Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-09-26 / nr. 76
Telegrafam ea e de doua ori pe septetiua : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a lojei pe afara la c. r. pește, cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretium premuperatiunei pentru Sabiiu este pe ana 7. N. v. a. *ar’ pe o jumatate de anii S. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si perifoliu AXULU XIII. Sabiiu , in 26 Sept.8 Oct. 1865, tru provindele din Moniarchia pe unu anii 8 fi. era pe o jinniatate de anii 4 fi. v.a. Pentru print,ii litri străine pe altu l £ pe Viabil. 0 ii. V. a. Instratuli St pentru inftiberat n 7. cr. slfnia in fitere miei, prentm K dmi’a rtfa in 502 er. st pentru a trei’a repetire cil .3', cr. v. a. Invitare de prenumeratiune la i . . . '. »Telegralnici Romanii.'* Finindu-se cu 30 Septembre cal. vechiu abonamentuluitoril abonați pe semestrulu Hl. alu anului curinte, lul. Sept. prin acést’a se deschide abonamentu nou la „Telegrafulu Romanul pe semestrulu alu patrulea alu anului curinte 0c. Nov. si Dec. Conditiunile remânu cele cunoscute : Abonamentulu pe 7* »nu, pentru Sabiiul fi, 75 xr, pentru Tranni’a sî Austri’a preste totu 2 !i— pentru principate 3 fi.^ F. J. DD. cari dorescu a ave acestu douariu suntu rogati a-si trimite listele de prenumeratiune insemnandu cu acuratetia sî poștele — adresandu-le la Editura .«Tel. Romanu, Revista politica. Miscarile alegeriloru dietati in Ungari’a suntu după afirmarile dînaristicei in cursulu celu mai bunu sî nti se spune ca iau dimensiunile cele mai mari. In Pest’a au pasît din 1 Oct. c. n. Er Eötvös inaintea dregatoriloru sei sî si-au descoperitu programulu seu, seu cum se mai duce astazi, si au facutu professiunea politica. Momentele de căpetenia in vorbirea sea au fostu, ca nici o tiera nu au fostu intrebuintiatu pentru interesse străine că Ungari’a , calamitățile de mai nainte se afla Br. Eötvös intr’aceea, ca faptele împlinite au fostu totdeuna folosite in contr’a legiloru; manifestulu din 20 Sept. este evenimentulu celu mai fericitoriu, căci au denaturatu tóte pedecile de impacare; este pentru revisiunea legiloru din 1848 sî incâtu nu se pericliteza libertatea sî independinti’a Ungariei dîce, ca nice o fertia nu va fi prea mare de a o aduce in interessulu impacarei. Deák recomanda intr’unu articlu in „Pesti Napló“ linisce in totu tempulu alegeriloru si a aduce aminte alegatoriloru, sa nu caute a perde tempulu cu oratiuni sgomotóse, pentru ca atunci ei, alegatorii, áru apare cd nisce copii mari sî alegerile iisee jucării. Câtu pentru partide crede ca e tempulu ca sa se alature tote lângă „cea mare nationala.“ Cehii din Boemi’a si Moravia pregatescu serbatori mari pe 20 Oct. atâta pentru manifestul din 20 Sept. câtu si pentru diplom’a din 20 Oct. 1860. Gazetele centralistico-dualistice din Vienn’a nu privescu tocmai cu ochi buni manifestările aceste natiunali sî aru dori ca ministeriulu sa le paratiseze prin vre-o mesura?, carea sa denmstre Cechisoru , ca Reichsratulu augustu n’au incetatu ci e mimai sistalu sî ca precum regimulu ingrijesce de intregitatea corónei unguresci asid sa se ingrijesca sî de intregitatea pârtiei germano-slave a imperiului carea la tempulu seu are sa fia contrabalantiulu corónei unguresci. Federalismulu, care amu pote dice ca e adi identicu cu slavismulu austriacu, e unu spune in ochii germanistiloru de dincolo de Laifa sî preste totu nu ai dualistiloru din monarchia. Cu tóte acestea nu numai Cehii sî moravii ci sî Croații sî Serbii apera principiulu federalisticu. In tipulu acest’a intielegemu sî adress’a congregatiunei sirmiane din dalele acestea, adressata câtra maiestate, in care a ceru restaurarea Voivodinei serbesci. Din Bucovina abia acum difima in „Debatte“ îngrijiri despre resultatele dietei condhiamate. Îngrijirile acestea si le intemeiaza corespondintele mentionatei foi pe împregiurarea ca majoritatea dietei va fi din birocrația. O a dou’a impregiurare insuflatóre de temeri dîce corespundintele ca este organisarea bisericei gr. oridincile de acolo, despre careu vorbesce in lipulu urmatoriu : „A dou’a cestiune de însemnătate cu referi fitia la desvoltarea tierei este constituirea definition a bisericei gr. or. In tote tierile celelalte ale monarchiei s’a constituitu biseric’a gr. orient, amesuratu canoneloru ei, si administréza ins’a averea eii, si esercitéza prin adunări sinodale influinti’a cea binefacatóre si inviétóre in cause bisericesci si scolare. Numai in Bucovin’a tigorescu credincioșii acestei biserici de 80 de ani sub pressiunea unui provisoriu, care au eschisu tota influinti’a lumeniloru (laiciloru) birocratisandu administratiunea bisericesca si școlara, la carea participa numai vreo câtiva membri anume aleși ai clerului. Prin acést’a s’a produsa nisce resultate ferici intristatóre; pentru ca clerulu se instrainéza totu mai multu si mai multu de catra credinciosii sei laici, parochii privescu biseric’a ca o institutiune pentru folosulu lrirn, inventamentulu e imbrancitu cu totulu sî prelânga acestea doranesce unu nepotismu fara de esemplu. De câte ori au inceputu opiniunea publica a lupta cu energia in contr’a releloru acestor’a, totdeun’a s’au alaturatu lângă acést’a numai o parte neînsemnata a clerului de josu domirtalu in cea mai mare parte de privintie personali, pentru ca toldeumi’a s’au sclutu multomi clerulu prin totu felulu de momele; asta odata prin immultarea lefiloru, de alta data prin zidirea de palate in adeveru principesei pentru Episcopu si pentru consistoriu. Tiér’a insa prin acestea nici odata nu s’a pututu multiumi, desî o parte mare a clerului si-a esprimatu prin adresse sî deputatiuni cea mai deplina multimiika a seri. In a dou’a sessiune deja ad votatu diet’a— pre lânga tóta majoritatea birocratica— învinsa de pretensiunile opiniunei publice, cu votu unanimu o adressa prea umilita catra monarhulu, in carea se ruga pentru restituirea constitutiunei bisericei gr. orientale. Acum dupa ce regimulu de mai nainte au aflatu de bine, ca cererea unanima a dietei sa remana nerespinsa sî nerespectata, aru fi forte la tempulu seu, ca dieta, schimbandu-se referintiele sa-si repetiesca basal’a cerere sî mai cu taria, pentru că sa mijlocesca unu condusu spre deslegarea cestiunei interesseloru celoru mai vitali ale acestei tieri. Sî in privinti’a acést’a nu potemu sa avemu sperantie asia mari privindu acum la compunerea dietei de fatia............a Din fiér’a nóstra până in momentulu de fatia nu avemu date despre desvoltarea cea mai de aprópe a lucruriloru, afara de asecurarile dînarielor patriotice unguresei, ca Sasiloru cari se aduna la univergittiata natîunala si s’aru dá din partea comitentiloru loru instructiuni,de a remane strinsu pre lângă patent’a din Faurii, despre cari impregiurare ne va lumina viitori du celu mai aprópe. Gazetele unguresei din patria ne mai sî demustra in totu tipulu bunatatea uniunei, aretandu-ne ca sî noi Românii amu câștigă, pentru«?» «e-amu uni cu contrathmanii nostri din Ungaria. Mai departe ne arata ca tier’a nóstra este prea debila de a poté esista singura ca tiera sî asta e o necessitate chiaru sî din punctu de vedere economicu a ne uni cu alta mai mare. Acestea sî mai adaugendu-si cetitoriulu sî cele din dîuarîstic’a nóstra, camu făcu presin care icóna a situatîunei interne de fatia. La cestiuirea oieriloru transsilvani. In deosebite rênduri cu aliasu fói’a nóstra atențiunea publicului asupr’a stârei celei critice a oieriloru nostri in Turci’a. Ne adzicemu aminte de resultatele ajunse in privinti’a acest’a pe calea senatului imperialu. Oierii nostri din Vale (lunga Salisce) pre lângă tóte acestea au petiliunatu de nou iri 20 Aug. a. c. prin internuntiatur’a c. r. austriaca la Sultaruiu, ca pe calea gratiei sa li se conceda a remane inca cu temele pe pomentu turcescu. Avem in âeriul o depesta telegrafica dinaintea nóstra datata din Fer’a (o parte a Constantinopolei) 3 Oct. a. c. in carea: