Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)
1867-10-26 / nr. 86
. 342 numai sa se delature tóte pedecile politice , ce ne mai impede ca a intră in deplina activitate a bisericei. — — —-------------■ [UNK] [UNK] ,la orientale din Ungaria si Ardelu. Din acestea asta data ese, ca tóte agendele si institutiunile bisrrcei nóstre suntu puse in manile intregei societái bisericesci si inca in toesura prea ponderant. e in mân’a representantiloru laici. Fiindu acum , după cum ama aratatu mai susu , treb’a scolara o atributiune a bisericei, este evidente ca la noi competinti’a scolare nu e in mân’a popitoru, ci a reuniunei canonice. Asia dara postulatulu primu , ca sa emancipamu sculele de popie cu totulu superfluu. Totulu ce e de dorita la noi este, ca biseric ’a sa intre in deplin’a sea competiniiia sî activitate. Bata reuniunile școlare ! — Sa pasîmu acum la a doua punctatiune, — ce purcede din punctele de vedere alu economiei s’ alu intrunirei puteriloru ! — Căușele care impedeca dorinti’a de cumularea scóleloru române de ambele confession in comunele miste, suntu roubilarie, intre cari noi rlevami mai cu séma aceea, ca prin astfeliu de comuniune casuale, s’alu vatema autonomi’a bisericésca, si rompetinti’a ei scolare, esîndu din legatur’a sea cea naturala cu biseric’a, au scapatu pre unu drumu forte alunecosu, si asia factorulu celu mai siguru, ce ne-a pastratu esistinti a — aru deveni precariu. — Alta causa impedecatóre suntu sî frecările confessiunali , cari provinu mai cu sema de acolo, ca o parte aru mai dori pestarea unoru prerogative vechi, pre candu celeilalte inca nu-i convine a cede câtu de putînu din stricl’a reciprocitate. Mai numerasî aceea ca averea scolara e strinsu Egala de averea bisericesca, sî esperienti’a ne-a invetiatu ca in cele mai multe cazuri celu mai tare a mancatu partea companionului celui mai debile, cu unu cuventu : „Pungile suntu surori, dara banii nu suntu frați“. — Aceste sî alte asemenea dificultăți s’aru pute delatura sî complana intre noi numai printr’umu pactu interconfessionale efectuitu pre calea delegati unei din representantiele legali ale ambeloru biserici române, care pre lângă nestirbit’a păstrare a principiului de stnet’a autonomia bisericesca sa reguleze acesta causa in tóte detaiurile sele pre basea perfectei reciprocități. — Clar’a pact’a boni amici. Până atunci ea pastramu fia oare ce avemu, ca altfeliu : Communio est materrixarum. Guinea in tóta intemplarea tocmai in interesulu nostru, e de lipsa , ca sa nu despartîmu scal’a de biserica, — voiu vorbi cu alta ocasiune a tesi mai pre largu. — Acum inebeiu cu aceea , ca constitutiunea bisericei nóstre nu col doza cu programa scolare a baronulu Eötvös, ci mai vertosa o promoveza . — Eveneminte politice. S a b i i u , 25 Octombre Caletori’a Imperatului Austriei se dice, ca se va termina in 7 Novembre, sosinda atunci M. S. in Vien’a. Asupr’a intarcerei dela Farisu aflamu versiuni mai multe. Asta se dicea, ca negresîtu se va abate Imperatulu pre la Berlinu; ba se ducea, ca M. Sea va fi ospete Regelui Prussiei in castelulu celu vechiu regalu, sî se mai adaugea apoi ca in acelasi tempu se va află si Czarulu Alesandru in Berlinu.— Deductiunea făcuta de aici aru fi mai departe o intielegere intre aceste trei puteri si mai adaugendu si calegori’a lui Beust la Londona — intielegerea a patru puteri. Acest’1 pate sa fia datu in fine ansa la scirea ce a resaritu cu unu fulgeru singuratecu , despre santa aliantia. Versiunea ceealalta despre reintorcerea Maj. S> le Imperatului Austriei dela Parisu e ca se va intorce prin Stuttgart si va petrece la Regele Württembergului. Aci va veni si ministrulu pressedinte alu Bavariei de Hohenlohe. Acést’a scrie s’aru paró cu totulu opusa celei de mii susu sî după rele ce s’a petrecutu in camerele Würtembergului mai necredibila. „Debatte“ inse o afirma sî dîce, ca invitarea s’a facutu din partea Regelui Würtembergului in unu modu fórte stăruitoriu. Rescriptulu privitoriu la alegerile in diet’a Croației, publicatu acum de curendu, a causatu sgomotu mare, cu deosebire in dinaristica slavica. Cesta din urma e forte nemultiumita cu dîsulu rescriptu din mai multe cause si adeca, pentru ca e o ocroire sî pentru ca cu tote a ceste in intielesulu acestui rescriptu cheta se umple cu elemente feudalistice, cari înclina câtva magiarismu. După acestu rescriptu dheta Croației se compune in modulu urmatoriu : 1 din membrii cu voturi virile precum suntu : Archiepiscopii sî Episcopii a ambeloru biserici din tiéra, după aceea Prepositulu cupitulariu din Agram, mai departe comiții supremi sî Administratorii comitateloru sî comitete de Turopole sî magnații indreptatiti ia votu (după § si din regal, diet.); 2 din 66 representanti din provincia, 43 deputați din comitate si 23 din representantii cetatîloru sî opideloru privilegiate. —Cei 23 de representanti din marginea militarii voru lua parte in dieta numai in urm’a unui mandatu espresu alu Majestatiei Sele. Dalmati’a va pute luă parte la dieta acesta, după ce se voru fi regulatu referintiele ei cu Croato-Slavonia. — Diet’a puteaduce conduse candu voru fi membri mai multi ca de jumetate in dieta. Representantii poporului nu capeta instrucțiuni sî nici remunerațiune; pe cari nu se afla cu domiciliulu in Agram , capeta pre lângă spesele de calatoria 3 fl. pre dl. Despre cestiunea Romei ne restringemu pre lângă cete publicate sub „Itali’a“ mai la vale. In Orientu, se vorbesce acum de unu tempu ca se pregatescu eveneminte mari. Mai multe dinante presupunu ca armat’a rusesca ce sta la Pintu are sa treca in Romani’a; altele iéra desemneza Galiti’a de loculu destinatu spre a trece trupele rusesci in elu. Inregistramu scirile aceste pentru ca le aflamu, e narate intre cele multe, care curseza si cari trebue sa se nasca, candu diplomatia e asta de îmbumbată, incâtu nimenea din laici nu pate strabate in secretele ei— Se mai vorbesce si despre o coalitiune contr’a Rossiei, a cărei scopu sa fia deslegarea cestiunîi orientali pre cale pacinica. In Romania aut'adi e dîu’a deschiderei cameriloru legilative. Asceptamu cu încordare sa vedemu care va fi direcțiunea loru sî care va fi a guvernului. Adeverise-voru cele scrise despre lovirea de statu sĕu voru remane acele sciii numai uisce temeri sau scornituri. Dieta Ungariei. Dieta Ungariei a ocupatu vre-o câte-va siedintce cu cestiunea déca e a se da Böszörményi in judecata pentru publicarea epistolei lui Kossuth in fói’a redigeata de densulu (Böszörményi). Intr’aceea vine in discussiune, sî inca înfocata, sî purtarea unoru comitate cari au scrisu adrese de încredere lui Kossuth. In ssedinti’a dela 31 Oct. se scota dep. Almassy sî, pentru variatiune, cere darea mini sterililui in judecata pentru procederea sea in comitatul Heves, unde denumi cumparîn regiu sî suspenda comitetul» comitatensu. E de a se recunosce ca in cestiunile aceste se afla multa materia, carei’a sa-i dîcemu ca e principiela ; de alta parte insa e de vaieratu ca „părinții patriei“ suferii, ca după cum dîce nemtiulu sa se „rupă din garda“ asemenea cestiuni sî sa le lungesca atâtea siedintie,pre candu lumea ascepta cu totulu altu ceva. Ascepta adeca, ca dheta sa pasiasca la cestiunile cele capitale sî de viétia, precum e cestiunea nationalitatîloru a confessiuniloru etc. Lumea ascepta mai departe sa ese odata cu totulu din provisorii, sa aiba justitia sî aministratiune mai buna. Tóte aceste se amâna după cum vedemu ad calendas graecas. Itali ’a. Cestiunea Romei pasiesce depastu înainte , insa deslegarea ei pare ca se ascunde totu mai tare invelulu nestrabatutu alu veritoriului. Scirile amintite in urma si de noi ne spuneau ca Garibaldi Fonduri comunale pentru timpuri de nevoi („Fói’a Societatiei din Bucovina“) (Urmare:) Cuma insa sa se forme dze aceste fonduri comunale ? Intre tóte mijlocele , prin carele s’aru puté forma astfeliu de fonduri , loculu celu dintâiu ilu ocupa fara indoiala contribuirea in pani (bucate) de câtra toti locuitorii unei comune după proportiunea birului dreptu (funduariu), căci contribuirile in pani după fiacare recolta (strensura) se