Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-01-28 / nr. 8
at serii, industria (sî cetati), pentru ca numai in tipulu acest’a vomu fi in stare a ne pote castiga cele de lipsa aici in patria, fara de a fi siliti a umple lumea. După aceea aflumu totu in „Kei. Kezi.“ o corespundintia din Iernotu, carea se plânge asupr’a romanisarei Magiariloru de pe acolo, recomandandu vindecarea zeului acestuia cu deosebire pastoriloru su Hetesei sî altora mecenati nationali, carii prin îngrijirea de biserica sî sca 1apotu impedeca latîrea zeului sî mai departe. Unu esemplu frumosu (?) despre resultatulu, candu unu mecenatu ingrijesce parintesce de poporu, aduce pe contele Haller , carele intr’atât’aau sclutu vragi pe Românii din coman’a Kerelő Sz. Pál, incatu Mihailu Rus’a romanu, mai bucurosu se numea Rosa Mihály, sî la vatr’a familiara mai bucurosu vorbea unguresce decatu romanesce. 0 alta corespundintia din altu numeru totu a lui „Kol. Közi.“ ne aduce din Ludosiulu Muresiului, scriea, ca contes’a Illona Kornis au trimisu pentru cei lipsiti, din Bogatulu Muresiului, o colecta de 918 f. v. a. Esc. S. contelui Miko, carele i-au sî predatu dlui Szilvási sa-i imparta. Impartirea, se dice in corespundintia, ca n’au consideratu nici nationalitate nici confessiune. Fapt’a frumósa se lauda pre sine sî n’are lipsa de comentarie ! Espositiune de opuri artistice in Bucuresci. On. Direcțiunea scalei de artele frumóse ne trimite urmatórea scrisóre interesanta: Domnule Redactoru ! Amu onorea Ve rogâ sa binevoiți a anunciă in dîuarulu DVóstre, ca ’n poterea delegarei ce amu priimitu dela Dlu Ministru de justiția, cultu si instrucțiune publica, o espositie de pictura, sculptura, aquarela, desemnu si architecture se va deschide in Bucuresci la 10/22 Aprile sî se va include la 10/22 Maiu. Domnii artiști doritori a espune voru trimite obiectele ce voru destină espositiei la Comitetulu Academiei de Belle- Arte, asemenea de voru voi ca sa aiba ajutoriulu Guvernului nostru pentru transportulu obiecteloru de arta,— voru in cunoscintiu Comitetului acésta domintia, sî numitulu Comitetu va lua mesuri, că tablourile sa fia priimite lă deligintiile nóstre, se intielege insa ca numai acele tablouri , a caroru dimensiunei voru pote fi transportate prin mediulu ce se ofereza mai susu. Priimiti Domnule Redactoru incredintiarea osebitei mele consideratiuni. etc. Varietati sî noutati de di. (Distinctiune.) Maiestatea Sea Imperatulu s’au induratu a darui P. Protopopu gr. or. atu Branului Ioann Metianu, pentru activitatea sea in causa intregirei ostei, crucea de auru pentru merite. — (Stipendie.) „Concordi’a“ publica urmatoriulu concursu: In urmarea înaltului rescriptu alu Locutîintiei reg. pentru Ungari’a cu nr. 100,896.—1864, depulatiunea fonduriloru școlare greco-orientale in Pesta insolintiéza prin acest’a, cum ca a devenitu in vacantia unu stipendiu din fundatiunea lui Atanasiu Balla, ce se da tineriloru de ritulu gr. orientalu, cari au absolvatu scólele elementari, sî nu studiéza la colegiele reformate din Dobritînu si Sárospatak, nici la gimnasiulu evangelicu din Posionu , unde de altmintrea suntu stipendie făcute de numitulu fundatoru, ci la alte gimnasie, seu la universitățile de Pest’a si Vienn’a, séu la Teologia de Carlovitiu ; intre cari, consângenii fundatorelui voru ave preferintia. Recurgatorii voru insiruă cererile loru cu urmatórele atestate si testimonie: 1) cu atestatu despre starea publica sau privata a parintiloru, sau a altoru consângeni; 2) cu respectivele testimonie scolastice, intarite de dereginte, sau de respectivulu corpu profesoralu; 31 in casulu de consangenitate cu susnumitulu fundatoru, acést’a sa se adeveresca cu autencitate. Cererile astfelu instruite , in decursu de piese septemani de la a trei’a publicare a acestui ediciu , sa se predee in localitatea oficiului deputati uiei fondurilorti școlare grecoorientale in Pest’a Grünbaumgasse nr. 23 in edificiulu institutului Tökölyanu. Principatele române unite. După summariele siedintieloru corpuriloru legislative romanesci până in 15 ianuariu inclusive , afara de mesagrele sî respunsurile care le amu impartasîtu sî noi publicului nostru, — ceva de mare importantia nu sau desbatutu. In ssedinti’a din 13 ianuariu s’au decisu a se pune pentru 15 ianuariu la ordinea dîtei desbaterea asupr’a legei pentru alegerea de Metropoliti si Episcopi. (Se vede daru ca in Romani’a clerulu e de totu minorenu.) Vomu incepe sî noi a da publicului nostru, din cele ce ne stau la dispunere, proiectele de legi , cari privescu biseric’a sî mai tardîu cari privescu scal’a din Romani’a. de. După unele chiarie Dlu Negri a sositu dela Constantino- După dinaristic’a francesa opiniunea publica in Europ’a puserta e multiumila cu cele ce se intempla in Romani’a. Reforma“ din urma aduce sî o espresiune a unui dîuariu greescu „Armonia“ carea suna in modulu urmatoriu: „Uîu’a de 2 Maiu 1864 este însemnata in istori’a nouei românii. Din dîu’a, aceea natî’a s’a radicatu pe o culme soda, sî o epoca noua de viétia natîunala a resaritu , pe care urâma sa fie fericita sî gloriósa pentru Romani’a. Dîu’a nost’a, dîcu, este un’a din cele mai mari pentru soria Romaiei, pentru ca intrarea proiecteloru retrograde se închide pentu totdeun’a sî se pune temeliile unei adeverate Constitutiuni. Din tote legile cari s’au promulgatu pân’acum va resulta pentru atî’a romana , atâtu desvoltarea intelectuala câtu sî cea maîiiala, desî pe de alta parte ea avea multe mijlóce de a fi desoltata. Natîile cele mari, la reformarea loru au trecutu prin tai multe sî felurite greutftti . Romani’a insa de sî a trecutu rin mai multe schimbări timpurale, finantiele ei insa se afla îtr’o positie din cele mai plăcute, etc.“ Cele ce dice „Armonia“ sî altele din alte dîuarie se vede fi luate de Reforma cu motivu la o espressiune a densei in invinti’a independintiei, despre care eră vorb’a sî in dîuariuluostru sî despre prochlamarea romana de regatu. Bata ce dice Reform’a“ in priginti’a acest’a: — Amu vediutu in mai multe dîuarie despre unu pre care roiectu alu Senatului României , care are de scopu proclamarea ereditarei tronului României. Dar nu era pre mai bine a se elaboreze unu proiectu, prin care s’aru proclam’a Prinipatele române ca unu Regatu independinte ? Deca este adeeratu ca s’a hotaritu a o rupe , pentru ce sa nu o rupemu o fata pentru totdeun’a ? pentru ce se mai intard în resaritulu lîlei cele mari pentru Romani’a ? S’au pusu deja temeliile unui guvernamentu adeveratu constitutîunalti. Chiaru dîualte streine a adevereza, precum sî corespundintie particulare o constata.“ De interes su va fi pentru cei ce au de a face multu cu romani’a, opiniunile caroru se dau acolo esprissiune chiaru le câlva streini, asupr’a instuiutiei jurisdictîuniloru străine, impartasîmu publicului ceea ce ne aduce Regeneratîunea in privini'a acest’a . In nr. 8, 9, sî 11 ale dînariului germanu din Bucurescintitulatu „Allgemeine Zeitung“, vedemu ca se tracteza despre o cestiune destulu de importanta, care privesce dea dreptulu satulu nostru, cessiunea despre influinti’a jurisdictîunei străine in statulu Românu. Vedemu ca aici fiacare potere mare sau mica,si trimite representantii sei, spre a veghia asupr’a intereseloru supusoru streinĭ, vedemu mai prin tóte orasiele consulate sî sta’oslii, ai câtoru capi, după cum ne informeza acestu dîuariu, s’au cea mai mica cunoscintia de jurisprudintia sî cari prin urmare producu o mulțime de confusiuni in esercitiulu generalu alu jurisdictîuiei. Tata tînt’a acestui dîuariu, după cum vedemu, este de a scapă pe oricare streinu intratu odata in acesta tiéra autonoma, de jurisdictîunea străină si a-i supune pre toti legiloru esistente In tiéra. Este prea frumósa sî totu de odata logica acesta pretensiune. Mai nainte, candu fiacare potere străină, influintia mai multu sau mai putîm in acésta tiéra, jurisdictiunea straina pote sa se esercise aici, dar acum suntemu departe de acele timpuri; acum cindu sfatulu nostru se bucura de autonomi’a sea, atari inflimtie numai au locu, si prin urmare ori care streinu odata intratu in tiéra, trebuie sa se supue la tote legile tierei. Ceremu dar sî noi suspendarea oricârei influintie de jurisdictiune străină sî supunerea oricârni strainu la legile esistente ale tierei. Din parte-nefelicitamu pe autorele acestoru articole importante, asecurandu-lu ca guvernulu actualu ou României va lua in deaprópe considerare acésta cestiune sî va face totulu spre satisfactiunea acestoru cereri de totu legali. „Monitoriulu“ publica mai multe nume ale aceloru Domni, cari pentru vine s’au deslituitu de totu, séu suntu numai suspendați pe ore care tempu din dregătorii publice de ale statului. — Camer’a a condusu, ca pe viitoriu sa denumirea Domnitorulu pe Metropolitulu României. Prospectu politicu. Negociatiunile intre Austri’a si Prussi’a pentru Schleswig—Holstein curgu mereu , dar fara resultatulu doritu din partea nóstra. Prussi’a declara prin not’a sea din 24 ianuariu, ca nu póte recunosce, nici chiaru provisorialminte , pre ducele Fridericu de Augustenburg, dupa cum propusese Austri’a, nici se póte slobodî la facerea vreunui programu in privinti’a ducateloru, pana candu sindicii de corona (pre cari i-au insarcinatu regimulu cu cercetarea drepturiloru Prussiei asupr’a ducateloru), nu-si voru dă parerea — Câtu pentru conflictulu de