Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-05-23 / nr. 41
din'a urmalória sa fragat’a cu referatele spre si se putetind si cdinti*. 162 Interpelatina«. d. Avramu Tincu, făcută ingredinii’a dela 23 Maiu. După ce m’amu convinsu, ea o. casa e j»1ienta nu mimai falia cu acei deputați , cari nu pogiedu pre deplinu limb’a magiara, ci inca si falia cu aceia cari au tienutu aci mai esercitie formali in cetirea serierei unguresci, purcediendu sî eu din punctu de vedere alu oportunitatii mi-ieu indregnei a a interpela pre d. ministru de culte in limba magiara, dechlarându-me inse , ca nu stm versatil in acesta limba. Toti fiii Transilvaniei au salutatu cu bucuria activitatea lăudabile a guvernului ung., cându au auditu, ca guvernul« are de cugetu a infiintia in Transilvanii’a o universitate , numai națiunea româna nu a pututu fi partasia acestei bucurie, fara a nu simți de alta parte sî doreze, observându, ca guvernulu ung. cându voiesce a da ceva, o face 8 Sia in câtu cu un’a mana ti-da, éra cu alt’a-ti ia sî inca de acolo , unde sî asta e mai putienu, si unde cu atâtu mai dare te simte. Lucrulu sta este: Guvernulu ung. avendu de cugetu a infiintia in Transilvinia’a o universitate provocata corpulu profesoralu alu academiei din Clusiu , se susteina unu proiectil, ca sî cându numai acestu colegiu aru pricepe la acestu obiectu, sî aru fi in stare a face atare proiectu. Pasulu guvernului , cerendu numai opiniunea corpului profesorale din Clusiu, a fostu după parerea mea, unilaterala, de unde urmeza, ca ai proiectulu inca e unilaterau. Nu voiescu a face critica asupr’a întregului proiectu, ci numai unu pmblu voiu atinge. — Corpulu profesoralu din Clusiu si da parerea, ca gimnasiulu de statu din Sabiiu sa se desfiintieze si dotatiunea acestuia de 16,792 fl. sa se intrebuintieze pentru acoperirea speseloru universitatii, ce ne va infiintia; si are din ce motivu a proiectata acest’a corpulu profesorale din Clusiu ? póte ca numai pentru aceea , fiindu ca scie , ca mai multii de jumetate a junimei studiase la acelu gimnasiu, e româna, sî a prevediutu, ca din dî dn dî cresce numerulu tineriloru români studinti , in proportiune cu immultirea studintiloru in scala. Aserțiunea mea se dovedesce prin urmatóarele date. Voiu pune înaintea ochiloru o case, unu conspectu despre numerulu studintiloru romani. In anulu 1862/3 a frecventatu in acést’a scala 257 tineri dintre cari 148 au fostu romani. 186% 291 dintru cari au fostu 169 rom 186% 338 „ „ „ „ 180 % 186% 369 „ „ „ „ 189 % 186% 438 „ „ „ „ 238 „ t’a Din datele acestea se vede chiaru, ca susu turmiscala e neincongiuratu de lipsa pentru tier’a intrega, sî mai vertosu pentru tinerimea romana. Din parte-mi nu potu crede , ca d. ministru de culte aru primi proiectulu corpului profesorale del’a academi’a din Clusiu , s’ aru desfiintiu gimnasiulu de statu din Sabiiu, caci prin acést’a aru vatama mai vertosu națiunea romana. După ce iise proiectulu cunoscutu irita animele indrasnescu a face urmatori’a interpelasiune. Infiintiandu-se universitate in Transilvani’a, are guvern' Iu de cugetu a desflinti’a gimnasiulu de stătu din Sabiiu ? După cum audîmu din solii private, soi’a regimului B. P Közlöny asigura, ca nu a fostu nici candu intentiunea regimului de a disolve gimnasiulu de statu din Sabna. Operatiulu de putăt unei regnioclarte croate. Unu comitetu compusu de doi. conti Iankovics , Stoianovics sî Zivkovics au depusu opiniunea deputnliunei in unu operatu asupra cestiunei de dreptulu publicu. Operatulu comitetului si prin ”elu deputaliunea regiedara a regatului Dalmati’a , Croati’a si Slavoni’a dedilara a tîne stinsu de principiulu supremu emanații din sancțiunea pragmatica , ca tóte tierile coronei S. ‘Stefanu in puterea acestei legi fundamentale de statu dela 1723, formeza laolalta o comunitate de statu. Din acestu principiu supremu de „comunitate de statu“ sî detinerea de olalta a regatului Dalmatiei, Croației si Slavoniei cu celelalte tieri ale corónei urmeza ca urmatórele afaceri de statu se fia comune : „L Incoronarei regelui comuna, cu rege uungurescu sî totodată sî rege alu Croației, Dalmației sî Slavoniei, cu un’a sî aceeasi corona , in onulu sî acelasi tempu sî prin unulu sî acel’a si actu de încoronare Mai departe redactarea unei’a si aceleî’a diplome inaugurale in diet’a unguresca, comuna in acesta privinti a tuturoru tieriloru coronei, in carea inse, pre lângă intregitatea coronei unguresci sî a constitutiunei comune sa se asecure sî garanteze in deosebi sî intregitatea regatului treiunitu si constitutiunea lui provinciale.. Diplom’a redactata in modulu acesta , primita subscrisa sî întărită cu juramentu de Maiestatea Sea sa se edee pentru regiulu Dalmației, Croației si Slavoniei, in editiune separata originale, in limb’a serba-croata, ca limb’a tierei. II. Tóte acelea afaceri, preste totu, cari tierele corónei Sântului Stefanu au a le pertracta cu „unu corpu de stătu’* falia cu unu alu „treilea.“ După acestu principiu, de aci se tienu acele afaceri, cari in intielesulu sanctiunei pragmatice atingă in comunu pre téte tierile cari stau sub sceptrulu domnitoriului comunu, sî asie,—pre barea invoielei făcute intre Ungari’a sî celelalte tieri ale Maiestatiei Sele, care s au impartasitu deputatiunei nóstre regnicolari dalmale, croate, slavone pre care amicabile de csira deputatiunea regnicolare ungurésca, — au a se pertracta in comunu, respective pre calea delegatiuniloru. Aceste afaceri suntu : a) afacerile esterne , b) afacerile de resbelu c) afacerile financiari, in privinti’a regaliuniloru ce au a se suporta in comunu. Regatulu Dalmati’a, Croatia si Savoni’a, trebuie sa fia representatu in dilegatiunea tieriloru coroneistului Stefanu că sî cele-lalte, pre bas’a acelei’a si chiei comune, sî acești representanti si-aru esercita dreptulu votului loru in modu egalu cu cei’alalti representanti ai dietei unguresci. Emiterea acestei delegutiuni a tieriloru euzóneistului Stefanu aru ave a se intempla, cu privire la regatulu triunitu, din diet’a sea propria (fâni instrucțiune), precum s’a indignatu acest’a sî in rescriptulu pré înalta dela 25 Maiu 1867. De altmintreat deputatiunea voiesce a incheia o legătură de dreptu publica sî mai strinsa cu Ungari’a, déca conditiunile unei esistintie nationali, constatatorie in autonomi’a politica sî intregitatea tierei, se voru garantă sî a securu din partea Ungariei acum, la incheiarea acestei legaturi. Hr. Acele afaceri, care chef’a Ungariei, nu le considera ca atari, a caroru pertratare comuna cu celelalte tieri ale Molestatei Sete sa fia conditiuneta prin ins’a si sanctiunea pragmatica . cari insa totuși, din alte privintte, in intielesulu atinsei învoieli impartasite deputatiunei nóstre regnicolari, aru avé a se periita pre boa’a unora principie statorite de ambele legilatiuni (dieta Ungariei si a Croației), precum : a) afacerile comerciale, în specie legilatiunea vamale ; b) legilatiunea asupr’a dariloru indirecte , ce stau in strinsa legătură cu productiunea industriale; c) staturirea legei monetarie ; PREAMBLARI (reprod. din „Convorbiri literarie“) (Urmare din nr. 36.) III. Svitier’a este o mica republica care se inmparte in alte doue dieci si doue de mici republice. Ea se deosebesce ,de alte tieri printr’aceea ca are munti frumosi, lacuri poetice si brânza buna. Gasindu-me odata in Svilier’a , Ti’aru fi fostu pecalu sa nu gustu aceste frumseti si bunatati ? Desiguru ! De acrea, luandu o grabnica hotarire , ine afundotu in Svilier’a. Până la Lucerna, singurulu lucru însemnati ce amu observatu , este ca vaganele drumului de feru scutura forte multu. La Lucerni’a iii’a amu vediulu leulu, mulți englezi si laculu celor patru cantone. Leulu dela Lucern’a este taiatu intr’o mare Stânca , statua colosala comemorativa pentru cei 800 de Siilieri din gard’a regelui de Franci’a care au cadiutu la 18 Augustu 1792 la Toilerii. Leulu strapunau de o sageta, cade la pamentu dara in căderea sea întinde lab’a pre crinului t urbonauru pre care s—lu acopere sî cerca sa su apere inca in agoni’a mortiei. Din susu se cobora flori sî frunche care păru a fi lacrimi versate pre mormêntulu vitézului leu. Dedesubt suntu sculptate cuvintele : Branirei si credintiei elvetice. Totu tabloulu se reflecta linu intr’o apa ce dorme la piciorele stancei. Totu atâtu de linu se reflecta acestu spectaculu sî in închipuirea mea. Ide’a de a representa bravur’a si credinti a prin maiestria figura a unui leu, este cu atâtu mai nimerita cu câtu este simpla si in arte ca in tóte adorezu simplicitatea. Cufundatu in acestu aspectu, nu m’amu pututu opri de a nu-mi reaminti scen’a pre care acestu tablou o imortanseza. Nobleti’a si clerulu care sustineu inca tronulu si ovaitoriu alu Franciei, nu aveau meritulu devotamentului, caci susțîneadu pre nenorocitulu rege , ii sprigineau caus’a loru propria, care era nedespărțită de caus’a tronului, dara acești străini nu erau împinși de nici unu mobilu interesatu ii susțineau pre rege fiindu ca-i jurase credintia. Si cu tote aceste acei mari din giurgiu tronului părăsiră pre rege in domentulu supremu alu periculului, singuri fiii liberi a unei republice străine prefera a-si sacrifica chiaru ideile de libertate ce le supusese in liber’a loru patria din sinulu mumei t pentru ide’a mai înalta si mai nobila a credintiei. Pentru acést a idea ii primescu mórtea pre treptele tronului unmi despotu strainu ; lulu cadiendu întinde insa -n momentulu mortiei, lab’a sea rănita pre stem a burboniloru. Care a fostu resplat’a loru pentru atât’a bravura si credintia ? Borbonii restabiliti pre tronulu strabuniloru, radienia la onori si măriri pre acei cărei părăsise , dara uitara pre străini. Nici o pétra din paLtulu regesen, nu amintesce sin sacrificarea acestoru bravi. Stapanulu nu-si aduce aminte de serviliele plătite ale servitoriului. A trebuitu ca frații loru liberi se inaltia intr’o republica, unu monumentu ce aduce aminte de aperarea gloriósa sî tragica a unui despotu. Sî monumentulu jalnicu incungiuratu de crengile salceloru plangetóre este nu numai o trista amintire pentru frații loru cadiuii sî pentru viteji’a sî credinti’a loru, dara o pre turdia insolintiare care arata sortea ce ascepta pre acei cari parasescu pamentulu parintescu sî cauta gloria si avutia in spriginulu UDoru idei straine acelora in care s’au nascutu. Preocupatu de aceste idei me preumblamu pre malurile lacului. Sér’a i—si întinsese recorósele sele aripi sî nici unu venlisioru nu sufla. Pe lacu se vedeau multe barce miscandu-se in tóte pârtile cându grabnicu conduse de patru lopeti, cându leganendu-se incetu după voiîa undeloru. In unele se audiau cântece voióse osîndu din pepturi barbatesei. In altele pote si opteau done glasuri Incetu sî tainicu , temendu-se chiaru de indiscretiunea apei. Deasupr’a lacului se vedea in stâng’a Bigi , muntele celu mai frecventatu din Svilier’a , in fatia cu densulu insa in drept’a se vedea muntele Pilatus , urcandu.se dreptu in susu. Acești doi munți păreau a se uita posomoriu unulu la altuia cu doi rivali. Pilatus cu fruntea sea alba de ometu , era cu unu betrânu ce si-a pestratu tela vigórea bărbăției sî privea cu dispretiu pre rivalulu seu a cărui peru nu era inca carmlîtu. Dara Rigi de si mai micu, ridea de acestu dispretiu, caci culmea cea mai plăcută atragea pre toti calatorii in vreme ce pe ilîtii visitau stâncile albe ale betrânului. In depărtare se desfasoara o panorama grandios de munti din care cei de pre urma se perdeau cu colorea firmamentului. Nóptea me sui prinse perdutu in acésta privire. Barcele dispăruse de pre lacu , sî o linisce maretia se întinse asupr’a pamentului. Totulu era in nemișcare, numai susu pre ceriu se vedea clipindu planetele sî din cându in cându câte o stea sberandu cu sagét’a dinaintea celoru-lalte. Intregulu firmamentu se reflecta acum in oglinda lacului si-u străbatea cu luminile sele pana in fundu. Simtiurile mele sorbeau cu voluptate acestu frumosu aspectu sî incetasemu de a gândi , cându deodata andiiu unu glasu de femeia strabutandu valurile aerului si petrunchendu dulce in urechi’a mea. Mai multe momente remasei fara miscare sî imi părea ca visezu unu visu fantastica si divina. Apoi