Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)

1868-03-31 / nr. 26

Telepraful­ ese de done ori pe «epte­­mana , joi’a­i) Duminec­ a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur­a foiei pe afara la c. r. poște , cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear pe o jum­etate de anu 3.11. 50. Pen­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ Ute 26. ANULU XVI. Sabiiu, in 30 Martin (11 Apr. 1868­) jI -T ----- - - ■ ---- 1 - ---- - ----- ■ [UNK] [UNK] [UNK] ........................ ■ trn provinciele din Moji­rrhia pe unu anu 8 fl. ora pe o jumătate de anii 4 n. v.n. Pentru prunc. si tieri străine pe anu ti p6 V, ann. si fi r. a. Inseratele se platescu pentru linteia ora cu 7. cr. sîrulu­­ j.Vitru "a dou’a dinn cu 5"­, cr. *i pentru • a treia repetire cu 3 7. cr. v. a. Din causa S. Serbatori a Invierei D. n. 1. Cr. Telegrafulu Romanui esc cu o di mai nainte. Cu acesta acasiune si per­mite a trimite tuturora cetitoriloru sei salutarea. Ch­ristosu a înviata ! Nr. Cons. 326, 1868. Consistoriulu archidiecesanu aiu bisericei greco­­resaritene din Ardelu prin acest’a aduce la cuno­­scintia publica, cum ca creștinii Greci sî Bulgari dela biseric’a parochiala cu chramulu săntei Treimi din cetatea Brasiovu s’au aflatu vinovati pentru purtarea loru eteroduxa sî manipulatiunea anticanonica cu a­­verea bisericésca, scolare sî fundationale dela acea biserica, — si cum ca pentru aceea Consistoriulu ar­­chidiecesanu ca ocârmuire competenta bisericesc» , a otâritu ca biseric’a dela sânt’a Treime in Bra­siovu sa se inchida , sî ori­ce avere bisericesca , scolaria sî fundatiunale, fia miscatoria fia nemisca­­toria, a acelei biserici, sa se puna sub sequestru, sî totu deodata epitropii: Ioanu Alexi, Sotiru Manciu, Hagi Gavriilu Carpovici sî Anastasiu Safran , si casieriuiu Constantinu Emanuilu , sa se suspendeze din funcțiunile loru pana atunci , până candu in sensulu inveliaturiloru bisericesci se voru supune otaririloru acestei si canonice , nu autoritati legali bisericesci. tzmuib cl­assi lavida Prin urmare, toti acei’a, cari in ori­care prin viniia suntu interesați falia cu vistieri’a si averea numitei biserici, dela datulu de falia, au a se adre­să deadreptulu catra Consistoriulu archidiecesanu gr. or. in Sabiiu. Sabiiu, din siedinti’a Consistoriala, tînuta in 21 Martiu (2 Apriliu) 1868. Consistoriulu archidiecesanu alu bisericei gr. or. din Ardelu. Dr. D­e­metri­u Racuciu Secret. Consist. Ii­ legea pentru biseric’a orient. In numerulu 23 alu acestei foi ama publicamu proiectului de lege carele privesce biseric’a gr. or. din Transilvani’a si Ungari’a. Impressiunea ce face impregiurarea, ca legis­­latiunea se intereseza de biseric’a nóstra, nu póte fi altcum decâtu mangastoria. Înainte de tale noi pri­­vimu in acesta lege sosirea acelui tempu, unde bi­seric’a nóstra româna, certata de nenumerate fur­tuni ale trecutului, după ce se repuse in drepturile ei retînute mai înainte de puterea politica , va fi investita sî de puterea legislatiunei cu garanti’a drep­­turiloru, de cari biseric’a ca atare nu a resemnatii sî nu a pututu resemna nici candu. Aceste drep­turi vedemu ca biseric’a le eserciteza sî acum fatia cu acei nesubordinati institutiuniloru ei. Eseraplulu celu mai evidentu s’a petrecutu in dîsele aceste, ca­rele vedemu ca resuna in dîuaristic’a européna. Inarticularea bisericei române ortodocse dara, amu dîsu, va fi o garanția a drepturiloru acelei bi­serici. O speramu acést’a , cu tóte ca noi transil­vănenii, déca reprivimu asupr’a trecutului, damu de exemple dureróse sî in asta privintia. Noi scimu , ca in Transilvani’« a mai esistatu legi, cari garan­tau independinti’a de confessiuni recepte sî totuși din gravaminile dielali ardelene putemu vedea , ca guvernulu a trecutu alaturea cu aceste garantie sî confessiunile protestante de esemplu, erau calcate de a patr’a confessiune recepta. Speramu dara ca déca inceputulu secuiului alu­nóue­ spre­ diecelea sî mai jumetate