Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-10-27 / nr. 99
300 fine ca protestanta pretinde, cascóla sa fiascota si sa nu se’ntrebuintieze pentru tendintie de catolizare.(Applausu.) — Deschman aduce unu amendementu, in urm’a carui’a afacerile personale sa se ia dela consiliulu scolasticu. Cu acestea siedintia se ’ncheia , si continuarea acestui obiectu de celu mai viu interesu si pentru noi, se lasa pe ssedinti’a urmatóre. —• In ssedinti’a 32, din 30/18 Oct. a casei abrogatiloru, sub presidiulu vicepressedintelui de Nopfen, se continua desbaterea asupra bugetului consiliului de instrucțiune. Gull [larlin este proiectata comitetului. Taschek in legatura cu cele ce diese ’n sieUnti’a trecuta, propune, ca deore ce esistinti’a consiliului de invenamentu nu se aprobeza, sa nu se aprobeze nici sum’a pretinsa pentru elu. Cupr parlinesce cu unele schimbări propunerea lui Taschek. Ar durea nu combate competinti’a senatului imp. mai largu, ■de a decide in acesta afacere, caci autonomi’a lieriloru de sub corón’a ungara va deveni o illustiune, déca s’aru aduce vreunu condusu. De aceea se alatura la parerea lui Schmidt desfassurata ’n siedinti’a trecuta, sî declara, ca nu va vota asupr’a proiecteloru comitetului. — Dupa ce mai vorbescu Dr. Pratobevera, Dr. Schindler, Dr. Demel, apoi pledeza Zimmermann inca odata pentru unu ministeriu propriu de invetamentu, si Binder cere, a se trece preste proiectata comitetului, care n’au avatu dreptu a lua ini—tîativ’a, la ordinea dîlei, iar dintr’alte adoptéza parerea lui Zimmermann: cere cuventalu Dr. Herbst. (Va urma) Prospectu politicii. Incepemu cu principatele române unite, din care tremu a înregistra mai multe acte domnesci de mare însemnătate. Unulu e ’mpartirea tierei in trei comande militare, din care un’a peste trupele dincolo de Milcovu, a dou’a peste trupele dincole de Milcovu si a trei’a preste trupele dincolo de Oltu. — Pentru 1) e denumita Comandante provisoriu colonelulu Savetu Manu in loculu carui’a e denumita coloneta alu regimentului V. adjutantele domnescu Nicolau Mavrichi,pentru 2) generalulu Forescu. — Mai multe alte acte domnesci privescu la mai bun a organisare a militiei si a afaceriloru eii. — Cererea votului universalu devine totu mai arginie, sî „Buciumulu“ aduce sciri mai in tote datele despre voturile, ce pretindu intrarea tai in viétia. — „Progresului din Iasi in privinti’a noului ministeriu are ■aceleasi sperantie, ce se manifesta ramu sî noi [intr'unulu din numerii nostri din urma. E forte onorifica pentru d. Cogalniceanu, ministrulu presiedinte alu noului cabinetu, laud’a ce i-o da acesta douariu, — o lauda cu atât’a mai considerabila, câci porta caractrulu spontaniitatii, sincerității si alu adeveratului patriotismu, — o lauda, ce recade sî asupr’a insusi laudatorului. Esta ce duce „Progressulu“ după câteva cuvinte introducatóre: „Venirea Dlui Cogalniceanu la ministeriu era presimțita si acceptata de tóta lumea ; de aceea n’a surprinsu pe nici unu omu, care s’a ocupata a studia serosu situatiunea in care ne aflamu. Suntu in viétia popóreloru situatiuni grele cari se păru a fi create intr’adinsu numai pentru unii omeni. In asemenea momente, vocea, consimtiuru universale se intruneseu spre a semnala pe omulu de geniu, pe omulu celu neaperatu pentru gravitatea situatiuni. Astadi ne aflamu in un’a din acele situatiuni, eara omulu ce o póte rădică spre numai D. Cogalicenu. Ne aducem aminte, ca la 1860, lucrurile in Moldova , nu mai puteau merge. In administratiune rea, in finantie reu; reu pretutindenea. 1) Cogalnicénu a intrata la Ministeriu, si lucrurile de indata inceputa a merge, indata se simte ca e ordine, ca este unu guvernu, îmbunătățirile făcute de D. Cogalnicenu, intr’o situatiune identica cu aceea de asta dî, suntu cunoscute de toti, pentru că sa nu mai avemu trebuintta a le enumera. Unele insa din aceste, cari făcu asia decendu, epoca, nu le putemu trece cu tacerea. Asta suntu râdicarea bătăii arbritarie de asupr’a tieranului , imbunatatirea ponctiunii functionariloru prin sporirea de salarie, votarea bugeteloru, incuragiarea instructiunei publice in genere, era in particulariu fondarea universității din Iași. Asupr’a instructiunei publice s’aue aplicata cu deosebire solicitudinea sea. la acesta ramu impulsiunea data adjunsese până la acelu gradu, incâtu s’au vechiutu functionari in vîrsta, omeni cu positiuni bune, poresindu-si posturile sî venindu la gimnasiu in Iași, unii spre