Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-05-08 / nr. 36
Telestrafulu ese de doue ori pe septemana : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. car’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si penSabiiu, in 820 Maiu 1866* Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. n 36. AXULU XIV. Nru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. I Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 spe Vj anu. 6 fl.v. a. *Eveneminte politice. Sabiiu 7 Maiu» In nr. 34 anu foiei nóstre anu mentionatu sî noi după „Wanderer” despre o calatoria a Cancelariului Ungariei la Pest’a sî despre missiunea ei. Douartele mai prospete ne spunu acum, ca calatori’a aceea aru fi avotu de scopu sî o solicitare a lucrariloru comiteteloru dietali, cu deosebire, in câtu privescu afacerile comune. „Zlista ne asigura, ca silintiele cancelariului nu putură fi încoronate tocm’a de succesulu doritu. O alta versiune vedemu in o corespundintia din Pest’a trimisa la „Alig. Zig.“ si reprodusa de „W. Zig.“, in carea se insemna liniamintele principali ale afaceriloru comune. Însemnătatea acestei versiuni ne face ca sa o punemu sub ochii publicului nostru ceva mai pre largu, mai la vale. — Comitetulu pentru cestiunea natiunalitatîloru cetimu ca s’a constituitu deja sî ea presiedintele este Paulu de Somsich. O corespundintia a dîuariului Zlift datata din 13 Maiu n. referindu despre cestiunea natiunalitatîloru, dîce, ca comitetulu respectivu au otârîtu in siedinti’a d’antâiu a insarcina unu subcomitetu, cu adunarea materialului privitoriu la acesta cestiune, de ori ce natura, sî apoi cu darea parerei in privinti’a acest’a. După acést’a apoi se va apucă comitetulu de proiectulu de lege. — Despre clubulu serbescu sî romanescu vorbindu aceea fora spune, ca umde cluburile suntu gat’a cu elaboratele loru in privinti’a cestiunei nationalitatîlorusî ca amendóue consuna in punctele esentiale. Mai adauge in fine, ca cluburile mentionate au de cugeta a tíne o conferintia mestecată, cu scopu, ca incâtu va fi cu putintia, sa se unesca spre a face împreuna un’a sî aceeași propunere. Din Vienn’a ne aduce Presse scrrea colportată despre o schimbare noua in ministeriu. De astadata e vorb’a despre intrarea principelui Carlos de Auersperg si esirea lui Eszterházi. La mai multe ocasiuni amu mentionatu despre manifestatiuni patriotice in diferitele parti ale monarciei. Dînarele din Vienna ne aducu o adresa a junimei dela universitatea de acolo substernuta Majestatiei Sele c. r. apostolice, in care junimea esprima devotamentulu seu catra patria sî Imperatu, promitiendu-se a fi gat’a a sacrifica totu ce-i va stă in potere, pentru patria sî cavaleresculu ei Imperatu.— Negutietorimea din Viena’a pregatesce o adresa câtra ministeriulu de resbelu, prin carea se promite a formă unu corpu (Mercuri corps), carele, déca garnisan’a ressedintiei va fi detrebuintia in câmpu, sa faca servitiele de garnisana in ressedintia.— In Austri’a de susu inca e vorb’a de formarea unui corpu de voluntari. Asemenea in Voralberg.— Din Galiti’a se schri de mai multu tempu inca, ca galitianii voru sa urmeze sî adjusteze unu regimentu de ulani. Se adaugemu aici, ca unele foi polone au primitu cu neplăcere faim’a despre formarea unei legiuni poloneze din emigrații poloni in Itali’a, carii luptandu contr’a Austriei, lupta indirectu pentru inimiculu loru— Prussi’a. Din Frankfurt se aștepta, că la propunerea Saxoniei despre care amu pomenitu sî noi , confederatiunea sa decidă punerea in lucrare a escecutiunei din partea federatiunei. Cu alte cuvinte sa mobiliseze contingentulu federatiunalu, ceea ce până acum nu au urmatu , din contra audîmii ca statele mijlocii sî mici germane armeza fiacare pentru sine. — Regimulu din Prus si ’acerca acum, după cum se spune de acolo, de a-si câștigă pentru sine poporulu din launtru, prin formarea unui cabinetu nou de miniștri insa totu sub Bismarck sî prin convocarea unei diete noue. Pre poporatiunile din celelalte state germane prin ide’a unitaliei. O fóia oficiósa vorbesce in sensulu din urma promitiendu, ca resboiulu ce va erumpe, se va începe cu resboiu de cabinete sî va termină că resboiu natiunalu. — Hannover ’a ’si va uni trupele sele cu cele austriace din Holstein, prin ce se delatura pericululu de a fi acele închise sî tăiate de catra celelalte state sî armate amice ale Austriei. — Saxonia se duce ca vrea sa-si concentre trupele in pârtîle muntose ale tierei, unde se puta sprigini atacurile prussiloru până la sosirea ajutoreloru austriace sî ale celorulalte state