Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-28 / nr. 85
3‘M Déca dîcp’a cea vechie „Consilium ab hoste“ estee adeverata, atunci nou a politica a Imperatului nu pote fi lipsita de doritulu resultatu. E o plăcere sa vedi tóte poterile sî pârlitele , cari dorescu nimicirea Austriei séu a o esploata sire ajungerea scopuriloru sele, cum suntu de oparile sî nemulliauite cu acelu Manifestu. Numai press’a Angliei, unde totu se nai gasesce in necasaru lui Palmerstonu sî Ruselu, simtiu de constitutionalismu, preste totu consimte cu noulu pasu alu Imperatolui Austriei. Din contra in Franci’a sî Ilali’a s’a primitu cu nepacere , cu desgustulu inse celu mai mare de liberalismulu Germaniul. Ei au cu totii deplinu dreptu. Ce se atinge de Frank’a sî Itali’a nu face trebuintta a demustra cu multe vorbe , ca pana la ce graba nu le pote veni bine acestoru cabinete inpecarea din launtru a poporeloru Austriei. Acestea poteri dila inceputulu planurilorusele de resturnare au numeratu ie Unguri sî pe Slavi, pe Români sî pe Dalmațiani intre aliații sei cei firesci. Ea c’a pentru ce ele acum se temu, ca prin esperimentulu din urma alu Imperatului se va turbură equilibrulu Europeanu cum in adeverii se espresera forte naivu in Florentia. Totu cu asemeni simtieminte cauta la Manifestulu dini 20 Sept. in totalitatea sea sî liberalismulu germanu. Ce o dreptu acest’a putîn isi bate capu cu ecuilibruli europeanu, dar cu atâtu mai multu i pasa lui de equilibrulu seu, sî apoi elu in suspendarea constitutiunei de Fauru ved o periculosa amenintiare a aceluiași. O parte vede cu drepți in acesta direcțiune din urma o lovitura a interesseloru germane la Dunerea de josu. Tóta massa a liberalismului germanii este unita mai multi mai putînu numai in cestiunile interne ale Germaniei, iara si relatiunile esterne si anume cu reportu la referintiele Confederatiunei catra Austri’a, ei se desbina in cunoscutele doua partit a Germanistiioru mari si intei. Acum i s’aru poté pare cum’i ca pentru partit’a germanistiioru mici . Manifesturi din 20 Septemvre sa fia apa pe mar’a loru. Caci la prim’a vista, ast’i nu se póte nega, politic’a cea noua pare forte ca o strămutare a punctului de greutate la Bud’a (Pest’a), sî nu se poți negă ca in ultimele septemâni la multi si-a chiamatu aminte renumit’a nota din 24 Ianuaria 1862 a lui Biszark. Dar cu tóte acestea nimene nu e asta de opocitu ca sa nu vadia ca D. de Schmerling sî Constitutiunea lui de Fauru erau aliații cei mai buni sî mai plini de sperantia a germanismului celui micu (Kleindeutschthum’s). (Va urmă). Aradu-Vintiu nu aru fi adeverati. Oricum va fi, atât’a vedemu ca cestiunea acést’a vitala pentru viitoriulu tinrei are sa treca din fatalitati in fatalitati.— In tempuri mai din cete citimu prin gazete de unu proiectu alu unei societăți ce s’a formatu de curendu, după care proiectu de la Nyíregyháza sa se continue o linia de drumu de feru preste Maramuresiu si Bucovin’a până la marginele Moldaviei. După ,,W. Zig.