Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-10-27 / nr. 85
Telegrafulu ese de doue ori pe septe I mana, joi’a si Dumineca. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditura Ifoiei pe afara la c. r. poște , cu banii _fata prin scrisori francate , adresate — catra espeditura. Pretium prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen . Sabiu, in 27 Oct. (8 Nov.) 1866, tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 13 per anu. 6 fl v. a. Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru a trei’a repetire cu 3. cr. v. a. WTM 85. ANULU XIV. Eveniminte politice. Sabiiu in 26 Octobre. Telegramele dela Vien’a ce aveau ocasiune de a le ceti acum de doue dîle incoce ne arata ca in regiunile mai înalte este o activitate mare. Tocm’a primit nu foile insele, care ne aducu scrii despre cele ce se petrecu in Vien’a (până la 4 Nov.) Unu art. oficialu in W .Abdp. arata necessitatea de a relua portraturile cu diet’a unguresca despre afacerile comune. In proiectulu comissiunei vede unu fundamentu pentru predorit’a intielegere (intre regimu sî diet’a ungurésca). Regimulu va fi sinceru falsa cu diet’a in espunerea pareriloru sele, sî va cauta ca principiulu depusu in proiectulu comitetului , de a asigura esistinti’a monarchiei si a intereseloru ei celoru mai vitali, sa se duca in indeplinire sî sa ajunga la valore practica. Autonomi’a portîloru are de scopu intarirea întregului. Acest’a se va aplică sî acolo unde utilitatea largirei marginiloru de autonomia va află espressiune legala. Principiulucelu de mare însemnătate sî pretiu ce se afla in diplom’a din Octobre despre afacerile comune nu póte fi parasitu in tierile neunguresci. Institutiunile , ce servescu intereseloru celoru mai inalte spirituale sî cari conditioneza liber’a desvoltare a comerciului, trebuiescu supuse tratarei comune. Zkft are o corespondintia scurticica de altmintrea din Pest’a, datata dela 2 Noemvre n. In aceea se duce ea de aicia nu respira mai liberu sî incepu a spera in D. de Beust. După aceea spune cor. ca (sub rosa) s’a facutu mai multoru dintre cei de frunte ai partidei, descoperiri, cari suntu in stare de a le restatori încrederea in sine. „Baga dta dara bine de sema“ dîce cor, mai departe,,, ca centrulu pre lângă tóte demonstrările ostile, celu putînu la părere, va intempină amicabilu pre mirjisteriulu Beust=Majlăth. Pentru ca aici in cercuri magiare politice explica lumea denumirile lui Golukowski si Beust de unele ce stau in strinsa legătură sî deduce apoi, ca in legătură cu simptomele din Prag’a manifestate prin tăcere elocventa, tóte lucrurile ducucat la realisarea principiului dualisticii. Din Pest’a se telegrafeza dela G Nov.ca Deák a sositu acolo sî totu asia mai multi deputați dietali. Conferintiele pregătitori e s’au inceputu. Cercurile politice suntu forte agitate. In totu momentulu se astepta concessiuni însemnate. Denumirea dlui de Beust sî pasîrea dloru de Mensdorff sî Eszterhaszi din ministeriu, precum si denumirea dlui lohn de ministru de resbelu suntu publicate in „W. Zig.“ Cu privire la diet’a ung. publicamu mai la vale invitarea deputatiloru. — Intre scriile mai noue priemu unu articulu din W. Abdo. care vorbesce despre reform’a armatei, indatorirea generala de a milita, introducerea pusciloru celoru nóue s. a. Din Berlin u afirmu, ca contele Wimpffen in calitate de trimisu au avutu audientia la regele Prussiei , la care au fostu fatia si unu subsecretariu de statu. Conventiunea de Cartell, se duce in douariele vieneze, încheiata mai înainte cu principele Cuza din partea Austriei , precum se aude, se va rendi sî cu principele Carolu din Romani’a, sî va lua o estensiune mai mare. Principele Carolu ne-au datu sa cunoscemu, ca tendinti’a lui cea adeverata va fi, că sa tina amicitia buna cu vecinulu austriacu, sî suntu cause pentru de a preveni incâtu se póte dispositiunei acestei’a. Tocmai pe relatiunile acestea sa puna domnulu de Beust unu pretiu mare. Din Parisu se spune: Principele Czartoryski au primitu dela emigratiunea polona in Parisu mandatulu, că sa tracteze in căușele loru sî ale patriei după opiniunea (plăcerea) sea; consentiunea pentru mesur’a, de carea va sa se folosésca, i s’au sî datu. Nu au pututu dobândi insa audienti’a la imperatulu, pentru carea s’au straduitu. Generalulu Fleury— lu ase cura de simpathiile nestramulabile ale imperatului, fu silitu insa cu parerea de zeu , ai declară, ca unei audientia sub jursturile presente s’aru atribui o însemnătate prea mare , sa resemne dara dela acést’a ; ca fara de aceea elu este plenipotentiatu, a dechiaru principelui, ca are sa se retina de ori-ce demonstratiune , chiaru sî indirecta in favorea Poloniei. O solie de totu curiosa aflamu ca au sositu din Constantinopole la „A. Z.“ Scrrea acést’a e de insemnatu pentru aceea căci contribue la caracterisarea jurituriloru europene din tempulu de fatia. Corespundintele foiei „A. Zig.Ci asigura adeca, ca in cercurile diplomatice din Constantinopole se vorbesce cu tóta seriositatea despre o aliantia intre Austri’a sî Franci’a in contr’a Russiei „Neues Fr. Blatt“ din care scoteau aceste clice ca ori cum este scrrea acest’a de aventurosa corespundintele menționatului donariu scră sa aduca temeiuri plausibile pentru întărirea ei. Elu scrie : Russi’a si- a datu tata silinti’a de a pune in mișcare cestiunea orientala si după ce nu i-a succesu cu acest’a au vrutu a pune in mișcare o cestiune austriaca resaritena (östliche), pentru Galiti’a. Cărțile s’a schimbatu , la primavéra, sa dhcemu la vera — pentru ca până atunci va fi infanteri’a francesca de nou armata, Prusi’a reorganisata sî Austri’a restaurata— vomu ajunge lucruri, cari voru documentă ca traima in tempulu aliantieloru, sî cari lucra cu puteri unite spre reformarea Europei. Nu voimu, sa afirmamu, ca Turci’a aru fi liberata neconditionatu, este numai prea probabila , ca , după ce se va fi incheiatu odata socotel’a cu Russi’a, se va putea regulă cestiunea orientale cu multu mai usioru, fara sa fia in periculu , de a aduce cu sine unu resbelu europénu. Ve făcu atenti la cerculariulu ultimu francesti, toti agenții Orientului au de a lucră cu energia intr’acolo, că sa incungiure, incâtu se póte, orice tendintta revolutionare, deórece acest’a este o demandare imperativa in jursturile presinte. Russi’a se afla deocamdată — daca nu ne insiala tóte semnele — in pusetiune egale nu numai cu puterile apusene , ci sî cu cele resaritene precum se află inainte de a incepe resbelulu din Crimea. Principele Gorciacoff este circumspectei. Precandu agenții Franciei sî ai Enghterei Radustescu, a stinge foculu celu aprinsu de Russi’a, acést’a este neintreruptu activa, a aprinde alte focuri. Agenții russesci umbla prin Bulgari’a, Romani’a , sî Bosni’a, deorece insa creștinii orientali nu se incredu Russiei , nu voru avea subsapaturile acestea — incâtu se póte vedea — nici unu resultatu. — Mai incolo onunsia corespundintele acel’a — un’a sau mai multe aventuri totu acolo ese lucrulu—. Nu regele Sassoniei, ci imperatulu Maximilianu sa ocupe tronulu Poloniei restituinde Petropole. 2 Novembre. Unu manifestu imperatescu demanda completarea armatei si a flotei. Recrutarea in imperiulu intregui (patru din o mie de suflete) se va începe in 15 Ian. sî se va fini in 15 Fauru 1867. — Se comunica „Rom“lui urmatórele sciri trimise de a dreptulu din Sir’a, cu dat’a 5 Octobre , asupr’a luptei dintre Creteani sî Turci la 3 Octobre. „Mustafa-Pasia a esîtu cu 12 mii de soldati contr’a Cretianiloru, spre a-i alungă din positiunile loru. Lupt’a a tînutu mai multe ore. Cretiani au perdutu 730 omeni, 2500 de Turci au cadiutu pe câmpulu bătăliei. Mustafa-Pasia a fostu nevoitu sa se retraga, perdhendu sî unu convoiu de munitiuni sî de provisiuni scortatu de 150 Turci, cari au fostu atacati sî batuti de o cota de insurginti. Batelulu cum apare Pavelinion, grecescu, a transportatu in Creta a 8 tunuri, 2165 butaie de iarba de pușca , 3000 pusce, 65 baluri de pei, 125,000 de carlucie , 10,000 de oca de plumbu si 450 voluntari esti din armat’a regulata grecésca spre a luptă pentru liberarea Candiei. Desbarcarea s’a efectuatu cu fericire; numai 500 de butaie de iarba , 100 de pusce si 1000 de oc’a de plumbu au remasu pe vapore din causa ca apropiaraa corabieloru turcesci a silit’o a se departă innainte de a fi debarcatu totu. Urmarita in tempu da 8 ore de turci, ea a neusîtu a scapă ; in casu contrariu capitanulu sî totu echipagiulu erau otariti a arde cu batelulu împreuna , dandu focu sî corabieloru turcesci decâtu a se predă. „Se astepta o noua batalia, in care, dice corespund intr’a ce citamu. Grecii aveau credintta intr’o noua victoria, căci intre den-