Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)

1867-06-25 / nr. 51

203­ 60 xr. b) prin D. membru onor. alu Asoc. Dr. Atan. Siandoru s’a tramesu la cas’a Asoc. pentru 8 esempl. ad­. ad. gen. IV si câte 19 esempl. actele ] ad. gen. V. si VI. cu totulu 21 fl. 55 xr. val. a. c) Deadreptulu la cas’a Asoc. a intratu ca taxe dela unii mem.­ord. ai Asoc. cu totulu 35 îl. v. a. (Vedi publicarea speciale a baniloru incursi, mai la vale). Se ia spre sciem­ia. Cu aceste ssedinti’a Comitetului Asoc. începută pre la amedi se incheia la 1­­, ore după amedî. Datulu că mai suso. Bar. de S­i­a­g­u­n’a­m. p. Presiedinte. Ioann V. Rusu m. p. Seer. II. Raportulu subcomitetului comis­­siunei delegata decâtva ca­s’a re­­presentantiloru a diet­ei ung­uresei din an. 1865 in c­a­u­s’a natiunalitatî­­t­o­r­u. Sub­ com­itetulu comissiunei delegate in caus’a natiunalitatîloru mai nainte de tóte a aliata neces­­sariu, a statori principiulu , care se servesca de directoriu la deslegarea problemei sele. Că­utare a pritu acel’a egalitatea natiunalitatii popóreloru locuitóre in tiera, si s’a nesuitu a pre­pari unu astfelu de porecla de lege, prin a carui ac­ceptare de câtva legislatiune popórele acelea sa-si póta liberu califică pretensiunele natiunali ,— pana la acele margini, care se defigu prin unitatea poli­tica a tierei, adeca prin intregitatea legislatiune­ sî administratîunei politice a ei. Sub lucrarea sea a intrebuintiatui respective, a luatu privire sub-comitetulu la tóte acele operate , care is’au transpusu prin cas’a representantîloru, s’au i s’au predatu din partea nationalitatîloru deosebite, sî pre­care alaturate sub A, B, C, D, E, cu respectu le presenta, in legătură cu projectulu de lege sub F, facutu de densulu. La compunerea lui a avutu sub-comitetulu înaintea ochiloru numai Ungari’a, eara nu sî tierile soție.­rest’a in 25 Iuniu 1867. Paulu Nyáry m. p. Caroly Kerkápoly m. p. presied. Comitetului, notariu. A­r­t­i­c­u­l­u d­e l­e­g­e despre egali­tatea natiunalitatîloru. Gapu. I. Drepturi de natîunali­­tate pe terenulu administratîunei comunali sî bisericesci. §. 1. Fia­ care cetatianu alu patriei póte in­­trebuintia in presentatele (esebite, bendvány, Bin­gaben) indreptate catra oficiulu (hatóság) comunei proprie limb’a sea materna, eara in cele catra ofi­­ciurile altori comune limb’a acolo usitata sau un’a dintre acele. §. 2. In adunările comunali membrii potu vorbi in limb’a sea materna. §. 3. Limb’a protocolului adunariloru comu­nali, s’ a manipulatîunei interne in gubernarea co­munale o statoresce adunarea comunale prin majo­ritatea absoluta a voturiloru. Déca la votisarea prima n’aru castiga nice o limba majoritatea absoluta a voturiloru , atunci mem­brii adunarei voteza din nou asupr’a celoru doua limbi, care la votarea d’antâiu au avu­tu cele mai multe voturi. Poftindu minoritatea, protocolulu­i a se purta sî in limb’a ei, déca pentru limb’a aceea cu ocasiu­­nea votârei au voti satu celu putînu zs Parte a v0i tantiloru. Cond­usulu adusu in meritulu acest’a se póte lua in pertractare noua numai după trei ani, si sî atunci numai după designarea premergatoria a cesti­­unei, in un’a adunare conchiamata spre acestu scopu, în urma 7/3 a membriloru presenti. Daca se ia cond­usulu la pertractare , meritulu cestiunei se decide prin majoritate atunci abso­luta de voturi. §. 4. Artistii comunali suntu indatorati, in atingeri verbali cu locuitorii comunei, a se folosi de limb’a acelui’a, cu care vina in contractu. 5. Comunele bisericesci dispunu liberu in privinti’a portărei matriculeloru limbei instructive a sculeloru sî in genere a administratîunei comunale bisericesci. §. 6. Fia-care oficiu bisericescu superioru sî supremu după plăcu si póte statori limb’a protoca­­leloru sî a administratî unei ia trebile loru. Déca acést’a nu aru fi cea magiara , atunci protocolulo vine— din punctu de vedere a inspectîunei statului — a se purtă sî in aceea. Limb’a contactului intre comunele unei sî ace­lei biserici o statoresce jurisdictiunea suprema a acelei’a. Limb’a contactului intre diferitele biserici e cea magiara. 7. Fia­care biserica e indreptatita a pre­tinde, pre lângă modalitățile prescrise in legile de cultu si invetiamentu,a ajutoriulu statulu pe sem’a aceloru sustatóre seu formande comune bisericesci de ori-ce naționalitate , care nu suntu in stare a purtă poverele bisericei si a înstructiunei. Gapu. II. Drepturi de nationali­­tate pe terenulu administratîunei j­urisdictîunelorn. §. 8. Fia-care cetatienu, comuna , adunare, jurisdictîune bisericesca superióra , societate sî in­­stituiu póte intrebuintia in efibitele sale îndrepta­te câtra jurisdictîunea propria limb’a sea materna resp. oficiósa , in celelalte îndreptate câtra alta ju­­risdictîune insa aceea limba sau un’a dintre acelea limbi, in care acolo se porta protocoluln. 9. In adunările jurisdictîuneloru (munici­pii) potu cuventă acei’a, cari au dreptu a vorbi, in limb’a sea materna. §. 10. In ce limba are a se purtă protocolulu sî care se fia limb’a oficiósa a jurisdictîunei sî ad­ministratîunei interne,­— o statoresce prin majori­tatea absoluta de voturi adunarea generale , carea pre lângă designarea premergatóre a obiectului se c­onchiama spre acestu scopu. Protocolulu e a se purtată afara de limb’a ofi­ciósa dechiarata sî in alta adeca in fia-care limba, déca doresce acést’a un’a séu alta minoritate de ceiu putînu a­­/5 parte a membriloru adunarei ge­nerale. §. 11. Cond­usulu adusu in cestiunea limbei se póte lua sub pertractare noua numai in un’a a­­dunare generale, capace de decidere, premer­gatóre restauratiunei magistrateloru municipali ,­­ designandu-se înainte întrebarea, sî iî atunci nu­mai la cererea a 2/1 parti a membriloru presenti. Déca conclusulu s’a luatu la desbatere, — meritulu intrebarei se decide prin majoritatea abso­luta a voturiloru. .. 12. Déca de limb’a protocoleloru jurisdic­­tîunei sî a agendeloru nu se primesce cea m­agiara , atunci din respectulu inspectînnei statului protoco­lulu­i a se purtă sî in limb­a oficiala a statului , in administrare (ügykezelés) inca se pote intrebu­­inită totu aceea că intermediu după plăcu. §. 13. Oficialii jurisdictiuneb­ru suntu oble­­gati­a intrebuinttă in contactu cu comunele, adună­rile, societăți private, institute sî privați din cerculu activitatii loru limb’a acestor’a. §. 14. Jurisdictîunele corespundu intre sine in limb’a magiara, — putendu acele jurisdictîuni , a caroru limba oficiósa nu-i cea magiara ,— a co­respunde laolalta si in limb’a acest’a. Gapu. III. Drepturi de nationali­­tate pe terenulu administrați­­unei de statu. 15. Fia-care cetatie nu e indreptatîta presentatele sale (beadvany) câtra guvernulu sta­ta tatul a folosi limb’a sea materna. §. 16. Institute de inven­amentu sî de altu soia infiintiate prin privati, societăți si corporatiuni spre înaintarea artei, sciintiei, economiei, industriei si negotiatoriei astă sî insele societăți si corpora­­tiuni, precum si jurisdictiunele superióre si supreme bisericesci potu in contactu cu guvernulu statului a-si intrebuintiu limb’a loru de administratiune, fi­­indu insa îndatorate representati unele sale a se ală­tură si in contecstu magiam. Guvernulu statului respunde in limbele repre­­sentatîuneb­ru, in fracto, insa in casori arginte nu­mai in limb­a magiara. In casa de indoiala e contecstulu magiam de­cisive §. 17. Jurisdictîunele corespundu cu guver­­ nespre influm­ti’a lectorei romanitelorn streine. (Conferintia tînuta de d. Niculenn in sal’a Ateneu­lui Romanu Jui 23 Februare.) II. (Urmare) Astadi insa bel’a s’a intinsu, s’a popularisatu, astadi de candu invetiamu , de candu vorbimu sî scc­iemu că la Parisu , de candu chieltuimu si ne preumblamu ca la Parisu, de candu ne imbracamu sî petrecemu că la Parisu, astadi dela boieriu pana la jupanu, dela cocana până la jupanésa, in fine dela celu mai mare până la celu mai micu, toti brileza, se amuséza,dejunéza, chineza, supéza, se am­iéza, se culca cu bon soir , se scula cu bon jour si se despartu cu adieu. Respectosulu nume de tata, dulcele nu­me de mama, s’a transformatu in pap’a si maman ; copilulu nu mai suri de la poeticile si deliciósele mângâieri ale limbei materne de : puiulu mamei , sufletulu mamei, guruti’a mamei, lumin’a , comor’a sî fericirea mamei. Astadi papaoa sî mamava i­lu mângâie cu frantiuzitele : mon coco, mon bibi, mon chou, mon petitu chien sî alte asemenea numiri de zarzavaturi sî dihănii. Unulu traduce : le plateau de Waterloo, taierulu dela Waterloo , altuia admiră, descriindu secsulu frumosu, in versuri ca acestea : Albe, ochisie, blondine, Rele , fine si divine. Suradiende, palpitande, Cu o mâna tine disculu Ce frumosu c acestu fisculu t­­i sî multe alte asemenea. Dara sa ne oprimu aci, Dómneloru si Dom­­niloru, si sa schimbamu tonulu căci chestiunea, de care ne ocupamu, e un’a din cele mai seriose ea­ atinge interesele nóstre cele mai vitale. Limb’a e celu mai scumpo tesauru alu­lunui poporu. Fara limba nu póte fi natîunaliate , căci limb’a nu e numai aceea suflare organica, care co­­municandu-se se preface in sunetu­l limb’a e es­­pressiunea via sî intima a sentimenteloru , a idei­­loru, a intereseloru, in fine a vietiei si a viitoriu­­lui in care traiesce, lucreza sî spera unu poporu de aceeași origina sî de aceeași rasa, prin urmare. Candu limb’a materna se supune puterei unei limbi străine, candu vocea sî autoritatea ei dispare din familia, din educatiune, din instrucțiune sî relatîu­­nile sociale, alunei se pole­dice ca amorulu patriei, demnitatea personala sî simtiulu morala a slabitu déca nu s’a stinsu cu totulu din sinulu societatiei întregi. Cine iubesce mai multa lim­b’a streina decâtu sunatele cele doici ale limbei materne, dîce marele filosofu Herder, acel’a nu e demnu de numele de omu. Sa fima data, Domneloru si Domniloru , mai geloși de drepturile si de interesele nóstre, sa in­­cctamu odata a ne aruncă cu atât’a nerăbdare sî cu atât’a imprudentia candu intr’o parte, candu intr’al­­t’a, căci trebuie sa inttelegemu odata ca a imită cu o naivitate orba, limbi, tonuri, costume sî obi­ceiuri streine contrarie intereseloru, trebuintieloru , onorei sî demnitatiei nóstre, a imita, repeta ast­­feliu, va sa daca a ne condamnă de buna voia sa neputintia, la sărăcie si la cea mai profunda injosire. Sa cugetamu mai bine, ca societățile, cari n’au alte calitati, alte virtuti sî alte titluri, prin care sa se rădice mai pre­susu de celelalte, decâtu lucrulu, modele, sî manierele esterióre, perdu din lume in­­fluinti’a morala, sî degradandu-se, cadu in afecta­­tiune sî in ridiculu. Noblețea stă in inima sî in fapte mari, frumseti’a in virtute , in modestia si in devotamentu, iéra nu in rochii de catifea sî de dan­tele, intr’o maimutiaria frantiuzésca, grecésca, rusésca sau englezésca, intr’unu orgoliu fanarioticu capriciosu, lacomu sî insolenta in prosperitate, lingusitoriu, ple­­catu si injositu in nenorocire. III. După ce vedhi uramu desordinea produsa in lim­ba, sa trecemu acum intr'o alta ordine de idei sî sa vedemu ce gandesce , ce simte sî de unde se inspira poesi’a. Totu camu pre la inceputulu acestei epoce cu Lar’a, Leli’a, Indian’a si alte asemenea romantie , ne pomenirâmu in societate sî in mulțime de poeți disperați, de barbati literatura cu o plângători , de eroi funesti, de roine abandonate de amanți pre­destinați sî de cavaleri rătăcitori cari, imitandu to­nulu sî sarcasmulu Bironianu, dispretiuiu sî nepă­sarea Leliei, se lamentau pro tóle curdele roman­­tismulu, aruncandu asupra-i aci priviri selbatice sî amenintiatóre, aci lacrimi si suspine amaro , triste

Next