ale federatiunei. — Din 11 a1 i ’a spunu dîuariele, ca entusiasmulu pentru resbelu e in culme f asia incâtu chiaru sa voiasca regimulu o intarcere, nu se mai póte. Unele cetati prin premii însemnate pentru bravurile ce se voru face din partea soldatîloru italiani in resboiuluintoriu. Itali’a se vede, ca pre lângă toleasecurarile ca va luă posetiune de operare contr’a Austriei, ce duce ca o amenintia, va luă initiative. Se duce ca flot’a de sub comand’a contraadmirale lui Vacca au parasitu tiermii de Tarentu si s’a assediatu intre Ancon’a sî insul’a dalmatina „Grossa“. Prin positiunea acest’a închide sinulu Triestelui intregu sî amenintia deodata Veneti’a, Triestele, Pol’a sî Fiumea. La spatele acestei’a se duce ca sta admiralulu Persano cu tóta puterea marina, carele după lovirea cea d’antâiu va ameninttă Dalmati’a intréga. Unu decretu alu regelui Victoru Emanuelu dispune formarea a 10 regimente voluntari italiani de cate 2000 feciori, cari apoi sa se increda comandei supreme a lui Garibaldi. Din Franci’a vinu totu mai sigure scrii despre pregătirile resboiase ce se făcu acolo. Amal’a de la Renu cu castrele de la Chalons va fi deocamdată numai de 120,000 feciori. Se vorbesce si despre alte corpuri de observatiune din partea Franciei. Marsialulu Mac Mohon, carele se află in Algeri’a la cura, la recomendatiunea mediciloru, va veni la un a din baile de cura din Franci’a.— Corespundintre parisiane afirma, ca cuventarea lui Napoleonu dela Auxerre aju stă in legătură cu politic’a ministrului prasiedente de Bismarkc.— Ministrulu francesu Drouyn si-a descoperitu neplăcerea sea unui trimisu a unui statu germano mijlociu pentru înarmările ce se făcu in statele federatiunei, cari inarmari nu suntu de natura de a intari pacea, ci de a o periclita. — Intre sgomotele aceste resbelice aflamu in cete din urma sî vreo cateva indignâri spre pace. Ideea congresului european fara se ventileza sî se dîce, ca in tempulu din urma Franci’a se arata forte înduplecată câtva ide’a acest’a sî promite ca sî cu ocasiunea acest’a va documenta neinteresulu celu mai mare. Dintre puteri Itali’a aru fi cea mai neimpacata cu congresulu. Cu tote aceste „opinione“ dice, ca sî Itali’a s’aru invoi cu unu congresu, déca in programam acestui’a aru figură sî cederea Veneției sî iaru fi (Italiei) concesu a continuă armarea mai departe. O alta aretare, ce iérasi aru puté însemnă pacea este, ca in Berlinu aru fi cabinetulu mai liniscitu că înainte. Mai departe cerculoza scriea despre o epistola autografa (scrisa de mân’a propria) a regelui Prussiei catra Imperatulu Austriei, in urm’a carei se va face o noua încercare de impacare. Ostilitatîle in Prussi’a sî Austri’a se dice ca deocamdata sunt asistate, sî că întregire la tote acestea se spune, catramisulu prussianu la curtea din Vienn’a, in duminec’a trecuta, au luatu parte la o petrecere de séra (sciré), ce o dede ministrulu de esterne austriacu, contele de Mensdorff. Mai revenindu odata asupr’a congresului, mai adaugemu sî scirea după douariulu „Nazione“, despre sosirea unei note din Franci’a la cabinetulu italianu, in carea se propune congresulu. Cabinetulu italianu, se duce acolo , nu respinge propunerea, ci duce numai ca basca propunerei sa fia cederea Veneției. In tempulu din urma începu a se respandi scrii, ca sî Angli ’a au esîtu din posetiunea ei indiferinta. Din Russi ’a se mai repeziescu odata mișcările de trupe, spre Galiti’a sî Besarabi’a. Turci’a dertinu ca aru fi insarcinata din partea conferintiei la o eventuala neordine a intreveni in Romani ’a. Fiidu ca de aici (din Romani’a) amu amintitu in alta nr. despre dóue siedinice ale constituantei, indreptamu pre publiculu cetitoriu la cele reproduse mai la vale despre siedinti’a a trei’a sî apoi inregistramu scirile ce se aflamu după dîuarie străine. Asta se scrie din Bucuresci la Zlift’, ca tatalu principelui Carolu de Sohenzollern aru fi cerutu impamentenirea României sî aru fi asiguratu fiiului seu, fitoriului Domnu, unu venitu anualu de 3000 galbini, pentru ca sa pota respunde legei, carea cere ca candidații la domni’a, pre lânga acee ca suntu cetatieni ai tierei, se mai arate venitulu anualu de mai susu. Pentru mulțumirea miscariloru ce e de temutu ca s’aru puté nasce in Iași sî in alte municipalități moldovene, cetimu, ca prefecții Stefanu Golescu sî Radu Golescu fura înduplecați a sî cere demissiunile. Pre lângă acést’a s’aru mai fi promisu Moldovenilor d intre altele urmatórele concessiuni : strămutarea curtiei de casatiune la Iași ; regularea Prutului spre a deveni navigabilu ;