Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-26 / nr. 93
32 cularele si publicatiunile precum si protocalele siedintielor a adunarei generale si ale comitetului. 7) Pressedintele ingrijesce de esecutarea condusuriloru adunarei generale si ale comitetului sî renduiesce cercetarea cassei din tempu in tempu. § 22. Vicepressedintele suplinesce pre presiedinte in tote drepturile si datorintiele lui, candu acest’a nu e de fatia. § 23. Secretariulu este pastratoriulu sigilului, pofta sî contrasemneza protocolulu siedintieloru adunarei generale sî a le comitetului, precum si scrisorile din § 21.— Elu este directorulu cancelariei societății , elu porta protocolulu esibiteloru sî registratur’a, aduce la indeplinintia condusurile siedintieloru sî ingrijesce pentru tóte recerutele curgatóre ale societății sî pentru stringerea venituriloru. § 24. Bibliotecariulu ingrijesce de înregistratul a sî păstrarea opuriloru, obiecteloru sciiifiale sî a foiloru periodice ale societății. — Elu póte împrumută din obiectele incredintiate ingrijirei lui numai intre marginile instructiunei votate de comitetu. § 25. Cassierulu incasseza banii societății, porta socotél’a despre densii sî supune cancelariei list’a remasîtieloru in iia— care suna. Elu pregatesce sî substerne comitetului socotél’a anuala spre cercetare; elu este respundiatoru pentru cassa sî porta o cheia dela dens’a. § 26. Controlorulu are de a contrasemna tóte actele de socotela , care se tînu de cass’a societății sî porta a dou’a cheia; elu este respundiatoru pentru cassa împreuna cu cassierulu. § 27. Comitetulu este constrinsu a se tine intre marginile bugetului votatu de adunarea generala. § 28. De drepturile si detormtiele comitetului se tînn inca sî urmatórele : 1) a primmi operate scientîale trimise , sî a le supune examinarei; 2) a ingriji pentru redigerea foiei periodice a societății; 3) a denumi culegători pentru înlesnirea incassarei venituriloru societății ; 4) a justifica lucrările sele prin reportu înaintea adunarei generale; 5) a primmi medulari noi; 6) a eschide pe acei medulari, cari suntu condemnati pentru o fapta defaimatóre sau pentru lucrarea loru impotriv a scopului societatii. § 29. Societatea vandă o foia periodica pentru publicarea afaceriloru sele sî pentru latîrea mijlóceloru inaintatóre de literatur’a sî cultur’a poporului românu. B. Despre adunarea generala. § 30. Societatea va fîne in totu anulu câte o adunare generala, sî de voru cere impregiurârile sî de mai multe ori. Tinerea adunarei generale celu putînu cu 14 dîle inainte are sa se faca cunoscuta c. r. guvernu alu tierei, alaturandu-se unu program despre obiectele de desbatutu, anumindu-se totu de o data tempulu sî loculu tinerei adunarei generale. Adunarea generala va consta din medularii cu fundatori sî ordinari cu votu decisivu. Medularii onorari sî corespundinti au intrare libera cu votu consultatoriu.— Conchiamarea adunărei generale se face in scrisu prin invitatiuni catra fiacare medulariu sau se publica prin donare. Loculu regulatu alu adunarei este orasiulu Cernautiloru. Schimbarea locului o defige adunarea generala , insa numai acesti locu se póte alege pentru tinerea adunarei generale, unde se afla o diregatoria c. r. politica. § 31. In adunările generale numai acei medulari fondatori si ordinari au votu, cari se infatisiaza. Imputernicirile nu su îngăduite. § 32. Adunarea generala are drepturile si datorintiele urmatore : 1) ea alege din simulu seu pe pressedinte, pe vice-pressedinte, pe secretariu, si pe ceialalti medulari ai comitetului ($ 16) ; 2) ea hotaresce indreptariele pentru înaintarea si sporirea scopului societății sî pentru administratiunea averei ei. , 3) ea decide asupra plângeriloru de nepriimire că medulariu alu societății, sau de eschidere ; 4) ea cerceteza socolelele anuale ; 5) ea incuviintieza bugetulu societalii pe anulu viitoriu; 6) ea prefige sî decide salariulu secretariului; 7) ea defige summ’a de contribuire pe anulu viitoriu pentru toti medularii (§§ 7 si 8) ; 8) ea decide asupr’a acelora pore ale meduariloru câtra comitetu séu câtra ei intre dalta, cari se ivescu intre densii din caus’a societății. Aceste pâre se potu aduce la adunarea generala séu verbalu séu inscrisu, insa subscrise cu numele parisiului. § 33. Adunarea generala decide despre modificatiunile propuse in statute, la a caror’a hotarire se cere jumetate dintre toti medularii eiifundatori sî ordinari sî dintr’acesti’a celu putînu învoirea a 2/3. Modificatiunile