Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-07-31 / nr. 60
NTM 60. ANULU XIV Telegrafulu ete de doue ori pe septemana :J joia ai Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. poate, cu bani fata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. si. v. a. eara pe o jumatate de anu 3. fi. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu , in 31 Iuliu (12 Aug.) 1866. iu provinciele din Monarchia pe unu ana 8 fi. era pe o jumătate de anu 4 fi. v.a. [Pentru princ. si tieri străine pe anu 13 I pe ‘/j .nu. p fi .v. a. Inseratele se platescu pentru iitera ora cu 7. cr. sirulu cu litare mici, pentru a dou’a ora cu 5'. cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. Eveneminte politice. Sabiiu in 30 Iuliu. „Hrm. Ziga de eri ne spune ca in 5 spre 6 Augusta s’a făcuta mai multe arestări in Pest’a, intre cari si a vestitului advocatu Virgiliu Szilágyi si a unui colaborantu dela dîuariului Hora. (Sciri mai próspete spunu ca cestu din urma e deja liberu). Scirea acest’a o aflamu si in alte diuarie de Vienn’a. Caus’a sa fiu fostu participarea la latirea de proclamatiuni ostile. Incatu pentru situatiune adauge H. Zig, ca la partea cea mai considerabila nu afla nici unu consiratiementu întreprinderile emigratiunei, din contra s’a convinsu fia cine, ci, sfătuitorii cei mai rei suntu emigrantii.“ Imperates’a va parasi Bud’a câtu mai curendu; unii voru sa scia ca in septemân’a viitóre, alte versiuni o punu pe finea lunei curente. După alții va sa vina lî Maj. Sea Imperatulu la Pest’a. „W. Abdo.” din 7 Aug. n. scrie : „Precumu audimu regimulu imperatescu si—a indreptatu tóta atențiunea spre referintiele urmate din ocupatiunea unei pârli a monarchiei de câtra trupele prussienesci. Unu emisu alu domnului ministru de statu câtva dlu locoliitoriu din Austri’a de josu din 3 a 1. c. tine de cea dintâiu sî mai însemnata problema a administratiunei Statului de a statori in unu modu pre catu se póte acuratu si siguru, indata după depărtarea trupeloru prussiane, padegubele casiunate prin operațiunile militari«, prin garnisóne si prin recursitiunile inimice. Procedur’a trebue sa fia aici pre câtu ’e pote de practica sî incungiurstorie de ori-ce aparatu burocraticu.a După acest’a detaliza mai de aprópe comissiunile, ce au sa se infiintieze in asta privintia ; cumuncele se punu sub presidiulu capului tierei si la cari vom participă oficiali de finantie, delegați din comitetele de tiera si alte persone de specialitate. Deosebita ponderositate se pune pe comissiunile de cercuri , cari chiamandu din comune ómeni de încredere voru cercetă după pagubele intemplate sî voru da sfatu despre vindecarea loru. In cele din urma regimulu se esprima, ca speréze multu dela spriginulu populatiunei pentru a delatura lips’a si de a micsiora nenorocirea ce a lovita asta de greu singuratice tieri ale imperiului. In Austri’a de josu se si începu lucrările. Resultatele se voru aduce la cunoscinti’a publicului. Ceea ce privesce pacea asceptata si dorita, in dinarele ce ne sosescu, gasimu semne ca aceea incatu privesce pre Prussi’a se apropia si ca in scurtu tempu ocupaciunea străină va sa parasesca tierile austriaco. Intre alte ni se spune ca de resbelu prussianu s’a sî dusu la Berlina, archiv’a ministeriului O parte însemnata de trupe (siesprediece regimente) prussiane au sa treca prin Prag’a, altele prin Taboru sî Pilsen. Printiulu Frid. Carolu se afla cu cartelulu seu in Prag’a sî resiede acum in palatolu contelui Glam Gallas. Pedec’a cea mai însemnata ce aru mai putemn catura tragană incheiarea definitiva a pacei o vedu unele foi in acea, ca Prussi’a s’aru fi dechiaratu a subscrie pacea numai după ce se va fi cedatu Veneti’a Italiei in tóta form’a. Regele Prussiei in curentulu seu de tronu cu ocasiunea deschiderei corpuriloru legiuitóre este forte moderata , deplânge ca in privinti’a bugetului milatariu inca nu s’a facutu destulu principiului constitutionalu si spune corpuriloru, ca regimulu va cere dela casa in privinti’a acést’a o lege de indemnitate. Conflictulu intre cas’a deputatiloru si regimu nascutu din reorganisarea armatei se vede ca din initiativ’a regimului este pre cale de a se delatura. Mai surprindiatoriu in acésta cuventare este tăcerea despre preliminariile de pace sî cererea de mijloce pentru deseversarea resbelului cu succesu. De congresu inca fu vorba. După cumn se scrie la Ind.berg. din Berlinu, congresulu propusu de astadata de Russi’a afla pedeci la Prussi’a spriginita de Itali’a si póte sî de Angli’a, si’a manifestă in dîuaristic’a ei tendintie de a anectă Galiti’a. RusArgumentele ei suntu interesante, déca ne iarta tempulu si spatiulu le vomu reproduce sî noi cu alta ocasiune. Scirile telegrafice mai dincoce (ved. „Hrm. Zig.ft) despre Itali’a demustra greutati noue in apropiarea de pace cu Itali’a (vedî la Mai nou). Cesi’a pretinde sa-i remana totu ce tîne ocupatu pe candu Austri’a afara de Veneti’a nu-i cede nimica. Paus’a de ostilitati a încetată eri sî până in momentu nu scimu inca ce s’a mai urmatu , totu ce scimu din alta scrie telegrafica, ca Arhiducele Albrecht si-a mutatu cartelulu seu generalu la Gratz. O alta sorie însemnata este ce o gasimu in dîuariele de Vienn’a , ca Napoleonu a reintorsa Veneti’a Austriei spre a o cede dens’a dea dreptulu Italiei. De altmintrea Franci’a sî acum starnesce pre lânga Itali’a sa faca pace sî sa se multiumesca cu Veneti’a, căci unt felin va fi părăsită sî va trebui sa porte resbelulu pre socotel’a ei propria. Protocolului Siedintiei Comitetului Asociatîunei trame române tîaute in 5 Augustu 1866 e. n. sub presidiulu Ilustrutatei Sele Dini Consiliaru Petru Manu, Hindu de fatia DD. membrii ai Comitetului, ilustr. Sea D. Consiliaru gub. Pavelu Dunc’a, Rm. D. Protopopu Ioanne Harmi’a, Revid. D. Protosingelu metropolitana, Nicolau Popea, D. Casieru la cass’a provinciala , Gabriilu Vajd’a, D. Dr. Ioanu Nemes, D. prof. Nicolau Cristea; Secretariate 11 I. V. Rusu si D. Cassieru Asociatîunei Constantinu Stezaru. § 53. D. Presiedinte presentéza conspectulu despre starea cassei Asoc. pre tempulu acestei siedintie. Din acestu conspectu se vede, ca cass’a Asociatîunei— după subtragerea drogateloru de pân’ acumul are in proprietatea s’a , sum’a de 24.017 f. 185 xr. v. a. Se ia spre sciinlia. § 54. Conformu condusului adusu in ssedinti’a II andianarei gen. a Asoc. tinutu la Abrudu in 1865 p. XXIII, Comitetulu Asoc. Hindu insarcinatu a compune unu unu proiectu de bugetu preliminariu pentru anulu viitoriu alu Asoc. sî acel’a ‘alu propune spre desbatere viitórei ad. generale si-a tînutu de detoria inca in siedinti’a s’a din 8 Maiu a. c. § 32 a denumi o Comissiune spre acestu scopu, carea prelucrandu unu proiectu de bugetu sa lu presenteze mai antâiu spre pertractare in o ssedintia a Comitetului, de unde apoi statoritu conformului lui 26 din statutele Asoc. Ea se asterna viitórei adunări gen. spre desbatere sî asceptare. Deci numit’a Comisiune e spunendu prin Seer. II că referințe, ca după tenorea lui 26 din statute. Associatiunea ca sî pân’ acum, pentru anulu viitoriu, nu póte sa dispună decâtu numai de sum’a de 1400 f. v. a., așterne proiectulu seu de bugetu spre pertractare. Conclusu. Proiectulu de bugetu preliminariu pentru anulu Asoc. 1866/7 prelucratu de Comissiunea ad hoc cu unde modificatiuni făcute la punctele 4 si 7 si anume la p. 4 in locul de 400 fl. destinandu-se ca stipendia pentru turiști numai 360 fl., siadeea 2 stipendia de câte 100 fl. ear alte 2 de câte 80 fl., apoi la p. 7 pentru gimnasisti creandu se 2 stipendii de câte 50 fl. in locu de 30 fl. propuși de Comissiune, se primesce de alu seu din partea Comitetului , cu acelu adausu, că astfelu modificatu sî compusu sa se susteina adunarei gen. lînande la Belgradu in 15/27 Augustu a. c. spre pertractare sî acceptare. § 55. Andreiu Cosm’a Juristu la Universitatea regia din Pest’a, stipendiatulu Asoc, si tramele testimoniele despre frecventarea regulata a prelectiuniloru cum sî despre depunerea esamenului de statu cu precelentia, rugandu-se a se împărtăși sî pre anulu viitoriu de stipendiu din partea Asoc. Se ia spre sclintia cu acelu adausu, că despre cerut’a împărtășire se va decide la tempulu seu Asemenea D. Georgie Gerastrau Rusu, Juristu la Universitatea din Vienn’a sî stipendiatu alu Asocinca tramete testimoniu despre coloquiele tînute din dreptulu bisericescu (Rirchenrecht) in ambi semestri a anului scol. 1865)6 cu succesu forte bunu. Ear absolututulu gimnasistu Stefanu Torpanu si substeme festimoniulu seu scol. pre sem. II. an. 1865 6, din carele se vede eara si unu progresu in studii fórte multiamitoriu. Se ia spre sciintia. § 57. Cass’a Asoc. presentéza unu conspectu despre interesele intrate la fondulu Asoc, după asemnatiunile parțiali ipotecarie.