Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-11-26 / nr. 93

3­2 cularele si publicatiunile precum si protocalele siedintielor a adunarei generale si a­le comitetului. 7) Pressedintele ingrijesce de esecutarea cond­usuriloru adunarei generale si ale comitetului sî renduiesce cercetarea cassei din tempu in tempu. § 22. Vicepressedintele suplinesce pre presiedinte in tote drepturile si datorintiele lui, candu acest’a nu e de fatia. § 23. Secretariulu este pastratoriulu sigilului, pofta sî contrasemneza protocolulu siedintieloru adunarei generale sî a le comitetului, precum si scrisorile din § 21.— Elu este di­­rectorulu cancelariei societății , elu porta protocolulu esibite­­loru sî registratur’a, aduce la indeplinintia cond­usurile siedin­tieloru sî ingrijesce pentru tóte recerutele curgatóre ale so­cietății sî pentru stringerea venituriloru. § 24. Bibliotecariulu ingrijesce de înregistratul a sî pă­strarea opuriloru, obiecteloru sciiifiale sî a foiloru periodice ale societății. — Elu póte împrumută din obiectele incredin­­tiate ingrijirei lui numai intre marginile instructiunei votate de comitetu. § 25. Cassierulu incasseza banii societății, porta socotél’a despre densii sî supune cancelariei list’a remasîtieloru in iia— care suna. Elu pregatesce sî substerne comitetului socotél’a anuala spre cercetare; elu este respundiatoru pentru cassa sî porta o cheia dela dens’a. § 26. Controlorulu are de a contrasemna tóte actele de socotela , care se tînu de cass’a societății sî porta a dou’a cheia; elu este respundiatoru pentru cassa împreuna cu cassierulu. § 27. Comitetulu este constrinsu a se tine intre margi­nile bugetului votatu de adunarea generala. § 28. De drepturile si detorm­tiele comitetului se tînn inca sî urmatórele : 1) a primmi operate scientîale trimise , sî a le supune examinarei; 2) a ingriji pentru redigerea foiei periodice a societății; 3) a denumi culegători pentru înlesnirea incassarei veni­turiloru societății ; 4) a justifica lucrările sele prin reportu înaintea adu­narei generale; 5) a primmi medulari noi; 6) a eschide pe acei medulari, cari suntu condemnati pentru o fapta defaimatóre sau pentru lucrarea loru impotriv­ a scopului societatii. § 29. Societatea va­ndă o foia periodica pentru publica­rea afaceriloru sele sî pentru latîrea mijlóceloru inaintatóre de literatur’a sî cultur’a poporului românu. B. Despre adunarea generala. § 30. Societatea va fîne in totu anulu câte o adunare ge­nerala, sî de voru cere impregiurârile sî de mai multe ori. Tinerea adunarei generale celu putînu cu 14 dîle inainte are sa se faca cunoscuta c. r. guvernu alu tierei, alaturandu-se unu program despre obiectele de desbatutu, anumindu-se totu de o data tempulu sî loculu tinerei adunarei generale. Adu­narea generala va consta din medularii cu­ fundatori sî ordinari cu votu decisivu. Medularii onorari sî corespundinti au intrare libera cu votu consultatoriu.— Conchiamarea adunărei gene­rale se face in scrisu prin invitatiuni catra fiacare medulariu sau se publica prin donare. Loculu regulatu alu adunarei e­­ste orasiulu Cernautiloru. Schimbarea loc­ului o defige adunarea generala , insa nu­mai acesti locu se póte alege pentru tinerea adunarei gene­rale, unde se afla o diregatoria c. r. politica. § 31. In adunările generale numai acei medulari fonda­tori si ordinari au votu, cari se infatisiaza. I­mp­uter­nici­rile nu­ su îngăduite. § 32. Adunarea generala are drepturile si datorintiele urmatore : 1) ea alege din simulu seu pe pressedinte, pe vice-pre­­ssedinte, pe secretariu, si pe ceialalti medulari ai comitetu­lui ($ 16) ; 2) ea hotaresce indreptariele pentru înaintarea si spori­rea scopului societății sî pentru administratiunea averei ei­. , 3) ea decide asupr­a plângeriloru de nepriimire că medu­lariu alu societății, sau de eschidere ; 4) ea cerceteza socolelele anuale ; 5) ea incuviintieza bugetulu societalii pe anulu viitoriu; 6) ea prefige sî decide salariulu secretariului; 7) ea defige summ’a de contribuire pe anulu viitoriu pentru toti medularii (§§ 7 si 8) ; 8) ea decide asupr’a acelora pore ale medu­ariloru câtra comitetu séu câtra ei intre dalta, cari se ivescu intre densii din caus’a societății. Aceste pâre se potu aduce la adunarea generala séu verbalu séu in­scrisu, insa subscrise cu numele parisiului. § 33. Adunarea generala decide despre modificatiunile pro­puse in statute, la a caror’a hotarire se cere jumetate dintre toti medularii eii­fundatori sî ordinari sî dintr’acesti’a celu pu­tînu învoirea a 2/3. Modificatiunile