priimite numai atunci voru ave valóre, candu voru fi intarite de guvernulu statului. § 34. Condusurile adunarei generale numai atunci’a voru ave putere legala, déca va fi adunarea publicata celu putînu cu 15 dale inainte prin modulu aretatu mai susu (§ 30). § 35. Tóte concusurile in adunarea generala , afara de cașurile prevediute in §§ 33 sî 38 se făcu prin maturitate absoluta a voturiloru. La egalitatea de voturi atâtu in adunarea generala, câtu sî in siedintiele comitetului decide acea socotintta, la carea se inscliesce pressedintele, de altmintrea prin acea propunere. Desigeri generale. § 36. Drepturile si datorinttele medulariloru fondatori sî ordinari suntu , că ei sa conlucre din tóte puterile spre sprijinirea si inaintarea scopului societății. Ei potu face la adunarea generala propuneri in acesta privinta, potu descoperi abusurile observate in ramurile administratiuiei; au dreptu de initiativa sî votu decisivu la adunarea generala, déca vinu in persona; loru li se vendu opurile sî foile publicate de societate cu unu pretiu mai josu. § 37. Fiacare medulariu inceta de a mai fi 1) prin marse, 2) prin retragere si 3) prin eschidere. § 38. Societatea se desface prin hotarirea adunatei generale numai atunci’a, candu voru fi de fatia celu putînu 2/3 dintre toti medularii eii fundatori sî ordinari, sî déca dintre acesti’a voru vota pentru desfacere celu putînu 3/4. Averea in carti sî obiecte scirituale se va da unui înstitutu natîunalu din patria, ceealalta avere insa va remane tota închinatu scopului literariu sî natîunalu alu societatii, sî administratîunea eii se va ingriji după hotarîrile adunarei, care va desface societatea. Banii sau orice alta avere închinata de vre-unu medulariu alu societatii anume pentru o ramura speciala a literatura sî culturei române in Bucovin’a, voru remane sî de acum’a inainte pastrati pentru acelu scopu specialu, sî administra lumea acestoru fondatîrii va urmă in intielesulu uricului de infiintiare , potrivitu vointiei fundatorului. Dela Senatulu imperialii. Dupa cum comunicaseramu in numerulu din urma, in cas’a ablegateloru curge desbaterea speciala asupr’a adressei. In siedinti’a 10. din 19 Nov. (1 Dec.) suntu la ordinea dîlei alineele 4-8, *) care tracteza despre încetarea vietiei constitutîonale in Lombardo-Veneti’a, Galitî’a, Ungari’a sî Croatî’a. (Galeriele sî logele suntu pline indesuite; siedinti’a e forte animata.) Greuter (din Tirolu) e in contr’a acestoru alinee, caci nu putemu odata glorifică patent’a din Februariu, de altadata a o numi o coliba, prin carea străbate ventulu sî plai’a (Alusiune la cuvântarea lui Berger din siedinti’a trecuta); apoi cerca n esculă procederea regimului, — argumentele aduse insa nu se prindu sî producu mai multa ilaritate decâtu convicțiunile dorite. Estmi’a propunerei lui e, ca in aline’a 4 sa nu se duca, ca ca s’a ablegatiloru trebuie sa deplore, ca intr’o parte a imperiului activitatea constituționala parte nu s’au inceputu, parte s’au intreruptu etc., ci, ca trebuie sa deplore motivele, cari au datu ansa , că intr’o parte etc. (Va urmă.) Varietăți si noutati de di. (Distinctîune.) Mitropolitulu gr.cat. din Leopole, Spiridonu de Litvinovic e denumitu consiliariu intimu. — (Decoratiune.) Maiestatea Sea S'au induratu a decora pre d. Consiliaru gubernialu lacobu Bolog’a cu ordinulu crucei de feru class’a III. — (Vieti a frumósa.) In Prussia murita in 14 Novembre, in versta de 87 ani si 9 luni, o parochia de omeni, cari trăiseră in căsătoria mai multu de 60 ani, sî cari se sî născuseră intr’o di. — (Focu.) De curendu se aprinse intr’o parte a Londrei o fabrica, sî in scurtu tempu foculu casi unu paguba de mai multu decâtu 2 mill. fl. Principatele române unite. Tóte spiritele suntu absorbite de îngrijiri pentru fitórea camera legislativa. Frații noștri de preste Carpati au de nou ocasiune, de a probă prin alegerile, ce voru face, prin legile, ce voru aduce, maturitatea sî vitalitatea loru de națiune. Dee cerulu, că fiitórea camera sa fia adeverat’a representantia a dorintieloru sî aspiratîumbru tierei, ear nu unu câmpu de lupta intre partide, nu unu cuibu de agitațiuni sî intrigi din partea plutocratîloru sî ambiiîosîloru nesatîosi, cari sub mantau’a dorerei pentru tiora aveau doreri numai pentru necuratele loru intensîuni si interese ! Nu vomu ură camierei române lips’a de partida opositîonala, caci acest’a are missiunea a fi in statu .) A se vede proiectulu de adressa in nr. 92 alu „Tel. Rom.“ Red.)