făcu mai cu usturatate de câtra madularii comunali , decâtu contribuirile in bani gata. Se intielege de sine, ca inceputulu formarei fonduriloru acaslor’a pute pică numai intr’unu anu roditoriu. Dara feliurilele soiuri de pâne au , cu privire la nutretiulu si preliulu seu, deosebita valóre , pretiulu vendiurei pâniloru nu sta totudeuna in proportiune drepta cu valórea nutretiului, ce lu continu ele. Deci dara ca contribuirile in pâni sa fie proportionate sî ca sa se delasure ori ce încurcaturi de calcule, ele trebuie sa se faca numai in acelasi soiu de pâne si anume in acel’a , care se cultiva mai generalu in tiéra. Acestu soiu de pâne este la noi papusiciulu. Elu ne oferesce folóse însemnate, mai cu sema, déca contribuirile nu se voru face in grauntie, ci intr’o câtime amesurata de ciucalâi buni gi copii, căci prin acést’a se făcu de prisosu hambariele (grânariele) cele scumpe pentru construirea sea, sî in loculu loru se potu intrebuintia cosiere de mele, carele suntu forte eftine, sî in carele se potu pestra ciucalaii doi sau trei ani fara stricăciune, mai vertosu déca se porta de grija, cu ciucalaii sa nu fia necopți sau umedi sau mucedati, sî déca cosierele suntu bine acoperite. Batuti’lu séu imblatitulu ciucalâiloru este in tempu de geruri mari, séu déca au iernatu in cosierie, asia de usioru, incatu unu singuru lucratoriu póte sa imblatésca intr’o di cinci corelie. Asia dara imblatirea ciucalâiloru se póte face chiaru atunci, candu au sa se intrebuintie de graunitele sau spre vendiare sau spre ajutorare , prin urmare si din acésta privintia devinu hambariele de prisosu. Contribuirile pentru formarea fonduriloru comunale trebuie sa urmedie prin mai multi ani. Papusioiulu adunații prin cosierie se va totu vinde din ani in ani si banii incursi se voru capitalisa in modula aretatu mai susu. Papusioiulu , carele se afla in cosierie chiaru in tempulu de nevoie, sa se intrebuintiedie spre ajutorarea celoru lipsiti. Déca fondulu comunalu au ajunsu o mărime indestulatóre falsa cu numerulu locuitoriloru comunei, atunci contribuirile in cetodia sî corpulu administrate alu fondului, adeca consiliulu comunalu si primari’a an sa parte mai departe de grigia, cd mărimea fondului sa stee hi proportiune drepta cu immultirea poporaliunei comunale. Marimea fondului se direge : 1) după cutimea pânei, ce se cere intr’o comuna spre ajutorarea locuitoriloru la tempuri de nevoia, si 2) după preliulu ei din tempulu de nevoia. Ce se atinge de câtimea pânei, ce póte fi de trebuintia intr’o comuna, ea atârna : a) dela numerulu familieloru din trens’a , si b) dela durat’a ajutorurei , luandu se aici de indreptariu trebuinti’a de pâne a unei singure persóne pentru o dî. Numerulu familieloru sau marimea poporatiunei dintr’o comuna se póte sei, déca se voru numera cu acuratetia locuitorii comunei. Mai greu este de hotaritu apriatu durat’a ajutorurei, căci ea atârna dela impregiurari, ce anevoie se potu prevede si trage in socotela secura. Cu tóte acestea insa esperiintiele făcute de până acum sîmbinate cu referintiele tierei nóstre ne potu da totusi orecari indreptarie sau norme, numai sa ne sînemu totu deun’a strinsu de principiulu acesta: cu ajutorarea ce se da omului in tempu de nevoia, sa nu fia asta de mare , incâtu eru sa fia scutita de ori-ce grija pentru câștiguri prin lucrare , sau, după proverbai, sa nu i se dee numai mura’n gura, ci ajutorarea sa se marginesea până la acea mesura, carea este de trebuintta spre a-i veni intr’ajutoriu, numai cu atâta, ce nu este elu in stare sa-si câștige sub impregiurarile, in cari se afla. Anii neroditori mai cu sema făcu pro agricultoriu seracu, căci in astfeliu de ani nu numai ca nu póte vinde nimic’a din strinsur’a sca de pre câmpu, spre a-si acoperi alte trebuintte a le casei si ale economiei, ci inca este nevoitii sa-si cumpere pâne, spre a nu peri de lume până la secerisiulu viitoriu. In astfeliu pe ani nerodirea tiarineloru se estinde de ordinariu pre mai mari pârli de tiéra si prin acéstea se urca si pretiurile pânilor, până la o ma-