Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-01-15 / nr. 5
19 in politic’» orientala cetimu sciri diferite, dara cari consuna intr’aceea, ca Franci’a ara avea acum prea putina încredere in possibilitatea impecarei Austriei in cele interne. De altmintrea despre Franci’a inca străbătu unele sunete, cari se declara in contr’a bunapartismului si cari potu sa fiu nutrite prin restringerile parlamentari sî de pressa emanate din unu decretu publicata de curendu in foile francese. Pre eâtu putemu afla, decretulu caseta adres’a la curentulu de tronu sî admite dreptulu de interpelatiune, insa in senatu se cere că interpelatiunea sa fin spriginita de dóue despartieminte (60 membri) sî in camera de patru despartieminte (120 de membri). Catu pentru presi’a aceea se transpune judecatorieloru si se cobora timbrulu dela 6 la 3 centimi. O alta serie de importantia mai adaugemu, ca Imperatulu Francesiloru aru are de cugetu sa apeleze de nou la unu plebiscitu, prin carele are de cugetu a-si reinoi fundamentulu suverani taliei sele. Scrica acést’a din urma precum sî cele de mai susu, daca pre multi politici la concmisiunea ca Napoleonu are ceva de cugetu. Unii suntu sî in privint’a cugetului lui gat’a a ne spune ce va sî dîcu ca déca cumva nu aru puie efeptul cu ocasiunea espnsiuiunei universale in Parisu, unu congresu celu pului in fapta, atunci anulu 1867 pete nu se va termina, până nu va vede decissiuriile cele mai seriose. „Póte ca principiulu natiun al italiei“ se dice „se va aplica in mesur’a cea mai eclatanta.“ Mjloculu la ajungerea acestei tînle va fi o aliantia intre Franci’a, Prussi’a sî Itali’a. In dalele trecute ni se spunea ca Russi’a are de cugetu a crea vre-o câte-va consulate in Austri'a sî adeca in Pest’a, Agram si alte puncte mai însemnate. O corespundintia a unui donariu vienezu din capital’a Croației spune , ca acest a aru fi de prisosii. Relatiunile intre Turci’a sî Greci’a era in dalele trecute forte seriose. Din Spani’a se scrie, ca nu mai póte trece multa si o noua revolutiune trebuie sa ibucnesca. Projectulu legei celei noue pentru miliția. In valóre pentru tetetierile de corona ale imperiului austriacu, afara de marginea militară. (Capetu.) § 29. Celu ce este eliberata de a intră in armata pre basea vre-unei otâriri din §§ 13 până 17 sî din § 25 sî mai târzîu sî perde titul’a de eliberare, sî nu mai implinesce aceea, ce conditioneza titul’a acesta, fara sa fia primitu o alta titula de eliberare, devine in anii determinati in § 2 sî 23 obligatii de a intră in armata in clas’a aceea de etate, in cazea au fostu primitu mai intâiu eliberarea ceruta. § 30. Oricaruiva carele si-au implinitu tempulu legale de servitiu de linia in armata , au avutu purtare buna sî e capace inca pentru servitiulu de arme, i se va concede, a continuă din voia libera din anu in anu tempulu de servitiu — in locu de a intră in reserva sî de a trece preste aceea. Favoratiunile (înlesnirile) pentru cei ce continua mai departe servitiulu din voia libera , se vor ordonă prin precepte deosebite. § 31. Fia care se va demissionă din armata după împlinirea duratei legale de servitiu de regula in fia-care anu cu finea lunei Iuniu, — terminulu generalu de demissiunare — in casu, candu va fi unu resbelu, se da dimissiunea numai in urm’a ordinaliunei imperatesci. înainte de împlinirea tempului de servitiu se va incuviintia demissiunarea numai: a) déca va fi fostu înrolarea in contra legei; b) déca unu minorenu au intratu in armata cu libertimu fara învoirea parintiloru sentutorului seu si părintele sculutorulu protesteza in contr’a pasului acestui’a in tempu de trei luni — socotinduse din dîu’a aceea, candu li s’au facutu cunoscuta intrarea acést’a in armata sî tempulu cuvenita pentru protestare — la instanti’a personala a părintelui sau la judecatori’a tutorului, fara că intr’aceea sa fia intratu inrolatulu in etatea aceea, in carea este obligata la asgntare ; c) candu se ivesce o necapacitate pentru servitiu, carea nu se póte delatura ; d) déca ajunge soldatulu in o relatiune însemnata in § 12, punctu 1, 2, 3, sî in fine, e) pentru celu ce servesce in reserv’a a dou’a déca uniculu seu frate e inrolatu in armata 6Î dela presenti'a reservistului depinde susținerea parintiloru, mosiloru seu fratiloru sei (§ 12). § 32. In casurile a) si c) (§ 31) — intie— legandu-se, ca la c) se chiarifica, cum ca necapacitatea sa fiu fostu deja pe tempulu inrolarei — au acei’a cari la astfeliu de asentori se făcu vinovați de vre-o învinuire de a depune pentru spesele făcute cu celu demis si unalu o suma de doue dieci de fiorini in erariulu statului si afara de aceea au de a suferi o pedépsa deosebita , precum o v dictă legile penale sau preceptele pentru serviciu. Aceluia, carele prin orientare nelegale au avutu dauna, i stă in voia, de a pretinde o des caunare dela cei vinovați. In tóte celelalte cazuri de demissionare nu se va pretinde descaunarea speseloru pentru erariulu statului. § 33. Comunitatîle sî purtătorii matriculeloru au sa le stea judecatorieloru politice in tóte afacerile, ce se ceru pentru facerea asentarei, intr’ajutoriu. Spesele pentru mergerea la sorie si la asentare, are sa sî se acopere fiacare asentantu ; pre cei lipsiti de mijloce are sa-i ajutore die comun’o, dela carea au sa se acopere sî spesele de drumu ale antestatatoriului comunei sî ale conducatoriului oficialu alu asentantiloru din caus’a intregirei armatei. Spesele de drumu ale celoru ce mergu la supravisitatia sî a cortegiului loru se acopera din erariulu statului. Tóte celelalte spese ale intregirei armatei au sa se acopere după principiele ce esista pentru administratiunea judecatorieloru respective. § 34. Déca va întreprinde unu asentantu , carele se tine de clas’a antâi’a, a dou’a sî a trei’a, vre-o caletoria, la carea după preceptele pașaportului i este de lipsa o concessiune pentru caleto ria, fára concessiunea acést’a, atuncea perde emo lumentele inrolarei după clas’a de etate sî după serie, sî se va asenta in cerculu acela de asentare in care se va prinde. Déca unu asentantu din clasele provocata nu se afla in patri’a (loculu nascerei) sea e indatoratu, a insciiitia pre antisti’a comunala despre loculu , unde se afla; déca nu o face acest’a, fara de a fi fostu impedecatu din o casa ne’nvingibila , atunci se va pedepsi pentru negrij’a acést’a, fara nici o privire la tractamentulu ceva mai urmă după lege, cu o pedépsa de bani până la o suta de fiorini •> pentru fondulu saraciloru, sau déca nu va fi in stare a depune sum’a acést a, cu inchisore până la o luna. § 35. Cine vazînd pro unulu, care se afla in clasele de etate provocate in servitiu e indatorata a insclintia despre elu pre antisti’a comunala in decurgerea septemanei din urma înainte de a se începe asentarea, cine primesce insa pre unu atare in servitiu are sa faca însclintiarea in tempu de 24 ore Anlisti’a comunala are datorintia a informă fara amanare prejudecatori’a politica despre insolintiarea acest’a. § 36. Cine se va casatori cu calcarea poruncei din § 8. perde emolumentulu (folosulu) inrolarei după clas a de etate sî se va asenta fara sörte, in casu insa, candu nu aru fi capace, se va pedepsi cu o suma de bani până la siese sute de floreni pentru fondulu seraciloru, séu cu inchisóre până la siase luni. Asupr’a acelor’a, cari ,conlucrandu la casa lori’a loru s’au facutu vinovați, are de a se pune o pedépsa de bani până la siese sute floreni pentru fondulu seraciloru seu de inchisóre până la siase luni, fara privire la tractamentulu după preceptele de servitiu , déca se afla cumva in servitiu de atatu. § 37. Cine este datoriu a se presentă înaintea comissiunei asentatóre sî nu se presenteza fara că sa aiba o esculare temeinica, se va privi că obligatu la asentare, iara acel’a, carele scie despre acést’a sî lu ajutoreza, se va privi că împreuna vinovatu la detragerea dela asentare, sî astfelu se va tracta cu ambii. Déca unu asentantu, carele e declaratu de capace pentru servitiu, nu s’au pututu rectifică la investigatiunea, facuta in privinti’a acést’a, pentru intarzierea sea are sa servesca unu anu, déca s’au presentatu de buna voia, eara déca s’amii aduce cu sit’a la asentare, doi ani preste tempulu otaritu de servitiu la linia, eara deca se va recunosce de necapace pentru servitiu, atuncea se pedepsesce cu inchisore până la trei luni. Déca au trecu asentantulu deja de 36 de ani (§ 7) sî nu póte documenta, ca inca pe tempulu acel’a, candu au pasulu in clas’a întâia de etate, au fostu necapace pentru servitiu , se va pedepsi cu inchisóre până la siese luni. împreuna vinovații la detragerea dela asentare se voru pedepsi cu inchisare până la trei sau incașuri mai apesatóre până la siase luni. Cine va efeptui, ca sa se prindă unu fugariu dela asentare se va premia prin locotenenti’a tierei cu davedieci sî patru floreni din erariulu statului, cari bani se voru restitui din averea fugariului sî a celora împreuna vinovati. § 38. Acolo, unde cei datori de a milita se detragu in numeru mai mare dela datorinti’a de a milita fugindu de asentare, se put a face de câtva locurile centrale respective pre cale administrativa dispositiunile acomodate pentru delaturarea acestei impregiurari. § 39. Déca se pate documentă despre unulu carele e datoria de a milita, ca s’au vatematu insusi pre sine cu voia, unu atare sa se trimita din diregetoriu la armata si are de a servi doi ani preste durat’a legala a servitiului la linia. Scólele elementarie in Nordamaric’a. (Urmare.) Aceste de comunu ‘ dîse , sa vedemu acum cum e structur’a sculeloru din launtru, carea difereza cu totulu de sistem’a européna. Mai înainte de tote trebuie sa amintimu ca direcțiunea scalei elementarie din Americ’a nu se tîne de regimulu centralu, ci cu totulu de singur’a comuna. Aci n’are a se mesteca nici o putere din afara, nici a porunci. Comun’a c demna absoluta. Sî totusi scal’a se afla in starea cea mai buna. Sî pre ce aru fi la noi, candu amu avea sî noi o astfel iu de sistema ! Numai de pica din intemplare nisce greutati pre comuna , celu dintâiu lucru e coborirea platei invatietoriului sau casarea cu totulu a sculei. Asupr a scalei sî invatietoriului striga toti sî in locu de a fi invatietorii membrii cei mai onorați sî stimati in comuna, caci lora e incredintiala fericirea sau nefericirea viitóre a comunei in-