Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-04-08 / nr. 27
ca deorece s’au facutu cunoscutu, cum ca si Escellenti’a Sea Domnulu Pressedinte Archiepiscopu si Metropolitu a elucratu asupr’a cestiniei fonduriloru si monastiriloru o propunere mai cu sema din punctu de vedere bisericescu , sa binevoiésca Escellenti’a Sea nainte de deschiderea desbaterei asupr’a operateloru de mai susu , a comunică cu adunarea cuprinsulu acestei propuneri proprie. Escellenti’a Sea impliavidu dorinti’a acest’a generala , lasa prin alu doilea secretariu Dr. Maniu a se citi propriulu seu elaboratu. *) După finirea cetirei se aduce urmatórea Decisiune unanima: Precum proiectulu de programu sî opiniunea barbatiloru români de încredere la S. Sinodu din anulu trecutu dela Carlovitiu , asia propunerea Escellentîei Sele Domnului Presiedinte, Archiepiscopu sî Mitropolitu se iau cu recunoscatóre multiamila Ia cunoscintia ,— părerile cuprinse in acelea apretiuindu-se si acceptandu-se cu deplinătate, se declara de părerile acestui corpu representativu, sî se decide pastrarea acelor’a in archiv’a metropolitana sî tipărirea acelor’a in limb’a româna sî germana. 4. La facul’a propus etîune in privinti’a stabilirei unei base de impacaciune consunatóre cu inaltulu intimatu alu Escellentiei Sele Dlu Ministru de statu din 29. Decembre 1864 Nr. 8642. 1. carea apoi sa servesca de temeiu la negotiatiunile deschidiende in privinti’a impartirei averei comune; dupa ce acestu obiectu s’a desbatutu temeinicu , sî s’a luatu cuviinciósa privire la problem’a ce are a o resolva acestu corpu representativu, in urmarea preainaltei resolutiuni din 24 Decembre 1864, s’a adusu cu unanimitate urmatórea Decisiune. In privinti’a problemei , ce are a resolva acestu corpu representativu in urmarea mai susu lăudatului intimatu ministerialu de statu, se dechiara,—cum cade sî in propunerea aci sub adusa a Escellentiei Sale Dlui presiedinte Archiepiscopu sî Mitropolitu sî in operatele barbatiloru români de încredere din Octobre 1864 egala indreptatîre a portîloru române despărțite de câtra Metropoli’a din Carlovitiu la fondurile clericale sî inalienabile , sî eschisiv’a loru indreptatîre la monastirile Hodosiu, Bezdinu , S. George sî Mesus , precum din punctu de vedere bisericescu asta sî alu dreptului de statu pe deplinu sî temeinicu e aretatu sî doveditu, incâtu din acele operate apriatu se vede , cum ca aceste fonduri, privindu infiintiarea sî destinulu loru, precum sî punerea loru in lucrare normata sî susținuta prin resolutiuni inalte ale guvernului, — au fostu neconditionatu comune, ne purtandu nici candu caracterun atîunalu, ci in genere esclusivu confessiunalu, prin urmare acestu corpu representativu cugeta ca aru fi pe dreptu, ca pe partea româna sa vina jumetate din aceste fonduri; — totuși acestu corpu representativu cu privire la problem’asea cu stature din mijlocirea unei intielegeri sî impacaciuni amicabile se alia indemnatu spre scopulu acest’a , dar chiaru numai spre înlesnirea ajungerei acestui scopu , din privintie de oportunitate a lui de basa im pacalî unei altu temeiu , sî de aceea in privinti’a acestui obiectu stabileza urmatórele principie: 1. In privinti’a impartirei numiteloru doue fonduri comune se priimesce ca temeiu la impacatuunc acelu modu de calculu pomenitu in opiniunea barbatiloru români de încredere din Octobre 1864, carele in esenti’a sea intru aceea se cuprinde, cum ca după ficsarea capitaleloru contribuite din partea dieceseloru preponderante române—Arad«, Timisiór’a sî Versietiu sî a unoru monastiri situate in mijloculu acelor’a, sî a aceloru sume in curse din partea dieceseloru curatu serbe, precum sî după impartirea egala a sumeloru intrate din partea metropoliei comune, castigulu ce se va areta se imparte după proportîunea sumeloru intrate, sî apoi din acestea se compenseza sî rebonifica sumele cu care au datu o parte mai multu decâtu alt’a, sî s’au folositu mai multu un’a decâtu alta parte, sî anume: a) din fondulu clericalu 556,500 îl. b) din celu inalienabilu,— 318,600 fl. Lumin’a: 875,100 f. v. a. 2. In privinti’a monastiriloru Hodosiu, Bezdinu, S. George si Mesus, cari esista de tempuri immemoriale, se priimesce propunerea Escellentiei Sele Inaltu prea saulîtului Domnu Archiepiscopu sî Mitropolitul sî proiectulu de programu alu barbatiloru de încredere in deplinu, prin urmare se susține dreptulu asupr’a tuturoru acestoru patru monastiri. 