Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-09-16 / nr. 73
Sabiiu, in 16/28 Septembre. 1865» Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. si rulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5 V. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. Telegrafula ese de doua ori pe septeman : joi’a si Duminec’a. — Prenume-j rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’ale orei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiul nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. car’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Rrc. ?3. AXULU XIII. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 1* pe/„ anu. 6 fl. v. a. După o impertasare oficiasa, scriea din „Tel. Rom.a Nr. 71 din 1/21 Septembre 1865 : „Districtulu Fagarasiului aru fi predata Căpitanului supremu Cavaleru de Puscariu unu protestu contr’a conchiamarei dietei“ e cu totulu neîntemeiata._______ Manifestul imperatescu. Catra popórele mele. A conserva posetiunea monarchiei ca potere, prin o tractare comuna a problemeloru ceioru mai inalte de statu, si a asecura unitatea imperiului pre lângă respectarea diversitatiei pârtîtorului compuninte sî a desvoltarei loru istorice— acest’a este cugetulu principale, care au aflata espressiune in diplom’a Mea din 20 OctflWt* 1860 sî care Mi va fi sî de aci înainte conducatoriulu Meu catva binele supusiloru Mei credincioși. Dreptulu popóreloru de a conlucra decidiendu prin representatiuni legale la legislativ’a sî manipularea finantieloru, acesta chizasta secura prosperarei interesseloru imperiului sî a tieriloru e serbatoresce garantata sî nerevocabilu statorita. Form’a esercitarei acestui dreptu o au desemanatu legea principala despre representatiunea imperiala publicata cu patent’a Mea din 26 Fauru 1861, iara in alu si eselea articulu alu memoratei patente amu publicatu compressulu intregu alu legiloru principale precedente, rechlamate in viétia sî nou emisie. De a da viétia acestei forme, de a forma unu edificiu armonicu de constitutiune, s’au incredintiatu liberei conlucrări a tuturoru popóreloru Mele. Cu via recunoscintia potu nu mai aminti de impregiurarea, cum o parte mare a imperiului au fostu gata a ascultă vocea Mea si a trimite in unu siru de ani representantii sei in capitala imperiului, spre a deslega probleme de mare insemnetate pe campulu dreptului si a economiei de statu sî nationale. Intentiunea Mea insa carea o conserva neschimbata sî carea oferesce interesseloru statului intregu garanția secura, prin formarea dreptului amesuratu constitutiunei, care formare si afla puterea sî însemnătatea in liber ’a participare a tuturoru popóreloru— au remasu neîmplinita. O mare parte a imperiului desî acolo inca bătu animi calde sî patriotice au perseveratu standu departe de activitatea legislativa comuna, cautandu a-si întemeia temerile sele de dreptu pre diversitatea hotaririloru a aceloru legi fundamentale, cari in compressulu loru, tocm’a formeza constitutiunea imperiului. Detori’a Mea de regenta Me opresce, de a mai desconsideră unu faptu, care impedeca realisarea tendintiei Mele aplecate spre desvoltarea unei libere vieți constitutionale sî carele amenintia fundamentulu dreptului tuturoru popóreloru; pentru ca sî pentru tierile acelea, care nu se tînu de corón’a ungurésca, indreptatirea la comun’a legislativa e inradacinata numai in acelu terenu , carele in articululu VI alu patentei e desemnata de constitutiune a imperiului. Pe câlu tempu lipsesce conditiunea fundamentala a unui compressu plinu de viétia de legi fundamentale, armoni’a cea chiaru cunoscuta a partîloru ei compuninte, pe atât’a tempu nici opulu celu mare sî de securu promitietoriu de binecuventare a unei formațiuni constitutionale duratóre pentru imperiu nu póte deveni faptu. Pentru ca acum sa corespunda cuventului Meu imperatescu, pentru ca formei sa nu se sacrifice esenti’a, amu decisu a pasî mai intâiu pe calea inttelegerei cu representantii legali ai popóreloru Mele din părțile resaritene ale imperiului sî de a propune precum dietei unguresci asia sî celei croate diplom’a din 20 Octobre 1860 sî legea fundamentala despre representanti’a imperiala publicata cu patent’a din 26 Fauru 1861. Considerandu insa, ca după dreptu este cu nepotintia , de a face ca un’a sî aceeasi hotarire pentru o parte a imperiului sa fia obiectu de desbatere, pe candu in acelasi tempu aceeasi sa fia privita in celelalte parti a imperiului ca lege obligatóre— Me vedu silita de a sista activitatea legei despre representanti’a imperiala cu acea espressa dechlaratiune, caci reserva de a așterne resultatele desbateriloru dela representatiunile aceloru regate resaritene, déca cumva ele aru cuprinde in sine o modificatiune a mentiunateloru legi, impacatóre cu esistinti’a unitaria sî cu positiunea imperiului că potere — înainte de decissiunea Mea, representantiloru legali a celorulalte regate, si tieri, spre a ascultă sî considera sî pronunciamentulu loru de asemenea ponderositate. rabilu Potu numai sa deplangu, ca pasiunu acesta neincungiuaduce cu sine o sistare sî in activitatea constitutionala a senatului imp. angustu, insa compressulu organicu sî egal’a valore a tuturoru decissiuniloru fundamentale ale legei pentru intrega activitate a senatului imp. face cu nepotintia o despărțire si o susținere parțiala a activitatiei legei. Pe câtu tempu representanti’a imperiului nu este adunata , problem’a regimului Meu va fi, a duce indeplinire tóte faesurile care nu sufera amanare si cu deosebire acele, care suntu poruncite in urm’a intesesseloru finantiale sî economice. Liberu e drumulu, carele pe lânga observarea dreptului legitima duce la inttelegere, déca — ce astepta cu tóta încrederea— consideratiunea popóreloru Mele, catva care cu încredere se îndrepta acestu cuventu imperatescu, va fi condusa de unu simtlu sacrificatoriu sî impacatoria sî de o petrundere matura. Vienn’a 20 Septembre 1865. Franciscu losifu m. p. Conchiamarea dietei Ungariei. Rescriptulu reg. c âtra Consiliulu de Locutintia reg. IV si Franciscu losifu s. s. c. 1. s. c. 1. îndemnata de dorinti’a viia a inimei Nóstre parintesci de a ajunge câtu mai curendu la o deslegare legale a cestiuniloru pendinti de dreptulu publicu sî a altor’a de mare importantia, cari atingu binele spriritualu si materialu alu iubitului Nostru regatu Ungari’a, luandu in consideratiune seriósa conditiunile de viétia ale monarchiei Nóstre întregi sî interesele tierei, amu decisu a conchiama diet’a ungurésca pentru 10 Decembre 1865 in liber’a Nóstra cetate reg. Pest’a, sî in privinti’a alegeriloru sa se aplice regulamentulu eleptorale incuviintiatu de Noi prin resolutiunea din 7 Ianuariu 1865. In pre’nalt’a Nóstra potere regesca afiamu cu cale a incuviintiu pregratiosu ca comitetele comitatense desfiintiate in urmarea biletului Nostru de mâna dela 5 Novembre 1861 sî corporatîunile representatóre ale cetatîloru libere reg. sa se conchiame in loculu adunariloru generali prevedinte prin § 7 art. V. din 1848 spre constituirea cercuriloru alegatórie sî a comissiuniloru centrali electorali, sî prin acest’a ve ordinamu vóne sî ve demandamu ca sa ve lîneti de detoritia a face de locu dispusetiunile legali necesarie pentru efeptuirea alegeriloru. Catra cari altmintrea s. c. 1. Rescriptulu reg. câtra jurisdictiuni. Noi Franciscu losifu s. c. 1. s. c. 1-Indemnatu de acea dorintia sincera a inimei Nóstre parintesci insustoria spre fericirea popóreloru Nóstre, ca prin auguratiunea Nóstra rege, prin încoronarea serbatorésca sî prin edarea diplomei inaugurale sa intarimu totu mai multu acea legătură de amare, ce ne lega de iubit’a Nóstra Ungaria, — deschidemu de nou terenulu acel’a, pre care cu staturile tierei sî cu representantii ei sa ne potemu consultă sî sa potemu face legi salutarie mai nante de tóte despre relatiunea împrumutata a tiereloru ce se tînu de corón’a sântului Stefanu , glo-