Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-12-08 / nr. 111
Telegrafulu ése de doua ori pe septemana: ratiunea joi’a si Divininec’a. — Prenumene face iu Sahim la espeditura foiei, pe afara la c. ri peste, cu bani gat’a, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Prebull prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe arm 7. fl. v. a. ear pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabina, in 8 Decembre 1803. tru provinciei din Monarchia pe anuni U 18 N. éra pe o jumătate de anu 4. fl. v. a V Pentru prunco si trei si traine pe anu 1211 pe VI anu .6 N. v. a. Inseratele se platescu pentru ,. inlein ora cu 7. cr. siculu cu litere liniei, pentru doua ora cu 50, cr. * I pentru a treia repetire cu 31. cr. v. XTM 111. AMILU XI. „minimi ROHtuti pe anula venitoriu 1864. Ca 1 laniariu 1864 începe ,,Telegrafulu Românu“ a douespre diecea ora cursulu seu anuala. Procederea lui in tempulu acest’a, sî anume in ceste din urma lu scutesce de necessitatea de a desfassura aici programm’a sea politica, carea nu e sî nu va sa fia alta, decâtu a natiunei române din Transsilvani’a sî din fota monarchi’a De aceea nu ne remâne alta, decâtu a atinge pe scurtu cuprinsulu lui in materia sî forma, sî a cere sî pe venitoriu sprijinulu, prin care am fostu imbarbatati din partea publicului românu din tóte pârlîle pana acum. „Telegrafulu Românu“ se va ocupă sî pe veritoriu mai multu cu causere nóstre din launtru decâtu cu cele dinafara, mai multu cu cele mai deaprópe decâtu cu cele mai îndepărtate. Elu după potintia in articuli începători va espune sî va desbate cestiunile cele mai mari ale dîlei din patria, monarchia séa-dupa impregiurari sî din Europ’a preste totu; va comunică fara părtinire sî patima pertracturile corporatiuniloru politice, literarie, industriare, filantropice s. a. precum Dieta, Senatulu imperialu, Associatiunea etc.; va aduce corespundintie numeróse din tóte părțile locuite de Români, corespundintie despre totu ce resare in viéti’a mai rast a natiunei, a unei parti sau părticele a eii ; va da unu tablou pregnanții despre politic’a altoru sfaturi; va presară in fine noutățile deciî letristicu că o lectura usiora printre materiele cele seriose desbatute; va publică in fine decisiunile sî câte ceva bel- As bo ci a Hunei, ale Comitetului juristiloru, precum sî alte oferte, atâtu oficióse, câtu sî private. Ne aflâmu în tempuri grave, care potu deveni sî mai grave, sî astă se face datorintia îndoita pentru orice Românu, a se interesse sî a participă cu trupu cu sufletu la viéti’a publica politica spirituala a natîunei sale. De aceea ori ce apelu măiestriei! câtra națiune ni se pare de prisosu. Formatulu sî pretiulu „Tel. Rom “ remânu neschimbate. „Telegrafulu Românu“ adica va costa pentru Sabiiu , pe anu 7 f., pe/2 anu 3 f. 50 xr . pe */4 anu 1 f. 75 xr. — Pentru Transsilvani’a sî monarchi’a austriaca pe anu 8 f. pe '/2 anu 4 f., pe '/4 anu 2 f. v. a.— Pentru principatele române unite, pe anu 12 f., pe '], anu 6 f., pe ’4 anu 3 f. v. a. — Rogâmu predd. abonanti a tramite pretiurile de abonamentu câtu mai curendu, că sa ne scima orienta. Adressele ne rogâmu a se scrie cetetiu, ase însemnă sî post’a din urma, sî ia cașuri dubie a se pune lângă numirea romanésca a orasiului sau satului sî numirea germana séu magiara. Epistole nefrancate nu se priimescu; manuscripte ne’ntrebuintiale nu se retramitu, ci se nimicescu. La cașuri de neprirnire a vreunui numeru se reclama in epistole nefrancate sî nesigilate. Abonamentulu se face la Editur’a „Telegrafului Românu“ in Sabiiu. Redactiunea si Editur’a „Tel. Rom.“ Dupa mu telegrafu privata ala ,telegrafului“ ne grabitnu a aduce la cunoscinti’a ou. publicu, ca ’n 6i18 Decembre s’au incuviintiatu pentru Consisteriulu sî Seminariulu greco-orientalu 25.000 fl. ___________ Dela senatulu imperialu. Si edinti a 58 a casei ablegatolru a fostu menita numai pentru senatulu imperialu mai angustu. Obiectulu de desbatere fu o interpellatiune a lui Zyblikiewicz, privitóre la referintiele intre Austri’a sî Russi’a cu privire la cei prinși in resboiu,— care interpellatoune se decide a se predă unui comitetu spre proconsultare. — După acest’a urmă că siedintia plenaria sî ordinaria siedinti’a 59 a casei allegatîloru , in carea după unele afaceri mai merunte private fu la ordinea dîlei bugetulu pentru Cancellaria a aulica crontoslavonica. Referințe totuși. Ingram. Direcțiunea centrală cu 73,650 f. Administrațiunea politica 582,309 f. Institute de corecțiune (prinsori) 129,042 f. Oficie ingenieresci 77,219 f. Clădiri de drumuri 444,144 f. Clădiri de apa 145,561 f. Consiliari de instructiune 6465 f. Antecipatiuni pentru institute relig. cat. 132,167 f. Fundatiuni si contingente pentru invenamentu 8007 î. se priimescu tote fara desbatere. La positiunea „administrarea justitiei“ se desfassura o desbatere înfocata sî afundu taiatóre; regimulu adica propusese 492,160 f., iar comitetulu de finantie mai antâiu stersese, după aceea insa iar pusese la locu 52,508 f. Dr. Taschek — crutiatorulu , cumulu numescu foile vienese — propune de nou a se șterge acea summa, deorece Croatî’a sî Slavoni’a atâta in privinti’a amploiatiloru de justitia, câtu sî a refeloru loru e dotata cu multu mai bine decâtu alte tieri, sî anume decâtu Ungari’a si Transsilvani’a. Cons.minist. Somaruga staruiesce pelânga accordarea aceloru summe, deorece diregatoriele numite se tînu de organismulu regatului restituitu prin constitutiune. Taschek replica, ca senatulu imp. sî ’a anulu trecutu a stersu summele acestea din bugete, sî cu tóte acestea regimulu le-a cheltuitu. Déca tiér’a , ca sa-si umple organismulu seu restituitu prin diplom’a din 20 Oct. 1860, are trebuintta de spese mai multe, decâtu póte aduce folosu statului, platesca si singura restulu pentru diregatorii sei judiciari. Grossz apera acele summe, căci constitutiunea tierei , de carea se tînu 7 comitate cu 7 sedine comitatense , cere pastrarea institutiuniloru