3. In privinti’a celoralalte fonduri sî fundatîuni administrate in Carlovitiu corpulu representativu se alatura conținutului respectivu precum alu propunerei asia sî alu opiniunei, deci dar a se ascepta sî pretinde participarea studiuitîloru români ce voru studia in Carlovitiu din fondatîunile aluminale sî Putikiane, mai departe estradarea fondului de fundus instructus pentru ressedinti’a episcopesca din Aradu Episcopului Aradanu * Comunicatii in nr. 22-26 ai acestei foi sub titlulu: Meditatiuni etc.Red.) spre mai departe administrare in suma de 7303 f. v. a. precum sî estradarea fondului in suma de 1484 f. 918/10 xr. din o caducitate româna fundata pentru unu seminariu românu inca in anulu 1841, de catra fostulu Episcopu alu Versietiului losifu Raiacic. 4. In fine se susține pretensiunea precum asupr’a jumetatei din veniturile intercalarie după celu din urma Archiepiscopu sî Mitropolitu comunu reposatulu Iosifu Barone de Raiaolc, asia sî asupr’a celu putînu unei tumeluri din pietrulu rosiedin tiebru sî realitatîloru episcopesci din Versietlu sî Timisiór’a, precum sî asupr’a unui ajutoriu potrivitu pentru Episcopulu Caransebesianu spre castigarea celoru mai necessarie odóre archipastoresci sî acareteloru celoru mai de lipsa. Desî acestu corpu representativu prin stabilirea principieloru contînute in aceste decisiuni cu unanimitate aduse si a precisu punctulu de manecare, totusi nu e neaplecatu in interesulu unei complanari amicavere sî impacaciuni fratiesci sî in presupunere a intempina o asemenea aplecare sî la ceealalta parte, a se lasă sî in mai departe negotiatîuii amicavere. 5. Escellenti’a Sea Diu presiedinte Archiepiscopu sî Metropolitu privesce de necessariu sî corespundiatoriu scopului, ca acestu corpu representativu sa se ocupe cu întrebarea despre preluarea sî manipularea pârtii de avere, ce are a se da din fondările comune pârtîloru române despărțite de câtra Metropolia din Carlovitiu , sî aduce la propunere si desbatere unu proiectu propriu spre acestu scopu elucratu. După prejudecare matura si seriosa a acestui obiectu sî după desbaterea punctuala a proiectului substernutu, acel’a se priimesce in urmatoriulu cuprinsu, — aduceindu-se in privinti’a acést’a urmatórea Decisiune unanima. § 1. O epitropia provisoria se asiédia constatare din Episcopulu Aradului, din doi membri preotiesci cu doi suplenti, din patru membri lumeni cu patru suplenti , dintre cari unu membru sî unu suplentu din confiniulu militam, sî din unu cassieru sî unu controloru , spre care fine corporatiunea acést’a desemneza pre următorii domni: a) De presiedinte pre Illustritatea Sea Preasantîtulu Domnu Procopiu Ivacskovits Episcopulu Aradului. b) De membri din partea preotiésca, pre domnii : Constantinu Gruici protopresbiterulu Hasiasiului. Ioanne Marcu protopresbiterulu Lugojiuliui. c) De suplentii membriloru preotiesci, pre domnii: Fizesianu parochu din Toraculu micu. Nicolau Andreevici preotu sî directorulu scóleloru natîunale din Caransebesiu. d) De membri lumeni, pre domnii: Andreiu de Mocioni proprietariu din Foenu. Georgiu de Popa Comite supremu din Aradu. Marcu Rotaru c. r. Maioru in regimentulu consîntariu romano-banaticu. Iulianu Ianculescu perceptoru generalu—comitatensu alu comitatului Carasiu. e) De suplentii membriloru lumeni, predomnii: Georgiu de Fogarasi advocatu si proprietariu de realitati din Lipov’a. Nicolau Zsigu a senioru proprietariu de realitati din Oradea mare. losifu Seracinu c. r. Capitanu in regimentulu confiniaru romano-banaticu. Constantinu Udrea negoliatoriu si curatorulu bisericei din Lugojin. 1) De cassieru pre Dlu Dr. Athanasiu Siandoru profesoru de preparandia din Aradu. g) De controloru pre Dlu Lazaru Ionescu advocatu in Aradu. § 2. Partea averei ce va cade pe sém’a portîloru hierarchiei nóstre române, o va priimi prea santîtulu dlu presiedinte—episcopu cu epitropulu Illustritatea Sea dlu Andreiu Mocioni de Foenu sî cu cassierulu seu controlorulu. § 3. Averea acést’a bisericésca se va păstră deocamdată la Eparhi’a din Aradu, sî adeca banii gat’a se voru pune in cass’a de pastralu din Aradu , iar ceealalta parte a acestei averi—ce va fi in obligațiuni, se va depune in cassa de feru , spre ce sfarsîtu are a se cumpără numai de câtu cassa Wertheimiana de feru. §. 4. Epitropia functioneza in cause momentese de natura arginta in siedintie plenarie, cari constau din toti membrii sau suplentii loru; căușele de manipulatiune ordinaria insa au a se decide de câtva presiedinte cu atragerea celu putînu a unui membru bisericescu sî doi lumeni sau a suplentîloru acestor’a. §. 5. Suplentii numai atunci au votu, candu suplinescu pre vre-unu membru ordinariu. §. 6. Epitropi’a de locu la inceputu in siedintia ple-