priimite numai atunci voru ave valóre, candu voru fi intarite de guvernulu statului. § 34. Cond­usurile adunarei generale numai atunci’a voru ave putere legala, déca va fi adunarea publicata celu putînu cu 15 dale inainte prin modulu aretatu mai susu (§ 30). § 35. Tóte conc­usurile in adunarea generala , afara de cașurile prevediute in §§ 33 sî 38 se făcu prin maturitate absoluta a voturiloru. La egalitatea de voturi atâtu in adunarea generala, câtu sî in siedintiele comitetului decide acea socotintta, la carea se in­­scliesce pressedintele, de altmintrea prin acea propunere. Desigeri generale. § 36. Drepturile si datorinttele medulariloru fondatori sî ordinari suntu , că ei sa conlucre din tóte puterile spre spriji­nirea si inain­tarea scopului societății. Ei potu face la aduna­rea generala propuneri in acesta privint­a, potu descoperi a­­busurile observate in ramurile administratiuiei; au dreptu de initiativa sî votu decisivu la adunarea generala, déca vinu in persona; loru li se vendu opurile sî foile publicate de socie­tate cu unu pretiu mai josu. § 37. Fia­care medulariu inceta de a mai fi 1) prin marse, 2) prin retragere si 3) prin eschidere. § 38. Societatea se desface prin hotarirea adunatei gene­rale numai atunci’a, candu voru fi de fatia celu putînu 2/3 din­tre toti medularii eii fundatori sî ordinari, sî déca dintre ace­­sti’a voru vota pentru desfacere celu putînu 3/4. Averea in carti sî obiecte scirituale se va da unui însti­­tutu natîunalu din patria, ceealalta avere insa va remane t­o­­t­a închinatu scopului literariu sî natîunalu alu societatii, sî administratîunea eii se va ingriji după hotarîrile adunarei, ca­re va desface societatea. Banii sau ori­ce alta avere închinata de vre-unu medu­lariu alu societatii anume pentru o ramura speciala a litera­tura sî culturei române in Bucovin’a, voru remane sî de a­­cum’a inainte pastrati pentru acelu scopu specialu, sî admi­­nistra lumea acestoru fondatîrii va urmă in intielesulu uricu­­lui de infiintiare , potrivitu vointiei fundatorului. Dela Senatulu imperialii. Dupa cum comunicaseramu in numerulu din urma, in cas’a ablegateloru curge desbaterea speciala asupr’a adressei. In s­i­e­d­i­n­t­i’a 10. din 19 Nov. (1 Dec.) suntu la or­dinea dîlei alineele 4-8, *) care tracteza despre încetarea vietiei constitutîonale in Lombardo-Veneti’a, Galitî’a, Ungari’a sî Croatî’a. (Galeriele sî logele suntu pline indesuite; siedin­­ti’a e forte animata.) G­r­e­u­t­e­r (din Tirolu) e in contr’a acestoru alinee, caci nu putemu odata glorifică patent’a din Februariu, de altadata a o numi o coliba, prin carea străbate ventulu sî plai’a (Alu­­siune la cuvântarea lui Berger din siedinti’a trecuta); apoi cerca n esculă procederea regimului, — argumentele aduse insa nu se prindu sî producu mai multa ilaritate decâtu con­vicțiunile dorite. Estmi’a propunerei lui e, ca in aline’a 4 sa nu se duca, ca ca s’a ablegatiloru trebuie sa deplore, ca intr’o parte a imperiului activitatea constituționala parte nu s’au in­­ceputu, parte s’au intreruptu etc., ci, ca trebuie sa deplore motivele, cari au datu ansa , că intr’o parte etc. (Va urmă.) Varietăți si noutati de di. (Distinctîune.) Mitropolitulu gr.cat. din Leopole, Spiridonu de Li­tvinov­ic e denumitu consiliariu intimu. — (De­co­r­a­tiun­e.) Maiestatea Sea S'au induratu a decora pre d. Consiliaru gubernialu lacobu Bolog’a cu ordinulu crucei de feru class’a III. — (Vie­ti a fr­um­ó­sa.) In Prussi­a murita in 14 Novembre, in versta de 87 ani si 9 luni, o parochia de omeni, cari trăiseră in căsă­toria mai multu de 60 ani, sî cari se sî născuseră intr’o di. — (Focu.) De curendu se aprinse intr’o parte a Londrei o fa­brica, sî in scurtu tempu foculu casi unu paguba de mai multu decâtu 2 mill. fl. Principatele române unite. Tóte spiritele suntu absorbite de îngrijiri pentru fi­tórea camera legislativa. Frații noștri de preste Carpati au de nou ocasiune, de a probă prin alegerile, ce voru face, prin legile, ce voru aduce, maturitatea sî vitalitatea loru de națiune. Dee cerulu, că fiitórea camera sa fia adeverat’a representantia a dorintieloru sî aspiratîumb­ru tierei, ear nu unu câmpu de lupta intre partide, nu unu cuibu de agitațiuni sî intrigi din partea plutocratîloru sî ambiiîosîloru nesatîosi, cari sub mantau’a do­­rerei pentru tiora aveau doreri numai pentru necuratele loru intensîuni si interese ! Nu vomu ură camierei române lips’a de partida opositîonala, caci acest’a are missiunea a fi in statu .) A se vede proiectulu de adressa in nr. 92 alu „Tel. Rom.“ Red.)

Next