“ societatea acest’a au si cerutu concessiunea dela regimu. Planulu liniei si a ramuriloru este : Lini’a tisana sa se continue cum arau observatu mai susu la Nyíregyháza preste Senyö, Petnehaz’a, Nămeny mai departe preste Tarpa, Tisza-Ujlak, Nagy Szöllös, Huszth, Szárdobos, Tecsö și Taraczköz până la Marmaros-Szigeth, de aci peste Surducu, Saliste, Moiseni, Prislopu, Ludwigsdorf, Ciocănești, Campulungu , Vam’a , Paltinos’a și Baiacesti până la Cornulungi la marginea Moldaviei, de unde apoi preste lași sa ajunga la Odess’a. Ramurile spre salinele din Sugatag si Slatin’a sa pornească dela Szigetin Dela Pallinos’a este proiectata o linia , carea sa rege Cernautiulu. Acest’a are sa treca preste Cacic’a , Radutiu, Camene’a si Cuciura mare. — Societatea consta din următorii membrii: Mihhail si cavaleru de Popoviciu, Iosifu Uermény, Mendert d. Loneay si Ioann Altmann. — Spesele efective ale clădirei suntu provediute in suma de 63.043.214 fl. Capitalulu cu procentele intercalare 83.913.904. Falia cu interessele materiali ale tierei nostre, rociulu acest’a e de mare insemnatate. Cum e acea insemnatatea este alta iare se ponderosa intrebare. „Korunk“ aduce In anulu 131 o suplica a camerei de comerciu si industria din Clusiu, substernuta Cancelariului aulicu, in caus’a drumului de feru transsilvanu. Camer’a cere lini’a Oradea — Clusiu — Brasiovu. Alegeri dietali. De mai multe dîte aflamu parte pe cale privata parte din dîuariele din patria, scrii despre alegerile dietali. După unele dîuarie aflamu ca alegerile decurgu in finisce si concordi’a din altele sî din serii private capelâmu informari contrarie. In Sabniu inca au decursă eri sî alalta eri cele din scaunu sî adî cele din cetate. Despre Români aflamu ca vedîndu-se de o parte asupriti de legea electorala (vedi sî declaratiunea publicata mai susn.) de alta de câtra dregatoriele respective impârtati de asta, incâtu nu aveau nice o sperantia de a esî cu vre unu deputatu —■ au protestatu. Asceptamu cu încordare resultatulu tuturoru alegeriloru, cu deosebire a celoru din comitate sî ne tememu tare ca frații magiari voru insielă sî de astadata ascepturile unor’a sî voru rectifica temerile altor’a, dovedindu de nou ca in interessulu bunei intielegeri nici nu uita nici nu invatia nimic’a. La asemenea reflessiuni ne indreptatiesee sî o corespundintia din comitatulul lunedorei, carea prin referarea fapteloru intemplate, la o conferintia pregatitóre din Dev’a, desemna prospectulu alegeriloru din acesta comitatu intru unu modu de totu ne asteptatu. Bata in scurte cuvinte ce aflamu din mentiunat’a conferintia. Luni in 31 Oct. Corintele supremi B. Nopcea a tînutu o conferintia la carea au fostu numai 8 Români chiamati. I’reati nice unulu, din neamploiati, abiu unulu séu doi. d’ au “fostu din partea majoritatiei (magiare) 48. Parol’a de Punctulu celu mai interesantu e pactulu ce credeau unii dintre domni alu face cu Românii . Cea din gratia sî cești din urma sa aiba unu deputatu. Alta pedeca nu mai eră acum , decâtu sa pasiasca cine-va dintre Români cu unu crediu politicu. Este de observatu, ca acestu deputatu din gratia, numai sub conditiunea aceea se putea alege, candu frații Magiari aru fi fostu convinși ca in Hatiegu si Hunedor’a voru ave câte unu deputatu de națiune magiara, sî asia până la resultatulu alegeriloru din dîssele cercuri Romanulu sa fiu numai suplentu. Provocatu la asemenea candidare fu mai antâiu d. vice comite Ciaciani, carele insa reflecta, ca afara de impregiurarea ca credeulu seu politicu diferesce cu totulu de alu celoralalti candidati (unguri) , densulu atare onóre gratiasa nu o póte primi, iara judele cercualu Olteanu dîsse, ca déca aru fi alesu de