a incepe cursulu de invetiatura de la class’a I, alții spre a si lu urm’a mai departe. Ce s’a lacutu in scóle cu acé sacra scânteia, cu imiensa emulasiune pentru icvatiatura, de câtva succesorii Dlui Cogalnicenu, earasi o scimu cu loto, sî ne credemu dispensați pentru a mai revoca in memoria acelu durerosu vandalismu. Vomu dîce numai, ca au venitu omeni rari, inspaimêntati de progressulu invetiaturiloru din scóle , seu intentionali sî nerapaei a merge pe urmele trasse de predecesorele loru, dedera in venin opera întemeiata cu multe ostenele, sparsera sculele după trecere abia de optu luni de la esirea Dlui Cogalniceanu de la ministeriu. Déca deci, precum e adeveratu, omenii, mai alesu acei publici, se cualifica după faptele loru, apoi judecându din cele espuse aici forte pe scurta , polemu conchide cu singurantia, ca Români’a, sub ministeriulu Dlui Cogalnicénu, este in ajunulu unoru reforme sî imbunatatîri, cari vom remâne pentru a testă despre gradulu de activitate, capacitate sî devotamentu alu omului, care sî in timpuri grele că cele de acumu, a solutu sî a voitu a se realisé.—“ Lupt’a intre part d’a Guvernului sî partidele contopite in „coalitîunea monstruósa“ după „Buciumulu“, devine totu mai apriga, sî credemu aprópe tempulu, cându in sartea României are sa se faca o epoca. Dea certam, ca aceea sa reiesa spre fericirea ei ! Cele mai multe douare cu reputatiune européna nu se indoiescu, ca Napoleonu III, nu va face ceva pentru Poloni. Imperatulu Napoleonii, se duce mai departe, anca n’a perdusu tóta speranti’a de a înduplecă séu pe Austri’a séu pre Engliter’a sa o adtaim comuna. Deslușirea cea mai buna va fi cu venturu de troau, ce s’a tînutu in joi’a trecutu la deschiderea camerei legislative din Paris. Speranti’a cea mai mare in cuventulu de tronu alu imperalului Napoleonu ni se vede a o ave curtea din Turinu, carea in strămutarea ambasadorelui francesu, contelui de Sartiges la Rom’a nu vede alt’a decâtu o intorcere a lucruriloru. Da alta parte in 11 a 1 i ’a se lucra la o marina de dimensiuni mari, ba după cum ne spunu dîuarele vienese, marin’a italiana până acumu aru fi ajunsu la o mărime sî însemnătate, carea noi austriacii in impregiurarile de fatia financiare nu o potemii ajunge. O. D. P. da cu socotela de o intimitate, de nu chiaru aliantia intre Itali’a sî Russi’a, sî aduce de motivu acțiunea politica, ce o aru pote desvolta aceste poteri in orienta seau mai adeveratu in Turci’a , care inse trebuie privite că conjecturi gale. După „Pesti Naplea Russi’a aru ave prospectele cele mai bune de a nu cede nimicu in caus’a polona, pentru ca ea presupune ca poterile apusene nu o voru aduce asta departe, ca sa se invoiésca la o agressiune collectiva. Déca insa Franciei, i-ar succede a casciga pre Spani’a in Messica, atunci cine scie, cumu s’aru pote intercerata, si cine scie, déca Franci’a atunci si fără aliați mari nu s’aru apucă de eolossulu dela medianople. — Greci’a se scalda in entusiasmu, precum făcuse sî la sosirea regelui Ottone; caci regele celu nou Georgiu a sosita in 31/19 Octobre la Aten’a. La doxologi’a cea serbată in urm’a sosirei lui, fu de fatia sî regele împreuna cu ambasadorii poteriloru străine. — la Poloni’a lupte recurmate, dar fara însemnătate deosebita; totu mereu vinu ajutare de arme, bani sî feciori. — Camerele Prussiei suntu conchiamate pe 9 Noem. e. n. Parlid’a liberala e in mare preponderant, sî ’n sessiunea de fatia de nou se potu prevede lupte inversianate intre regimu sî representanti’a poporului. Suntemu varsî d. Bismarck din acesta crisa. curioși , cum Varietät! si noutâti de di. (Daru filantropicu.) Maiestatea Sea Imperatulu Ferdinandu a daruitu pentru cei lipsiti din Ungari’a 15,000, si M. S. Imperates’a Mari’a Ann’a spre același scopu 5000 f., cari i-au transpusii Cancellarului aulicu ungara. Doua mulu „Reform’a“ din Bucuresci va esî din Noembre a. c. de trei ori pe septemâna, si adeca de doua ori rosnavesce, si odata in limb’a francesa. Judele regescu A. Thalmanu din Sabesiulu sasescu reposâ in 3 Novembre c. n. Ptablicarea sumeloru in curse la cass’a Associatiunei transsilvane dela 6 Octobre a. c., fcempulu siedintiei Comitetului, până in 2 Novembre c. n. 1863. *) D. Secretariu Georgie Baritiu tramite la fondulu Associatiunei transsilvane sum’a de 112 fl. v. a. cu tacse de m ord. pre a. 186% dela mai mulți membrii din Brasiovu, transpusa D. Sale prin D. Colectoriu Ioann G. Ioajin, si anume dela următorii domni: