Telegrafulu Romanu, 1867 (Anul 15, nr. 1-104)

1867-12-07 / nr. 98

Teleprinulea e 3« done ori pe neptenmna , joia »> Dumineca. — Prenume-J rațiunea se face in Sabiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pește , cu bani gata prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratin-1 nei pentru Sabiiu este pe anu 7. 11. v. a. Iear pe o jumetate de anu 3 fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pente OS. AXTLU XV.1 Sabiiu, in 7jl9 Decembre 1867. , trn provinciele din Monarchia pe nnn ano 1 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 3 pe V, anu. 6 fl v. a. Inseratele se platesca pentru intera ora cu 7. cr. siculu , pentru a doua ora cu 5', cr. si pentru a treia repetire cu 3V, cr. v. a. Organizarea municipiului lki Hatiegu. Ne vine a crede ca până acum tóte Comitatele si municipiele orasiene din patria se voru afla organisale ; Hatiegulu numai, acestu orasielu de spiritu s colore curata romanesco, acesta capitala mica a întregului tînutu din valea cea romantica a lui Traianu, plina de vechile reminiscriste istorice a strabuniloru nostri de gloriósa memoria, singurii numai Hatiegulu, carele afta de multu tempu după o organisare sistemisata, a municipiului seu, pre bușea egalei indreptariri spre a scapă de o anomalia atâta de nefericita, în carea s’a aflatu de vre-o 3—4 ani incace, se vede sî se simte a fi asuprita chiaru acum in ajunulu organisarei sele. «An semn sî noi atâta din scal’a cea amara a coperiinlcei, ca voitorii noștri de zeu seculari, priveau cu ochi invidioși la acestu orasielu, si ca de le-aru succede aru dori fórte, sa-i strămute colorea cea curata româna, ba de aru puté sa-i înece spiritulu cela ce conține in santuariulu inimei sele simtiemintele cele mai sublime si mai nobile de nationalitate, de desvoltare natiunala 5 ba din simptomele ce ni se iviră totu mereu de unu tempu viràce mai observasemu, ca acestu orasielu, pre calea denuntiuriloru si a informatiuniloru sinistre are a fi descrisu cu colorii cei mai negri la locurile cele inalte. Cu tóte acestea noi românii in naivitatea nóstra nu puteamu crede nici ne aflamu indreptati si a spera ca informatiunila acestea a se traga după densele urmări atâtu de dauióse pentru noi la adulu organisarei, ba credeamu ca inaltulu regimu chiaru astadi candu ne aflamu intr’o situatiune politica atâtu de delicata — ne va mangaiă sî pre noi, lasandu-ne câmpu liberu spre a ne organisa după esemplulu altoru Comitate si municipii, condu eaza ce se vedi ! In 3 Septembre a. c. ni se trimite in calitate de comisariu gubernialu L. Szilvasi proprietariu din Bretea romana , carele dispuneadu convocarea representantiei opidane , ne descopere intr’altele , ca pentru organisarea municipiului nostru , afara de instructiunea ministeriala, esmisa pentru organisarea celorllalte municipii din patria, mai are o ordinatiune guberniala speciala, datata inca din lun a lui Decembre 1866, o ordinatiune praviasa , si decâtu carea mai aspra si mai apasatóre nu ne puteamu ascepta nici sub sistemulu celu greu alu absolutismului trecuta. Acesta ordinatiune esceptionala numai pentru Haliegu, prescrie numerulu membriloru, din cari e a se compune representanti’a opidana viitóre, intr’unu modu atâtu de neproportionatu, ;acâtu fiindu omulu cunoscutu cu populatiunea locala de aci, cauta sa remana uimitu si infioratu. Bata data ce conține acesta ordinatiune : „Sa se compună — dice — pentru opidulu Hatiegu o representantia statatóre din 30 de membri, si inca astfeliu, ca din acesti 30 de membri, luanda in justa consideratiune capacitatea si deosebitele clase ale poporaliunei orasiului, statatóre din negustatori , meseriași sî economi ,predarea egalei îndreptățiri nationali sî confessiunali sanctiunata sî prin lege „numai“ 10 inși sa fia permanenți dintre locuitorii de legea gr. or., fara ceialalti 20 membri sa se imparta intre celelalte trei confessiuni, după proportiunea impoporatiunei, basea contributiunei si capacitate astfeliu, ca din acei’a 8 sa fia rom. catolici, 8 greco-catolici si 4 reformați, că asta sa se faca in catu-va destulu sî egalei indreptatiri nationali si confessiunali.“ Deci pentru ce sa putemu fi inttelesi , pentru ca sa vedemu incatu tîntedia mentionata ordinatiune gub. a face destula egalei indreptatiri nationali si confessiunali — după cum se zuce acolo, — lasamu ca sa vorbesca aci cifrele. Neavendu sa indemana alta conscriere statistica mai autentica, ne folosi fiu aci de cunoscut’a tabela statistica după numerarea oficiala din an. 1857, de care tabela s’a folositu sînet’a transilvana din an. 1863.— 64 credindu ca nimenea nu va cuteza a afirma, ca dara aceea s’aru fi lucrații in favorea româniloru, mai observandu, ca cifrele si de atunci incece s’au pututu incatu-va schimba numai in proportiune egala , căci nascerea si mortea nu cunosce nici diferintte nationale, nici desbinari confessiunale. Asta data după amintit’a conscriere statistica , in Hatiegu se aflai urmatórea proportiune : gr. orientali 858 ; gr. catolici 3685 rom. catolici 215 si reformați 69. Insa fiendu ca aci e vorb’a despre compunerea unei representantie opidane , la care influintieza numai cei indreptatiti după art. XXIII, de lege din an. 1847/8, care lege si de altmintrelea pentru orasie deschide o porta câtu de mare si larga pentru tóte semintiele din lume, până candu in Comitate pentru bieții tierani e cu multu mai stricta. Deci după cum se va vedea mai la vale , spre a se pregăti operatulu necesariu pentru organisare se facu o conscriere a alegatoriloru indreptatiti in 3 si 4 a carenței, prin o comissiune alesa si compusa din tóte confessiunile. In urm a acestei conscrieri se afla la 287 alegatori , dintre acestia după nationalitati : români 234, féra armeni unguri germani — toti laolalta 53 , seudéca ne mai place după confessiuni : alegatori gr. or. 185, gr. cat. 49, rom. cat. 35, eiv. reformați 18. Acum poftimu spune tine, incâtu se face aci destulu egalei indreptauiri natiunale si confessiunale ? s. e. 185 alegatori de religiunea gr. or. se numere in comitetulu representativu 10 membri , fira 35 rom. cat., dintre cari o parte suntu neposessiunati aci se numere 8 membri etc. etc. Deci eata cum se ergeta a se face destulu egalei indreptatiri natiunale si confessiunale. Ce era acum dara de facutu, decatu cu comitetulu representativu adunatu in 3 Septembre a. c. sub presidiulu dlui Comisariu gub. St. se faca propunerea pentru asternerea unei representatiuni la in. gub. spre a se modifica asta ordinaciune , cu carea după cum amintiremu mai iusu se face o esceptiune atâtu de aspra, eschisivu numai pentru Hatiegu, cu candu acestu municipiu, ori sa vorbimu mai sa intielesu, cu candu hatieganu aru fi comisu Dolieu scie ce crima d ■ infidelitate te …). Representatiunea se făcu, — dara in locu ca sa aflamu mângâiere , in locu cu mai— lulu regimu sa se fia informatu despre adeverat’a stare a lucrului ni se resolve din negativii din luna lui Octobre a. o. Si asta dispuse liunea esceptionala mentiunata remane nestrămutata. Deci comisariulu gubernialu Szilvasi, dispune ca pentru inceperea afaceriloru privitóre la organisare sa se adune din nou comitetulu representativu pre dîu’a de 27 Novembre ; comitetulu se aduna dimineti’» la tempulu seu si ascepta cu nerăbdare pana la amedi — la 12 ore. — Comisariulu insa desî era asceptatu nu se ivi, ci sub tempulu acest’a adunandu la sine in birtu pre toti neromânii — buni — rei cum s-a gasitu , spre a conferă cu d Ioru , cine scie despre ce cause, — fara a fi avutu locu in acea conferintia vre-unu sufletu de românu. Comitetulu adunatu astfeliu la loculu sî la tempulu seu se disolva, dara se convocă si se adună pre dîu’a urmatóre 28 Decembre , candu vediendu ca nu mai este sperantia de ajutoriu sî mângâiere, aducendu-ne aminte de cuvintele marelui barbatu magiaru Deák, carele dîcea odata, ca dreptulu data de amana de voie buna nu se mai pute recâștigă, dara recasigarea dreptulu luatu prin sila e reservata sî preste sute de ani, înainte de ce am" fi pasîlu la meritulu lucrului , facuremu in potocole o obserrvatiune in sensulu , ca comitetulu representativu privesce cu adenca mâhnire sî părere de rea acésta mesura a înaltului regimu , prin carea singura numai pentru acestu municipiu se face o esceptiune si o abatere dela instructiunea generala esmisa pentru organisarea tuturora municipieloru din patria, sî ca asia Comitetulu representativa numai in contr’a vointiei si a convirgerei , se le pasiesce la actulu organiarei. După acest’a se ölésa comissiunea pentru conscrierea alegatorilor , despre cerea amintiramu mai susu. Deci ce care ne mai remase alta derâtu numai a ne mai adresă inca sî câtva dieta, ca asia ce’fu putînu se ne potemu salvă consciintia curata, ca amu făcutu totu ce a statu in putintia; féra de aci încolo nu ne a mai remasu alta nunicu, decâtu a suferi cu statornicia stoica si a spera dein Domnedieu ei dela limpu îndreptarea trebiloru spre mai bine. Ni ne aflamu competinti, nici cutezamu a dă sfaturi înaltului regimu, actuale, candu si asia vedemu o pre noi nimenea nu ne asculta, nu ne incresta candu si asia vedemu ca pentru noi românii suntu reservate numai necasurile si greutatile patriei, féra de bunătătile ei se folosescu altii, ne oprimu aci numai la cuvintele celui mai celebru patriotu si barbatu de statu Szecseni, carele in opusu seu intitulat« „Hunia“ astfeliu vorbea odinióra. Locuitorii Ungariei —dicea elu—suntu de mai multe limbi, de mai multe religiuni. Toleranti’a insa toterantia nasce , si de aceea regimulu imperiului austriacu in inttelepciunea sea profunda nu pote face vre-unu bine mai mare, decâtu a nu părtini pre nici o religiune spre apesarea altei religiuni.“ La care s’aru mai putea adauge in dîu’a de astadi s’ aceea, ca se nu partinesca pre nici o națiune spre apesarea altei națiuni. Caci până candu unii voru fi tractat că fii de predilecțiune, iara alții condamnati cu dispretia , nici nu se póte speră la prosperarea patriei comune, si cu stătu mai putinu la împăciuirea sî deslegarea norocosa a cestiunei natiunalitatitoru, cea de o necessitate atâtu de imperativa. Candu se va intemplă dara la noi ogranisarea, candu se voru alege representantii comunali pre capt’a octreiiei, despre acést’a nu avemu până astadi nici o incunosciintiare positiva. Vor nu vedea. Hatiegu, io 12 Decembre 1867. Mai multi. *) Câtu de bine aru fi, candu deputatulu orasiului Hatiegu aru fi de falia la dieta spre a apera interesele si drepturile alegatorilorusei, Rec.) Eveneminte politice. Sabiiu, 6 Decembre. Ambe casele senatului imperialu a desbatutu asupra complanarei finantiale. Unele foi oficiose si promitu ca lucrulu va sa fie bine si incepu a vesti in lume ca constitutionalismulu nu mai are de a se teme nimic’a in nici un’a din părțile imperiului. In diet’a Ungariei desbaterea asupra legei despre detori’a statului decurge inca , cu tóte aceste e putîea sperantia ca legile aceste ce suntu in desbatere se voru termină înainte de serbatorile crăciunului. Scirea adusa de „î.kfl“ ca delegatiunile se voru adura in Pest’a 0 deminte „Pester Loyd“. Adunarea va fi in Vien’a sî localulu va fi, după cum mai amintiserâma odata, in edificiulu cancelariei aulice foste a Ungariei. Stadiulu conferintiei europene e nechiaru că sî in trecutu. Dîutiristic’a totu asta de nici nu lasa conferint’a sa mora, nici o póte invia ca sa ajunga la unu resultatu. Sabii iu 5 Decembre (Univers. ir t ) Iu sambet’a trecutu a tînutu universitatea nat. siedintin publica, carea se incepa la 10 V, óie înainte de amedi.