Români aru primi, nu va insa sa fia suplentulu nimerui. In caus a comunelorii mestecate. Csernegyhaz in 16 Octobre. On. Die Redactoru ! Din funte secura voiescu a impertasî o. p. cetitorii , cum amesuratu resolutiunei imperatesci din 6 si a terminului defiptu de Maiestate din 15 iuliu 1865. comun’a Denta in protopopiatulu Ciacovei, dintre tote comunele mestecate, carele se afla in ambele diecese Serbe, este cea d’antâiu noue cunoscuta, carea au pasîtu curatii in intielesulu înaltei resolutiuni imperatesci in privinti’a desfacerei bunuriloru comune bisericesci sî limbistice de sub jurisdictiunea diecesei serbe din Versietia. Tare aru fi de doblu, déca acestui esemplu aru urma sî alte comune mestecate sî aru face asemenea,— nici ca e desperare ca instinctulu celu nobilu, care tu are Românulu cela adeveratu pentru libertatea limbei sale va amurtî sî va lasă in nepăsare pentru caus’a cea mai salutaria pro vre-unu fiiu alu natiunei, cu atât’a mai putînu pre preoții cei adeverali Români, afara de cei renegați, sî cu atât’a mai tare, acum candu bunulu Doieu ne-au daruitu unu monarhu dreptu sî plinii de indurare, care intrece pre toti antecesorii sei. Numai Cavalerescul[ nostru Imperatu sî Rege Franciscu Iosifu 1. este uniculu monarhu care au infruntatu supremati’a, sî au datu poporeloru libertate sî egalitate, prin care sî noi Românii arau ilevenitu la dreptulu strabuniloru nostri de a ave Metropolia natiunala in sensu egalu sî coordinata cu cea serba. Acum’a dara candu scapamu de supremati’a ierarhiei serbesci, dacu, ca acum’a, sa sieda vre-mnuru cu manile in sinu, sî sa nu intrebuintieze tempulu binevenita, ca cu tóte poterile si mijlócele sa se aduna pre calea legei la demultu dorit’a de străbuni sî noi metropolia româna; sî sa scape odata de jurisdictiunea Consistoriului serbescu, care nu a rareori, nu din intentiune rea, ci tocm’a din nepriceperea sî necunoscinti’a limbei române, au adusu sî sentintie de morte asupr’a preotîloru sî lumeniloru , sî acum’a candu gratiosulu nostru monarcu ne-au daruitu cu Episcopu sî Consistoriu românu, in care, tóta manipulati’a sî jurisdictiunea este romanésca, sî este Românului liberu datu a scrie sî a vorbi cu Eppulu seu romanu in limb’a materna. — Sa mai fia vre-unulu asta de natarau câtu sa nu simtă nadusial’a care o avemu sî la Comitaturi, in care asculți cuvinte străine, sî nu le intielegi, audi cum se vorbesce sî lucra (incontra) despre tine sî despre viéti’a ta, sî tu Române stai că unu mutu sî ^urdu ? Si déca pentru acést’ainca n’au venitu ór’a deplinu a libertății, de sila bucurosu trebuie sa taci sî sa primesci, iara a se supune cine va de bunavoia la limb’a sî jurisdictiunea serba, acést’a aru însemnă prosti’a boului; a se supune cine va de bunavoia la unu Consistoriu serbescu in care in privinti’a nostra, nu domnesce Episcopulu ci renegați tălmăci platiti cu banii Românului, unulu cd acel’a va pati-o cum amu patit’o noi fara voi’a sî vin’a nóstra in tempurile nu de multu trecute. — Acest’a nu credu, ca este vre-unulu care sa poftasca, ci póte fi ca caus’a intardîciei cu recursele in privinti’a desfacereie, ca preotîmea sî poporulu românu astepta comisiune in sensulu inaltei resolutiuni promise, sî pote fi ca ascepta , ca inițiați- Drumulu de ferit transsilvanii. Din audite aflamu ca sistarea lucruriloru la drumulu de ferii