă. Thalmann in urm’a intrebarei, déca erariulu vaportă spesele tribunalului dela infiintiarea lui? se provoca a formulă sî a motivă o rogare, ca erariulu sa parte sî spesele justiției dela desfiintiarea tribunalului apell. c. r. incóce. »e U »xeroaQíoiqan oa a» alunnilfigtl Siedinti’a publica a Universității natiunei sasesci tînuta in 3 Febr. (22 Ian.) 1863 sub presidiulu d. procomite si cons. gub. Conradu Schmidt. Citirea si autenticarea protocolului din ssedinti a trecuta. Gull si Balomiri ceru unele modificatiuni stilistice In protocolu. Procomitele trece la ordinea citlei, carea e alegerea personalului pentru tribunalulu apellatorialu in Sabiiu, sa doresce, ca alegerile sa se faca intr’unu modu, prin care sa se ajunga scopulu celuinaltu, ce depinde de aceste alegeri. Pasîndu-se la alegerea Vicepressedintelui , reporta Herbert 17, Bolog’a 12, Kirchner 11 voturi, cari dara remâna a se propune, voturi mai pucine au avutu Plecker 9, Schneider 7, Jir. Milius 3, Macellaru 2, Alduleanu 1, Dunc’a 1. Trecendu-se la alegerea consiliarului I. se afla, ca s’au alesu Scheider cu maior, ales. de 16 voturi, sî alegenduse după hotarirea din siedmti’a trecutu acei’a, cari castigasera majoritate de voturi numai relativa, sî a dou’a ora : ese Schwarz cu 17, sî Wagner cu 14, cari r«mariu a se propune; voturi au mai raportatu Bömches 11, Macellaru sî Haas câte 5, Br. Milius sî Balomiri câte 3, Gatalia sî Meister câte 2, Lassel, Spech , Löw sî Brecht câte 1. Pentru postura de consilieru II se alege cu majoritate absoluta de 12 voturi Low, apoi candidându-se a doua ora intre dd. Lassel sî Macellaru cu câte 7. Henrich sî Welter cu câte 5, resulta cu majoritate ales. Henrich cu 15, sî votându-se sî a treia ora intre dd. Macellaru sî Welter, cari raportaseră majoritate de voturi relativa , cela de 10, cesta de 9 , se alege Macellaru cu 13. Weller remâne cu 8. Pentru postulu de consilieru III capeta majoritatea voturiloru absolute numai Lassel cu 17, sî asta votându-se a doua ora intre Schmidt sî Lupini cu câte 6 sî intre Br. Milius sî Berger cu câte 5 voturi , se alege pentru loculu alu doilea Berger cu 18 sî pentru alui treilea Lupini cu 12 voturi. Pentru postulu de alui patrulea consiliaru se alege in loculu d’antâiu Binder cu 13 , ashidara cu majoritate absoluta; dintre cei cu majoritate relativa se alegu in urm’a unei voturi noue in loculu alu doilea Eitel cu 18, in alu treilea Haenel cu 13. Pentru postulu de cosiliaru alu cincilea se alegu Bömches cu 16, Brecht cu 13 si Kroner cu 11 voturi. Pentru postulu alu sieserea de consiliaru, care in urm’a propunerei Universității sa se creeze, se alegu Meister cu 13 si Haas cu 12 prin majoritate absoluta de voturi. Ear in urm’a alegerei a dou’a Mangesius cu 12 voturi. Br. Milius la acesta a dou’a votare remase in minoritate cu 9 voturi. Siedinti’a se ’ncheia la 2 ’2 ore. Vie n ’ a. In diet’a Tirolului s’a infatîsiatu in dalele trecute unu actu forte momentosu. Archiepiscopulu de Brixen, de Trientu împreuna cu mai multe autoritati bisericesei făcură o propositiune pentru modificarea patentei protestantice pentru Tirolu, in carea se pretinde, ca sa nu se conceada a se mai formă in tiera vreo comuna protestantica, iar protestanții, cari traiescu in Tirolu, in privinti’a spirituala sa se alature langa cea mai deaprope comuna din Austria, sustînendu-se insa dreptulu de eserciarea privata a religiunei. Cumperarea de bunuri immobile din partea protestantiloru sa se conceada din casa in casa prin o lege a tierei. Din pertractările dieteteloru inregistramu in terminii cei mai scurți urmatórele : Diet’a Silesiei se ocupa cu afacerea infiintiarei unei bance filiale pentru tiera. Jeboru Diet’a Stiriei pertracteaza caus’a inbunatatirei scapopulare si asigurarea granitiei decatru Ungari’a si Croati’a pentru epidemiile de vile, in fine diet’a Carintiei cu preliminarele speselorutierei. Dieta din Galiti’a, dupa cum ne spune :,Bucovin’au se ocupa in siedili’a 7, cu cestiuni de limba, de stipendii, de salarisarea deputatiloru sî de scal’a de fauria din Leopole. „Llogdului de Pest’a“ se scrie din Vien’a in 301l8 Ian., ca se ascepta cu orecare încordare rescriptulu, ce are sa urmeze la adress’a comit. Solnocului din launtru.— La Cancellari’a aulica transsilvana se socotesce cu unu ce sigura, ca diet’a transilvana se va adună in pri— maver’a urmatóre. — Assemenea e probabila si convocarea congresului romanescu din Transi’a, dar pertractările in pri-