putemu duce, a fostu martoru la ase­menea suprematisari sî ignorămi chiaru de legi sanc­­tiunate sî întărite prin juramentu, celu putînu finea acestui seculu disu alu luminei, va fi mai favora­bila sî nu va mai suferi reintorcerea sî repelirea a­­celoru stâri prejuditióse, cari au lucratu atâtu de multu in detramentulu statului rii­­alu societatiei,. Vine lardin legea carea sa fia drepta sî jus­ta catra noi inse totusi vine. Ea precumu vedemu nu póte fi libera de temeri sî pentru venitoriu, inse­amu esprimatu odata speranti’a in mai bi­ne, sî apoi cine e indreptati su a dice, ca déca sî aduce omulu amin­te si de lucruri triste din trecutu, sa nu urmeze bine in viitoriu. Dealtuminirea noi, precum va vedé fia cine, ne-amu retinutu câtu amu pututu de , aminti calamită­țile nóstre proprie; ne amu retinutu de a aminti de purtarea cea nejustificata a trecutului fatia biseric’a nóstra; de a sminti, ca si putinulu ce era datoriu guvernulu din trecutu, iarasi in urm’a, legiloru dietali, falia cu biseric’a nóstra, nu a facutu. E­reu reulu. Ne­amu apucatu a ne esprime mângâierea nóstra pentru unu castigu ce avemu salu inregistramu intre proprietățile nóstre, cari sa ne aduca felose mari pre venitoriu sî cu tote aceste reulu vino sî ne amaresce acést’a mângâiere. Sa lapadamu temerile sî sa cugetamu pre unu mo­mentu ca biseric’a nóstra in scurtu tempu ne im­­pedecata de nimenea, autonoma si va regula in tota estinderea ei, aministră sî conduce trebile ei bise­ricesci, scolare sî fundatiunale sî va fi in o puse­­tiune egala, independinta fatia cu relatiunile statului sî celelalte confessiuni sî atunci tota durerea trecu­tului ni se va preface in bucuria. Eveneminte politice. Sabiiu 30 Martiu. In m­ule trecutu amu estrasu si noi din un­a din cuventurile lui Perczel contra lui Kossuth. Cu­­ventarea acest’a o capetatu dela rostirea ei incece însemnătate politica. Partidele o au aprobatu sî des­­aprobatu in dîuaricle loru , după cum adeca vescu cessiunea ce a pus'o Perczel in scena. prin Cu ocasiunea calatorieloru ce­le întreprinse Perczel după cuventarea amintita, vedemu ca la Alb’a re­gale fu intempinatu cu entusiasmu Déea se voru continuă sî in alte pârli, apoi aru fi semnu de o schimbare a spiritului ce se parea ca predomnesce, pentru cultulu lui Kossuth, seu ca acelu cullu a fostu numai o aparintia, carea a avutu lipsa de o sufla­re de ventu sî sa se stingă. Perczel la intem­­­pinarea ce a avutu in Albia regala, celimu ca a vorbitu sî a facutu descoperiri politice. Elu duce ca suntu de asteptatu pentru viitoriulu celu mai de aprópe eveneminte mari. Incâtu va avea dreptu sî incatu nu, nu putemu sei, nici din ce isvara scote pro­fetiile, vedemu insa de alta parte ca asigura pre totu omulu de o armata ungurésca. Pre candu se petrecu de aceste in Ungari’a , de dincolo de Lait’a vine „Osten“ si in unu arti­­culu de fondu intitulatu : „Feldmarschal Erzherzog Albrecht“ pasiesce energica in cari umbla a departă pre numilum­ contra acelora . Archiduce dela influinti’a in afacerile statului, ultim’a pedeca a pla­­nuriloru magiarismului. Ataca pre Perczel, Klapka etc. cu nesinceri cu caus’a unitatiei Austriei. In afara se aru parea ca e linistea cea mai mare politica. Insusi birourile telegrafice au puține depeste de înregistrații, si câte suntu, suntu de putina însemnatele. Unele resculuri sporadice mai multu so­ciale decâtu politice. Bata tolu. Numai din Franci­a séra se suna ca se pregatescu lucruri mari. Sune­­tulu acest­a vine in dóue forme. Acolo cestiunea lucratoriloru devine totu mai ardienda. Ea, déca scirile ce vina suntu adeverate, a primita elemente revolutionarie politice in sine , cari in desvoltarea loru aru face progresu spre o miscare revolutionaria. O miscare de natur’a acesta a inregistratu dinariele in Grenoble. O proc­la­matiune ce s’a aflatu afiliata in Marsili­ a cu carac­­teristicil’a ei intaresce pre cetitori in progresulu re­­volutiunei in la intrulu Franciei. Ea suna : „Cetatieni! