Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-14 / nr. 81
va alege numai o comissiune Pentru ca se se puta câștiga o convingere in privinti’a acest’a se si alesa si trimisesa o deputatiune statatoria din 2 membri, Ioane Gozmanu si Parteniu Cosm’a. Nu peste multa se reintorsera trimisii cu scirea, imbucuratóre, ca N. Sea ne va primi pre toti in corpore, după amédi la 4 ore. După acestea, veni la ordinea dîlei alu II punctu, adeca representantii la diet’a fatere.— Mai incolo neincapendu in sala, după convoire comuna estramu sub ceriu in curtea consistoriala, unde se continuara desbaterile mai departe. Se provocă adunarea de câtra preș, ca lasane-vomu la desemnarea cercuriloru, ce fu primitu unanimu sî se insemnara cercurile urmatóre locuite de majoritatea Româniloru : Beiusiulu, Ceic’a, Jinc’a , Crisiniu repede, Margit’a si Ugrea.— După aceea se făcu întrebare despre candidarea persóneloru alegende de representanti aci dură desbaterea mai multu tempu. D. preș. cu mai multi dintre adunați dîsera sa se amane desemnarea persóneloru pana la tempulu binevenitu, numai poporulu sa se informe la alegere de ablegatu de câte unu romanu adeveratu, demna si capace, aci se făcură mai multe vorbe pro sî contr’a, pana in urma majoritatea devinse sa se desemne sî personele representante ln diet’a fitare, unde se sî candidara următorii barbati adeca, in cerculu Jindei veteranulu sî renumitulu nostru advocatu Emanuilu Gozsdiu . Cristului repede, loanne Gozmanu ; in a Margitei modestulu nostru protojude Tom’a Costinu; in a Cediei publicistulu Aless. Romanu ; in a Ugrei tenerulu advocatu loanne Fasie, candu fu vorb’a despre cerculu Beiusiului se propusa de inteliginti’a cea capta sî esperta sî Nu. de majoritatea adunarei, Petru Pavelu, uniculu meritatu numai pentru acel’a cercu, sî multu suferitoriu pentru binele si înaintarea causei nóstre române, totuși tinerulu protoju de supt. loanne Vas neconsiderandu nici vointi’a maioritatei nici meritulu susu menționatului D. se obpune sî dechiara, ca sî elu va pasî de candidatu că representante, partinindulu representantele corpului professoralu din Beiusiu, sî vreo câti-va notari comunali elenii ai DSale, si asia la Beiusiu avemu doi candidați de representanti. Cu aceste se încheia conferinti’a prin respectivulu preș. cu cuvintele sa traiesca Maiestatea Sea Franciscu Iosifu 1., bun’a contielegere intre noi si frații nostri conlocuitori, ce fu petrecuta de „sa traiesca“ necurmate. Pe tempulu defiptu, 4 ore după media dî inteliginti’a se adună in 2 locuri destinate după plăcu, o parte asceptă la comitatu in frunte cu D. Gozmanu; ceialalta porni dela „Pomulu verde“ avendu in frunte precord. D. Protop. Oradanu, câtva curtea comitatensa unde convenira la olalta, carea atât’a eră câtu gemea curtea Comitatului de ea, in tempulu defiptu fu condusa de D. Gozmanu la Ilustr. pentru salutare, unde ei tîna o vorbire forte bine nimerita, la ce respunsa Corintele supremu, ca elu va fi tata justu toturoru locuitoriloru din Comitatulu siesi incredintiatu fara diferire de nationalitate sî religiune. In ser’a dîrei acestei inteliginti’a carea inca remasese un numeru mare se aduna la ospetari’a „Pomalu verde“ la cina naționala, unde de prefati’a fiacarui’a se vedea suridiendu bucuria, aflându-se laolalta asia mare numeru de frați de unu sânge, petrecandu-se intre tiermurii modestiei si a cuviintiei. Aici se aradicara mai multe toaste, pentru Maiestatea Sea, ambii noștri Archiepiscopi — conducătorii causei nóstre, ce, fura priimite cu cea mai mare plăcere; numai uniculu, ce’lu rosti unu D, tineru, taietoriu, eră de natura de a face senzatiune rea in adunații inteliginti, inse fu nebagatu in semn. I. C. * Spre liniscirea cetitoriloru cu privire la candidarea Dlui Petru Pavelu reproduceam din o corespundintia a „Concordiei“ urmatórele : Dela Beiusiu ne potu scrie ca D. Ioann Vasiu , cu tóte ca avea partita însemnata, inse pentru bunuru păcii, pentru curmarea impârechieriloru escate si pentru a se restabili contielegerea fratiasca intre români au renunciatu in favorea Dlui Petru Paar, astfelu fatia cu candidatulu partitei nóstre natîriaii nu e decâtu D. Gerardu Voghiec , cârui’a partita se pare a fi mica, cu tóte ca se făcu de câtva unii incercari de a înduplecă o parte a inteligintiei sî a poporului spre a lu sprijini, dar nu se crede ca alegătorii români sî mai aiesu intieleginti’a de acolo — care până acum trecea de un’a dintr’e cele mai însuflețite pentru interessele natîuiaii — si..va uită de sine sî va sprijini pre mulu carele nici candu n’au sprijinitu caus’a nóstra natiunale nici cu vorb’a nici cu fapt’a. (Intieleginti’a rom. din Belusiu va fi jalus’a de numele ei celu bunu. Red. „Concordiei.“) Vienn’a. După „P. Sf.“ s’aru fi chiar s alu prin telegrafu aici, Br. Franc. Kemény din Closiu si Consiliarulu de Locotiinti’a din Agram Iancoviciu.— Episcopulu Strossmayer se afla in Viena’a sî e forte probabilu ca va fi denumitu de Cancelariu aulicu pentru Croatî’a. Croați nu dorescu nimic’a mai multu ca acest’a si Nemiii aru privi cu multiumire in rtresur’a acest’a o manevra in contr’a influintiei celei prea mari a Magiariloru in cercurile cele inalte a le regimului. — “Debatte“ demintiesce o atare combinatiune. Praga. Boemii s’au pregatitu de muillu Cu o demonstratiune in favorea diplomei Octobriane. Scirile cari le primimu din donuare antiboemice spunn^ ca cetatea Praga au fostu in 20 Octobre trei parti illuminata. Dintre edificiele aristocrației mai intalte au fostu illuminate, palatele Contelui Czernin, principelui Schwarzenberg si principesei Colloredo. Varietati si nou stati de di.n Conferintia de domne. In Lipsi’a s’a tînatu in 16 Octobre cea d’ansâîu conferintia consultativa de domne» După alegerea presidiului s’a discutatu, primitu sî hotaritu, ca numai domnele au votu decisivu, domnii insa numai consultativu. Totdeodată s’a esprimatu insa si dominti’a, ca atari domni cari aru fi contrari acestei idei de conferintia sa nu se folosesca de cercetarea conferintiei oru, spre a si manifestă acolo opusetiunea lorii.— Scopulu care se vede din sfatule aru fi ca sa se intemeeze o reuniune de domne cu spiritu respandita in tóte partîle Germaniei, care apoi sa aiba de a înainta educatiunea de femei. Cochetarea cu persóne principesei se decicata de necuviinciasa. In privinti’a lucruriloru femeiesci se primesce o resolutiune, care decicara lucrulu,^bas’a nonei societăți, de datori’a si orirea secsului femeiescu. Conferinti’a alia de lipsa in delaturarea tuturoru pedeciloru, cari se opunu lucrului femeiescu. Spre emaniciparea lucrului femeiescu se recomanda întemeierea de association productive, de scóle de industria pentru fete , de espositiuni industriele din productele lucrului femeiescu sî de cuartire pentru fete (Mädchenherberger) — Lord Palmerston. In multi din urma alu acestei foi amu fostu făcuta sî noi cunoscutu publicului nostru, in prospecialu politicii bolnavirea cea grea a Lordului Palmerston ministrului primariu din Angli’a; astadi insa vorbescu tóte dîuartele mari politice despre mórtea lui, că despre unu evenimentu mare politicu. Pe lânga tóta angustimea colóneloru nóstre ne vomu cerca sî noi a areta prin vre-o cate-va date caus’a acestui sgomotu si a pune pe cetitori in pusetîunea de a judeca singuri, déca susu numitulu lordulu meritatu din partea sumei politice atât’a atențiune. Lordulu Palmerston s'a nascutu in 20 Octobre 1784 la Broadlands in comitatul Hampshire din părinți de o familia vechia. Studiele si le-au facutu la universitatea din Cambridge, dimpreună cu Byron, Peel si altii cari denultii nu se mai numera intre cei vii. In viétia publica lu afiamu pasindu la 1807 ca represeritantu alu universitatiei pomenite in parlamentulu Angliei. Deja la 1809 ministrii de resbelu au contribuitu fórte multu la căderea lui Napoleon I. Ca atare, unu ce de totu zara in istoria, au functionatu pâna la an. 1829. La 1880 tara Iu aflamu in consiliul coronei ca secretariu de statu (ministru) in esterne. Acțiunile lui diplomatice suntu de aci inainte mai neintreruptu încoronate de succese, desi e de multe ori combatutu sî declaiaratu de unu caracteru insolidu, trecandu după impregiurari dela un’a la ceealalta din cele dóue partide vechi in Angli’a : Tories si Wigh. Tînt’a lui au fostu totdeun’a radicarea interessetoru patriei sele. De aceea su vedemu candu amiculu, candu inimiculu unei poteri, după curm aceea i se parea periculosa sort nepericulosa pentru interessele statului englez». In 1846 d. e. se strica cu Franci’a, cu carea dela caderea stelei ei celei mari au fostu mai multu intima, din causa ca o temea de legaturi intime cu Spani’a. In 1847 protesteza contr’a ocupărei Cracoviei. Totu atunci spriginea revolutiunea in Itali’a sî se grăbi a recunosce republic’a francesa, dar pe Ungari’a o lasa in tina. In cestiunea danesa s'a portatu forte aspru cu corabiele germane, dar totu atunci sub influinti’a lui s’a datu dreptulu celu mai mare de refugiu si de scăpare in Angli’a, incâtu maieu tóte statele continentale era sa se strice. La 1851 au fostu celu d’antâiu carele su recunnoscutu imperialismul« in Franci’a de candu apoi lu vedemu mergendu mai totu mâna in mâna cu discipolulu seu Napoleoni 111, sub numele cunoscutei aliantie apusene. Energi’a, prudenți’a sî circumspectiunea lui au dominatu spiritele inlauntru sî politic’a in apăra, sî de aceea se sî dice despre densulu ca era unu regentu „neincoronatu.“ Ca au fostu iubitu de cea mai mare parte a poporului englezu, ba chiar» sî de contrarii sei, in si afara de tiera, se vede din tóta duaristic’a; diuaristica cea engleza au aparutu in doliu. Aceste a au fostuilara barbatulu Palmerston, carele cu putina intrerumpere au fostu mai 60 de ani ministru in Angli’a. av.j----- 1.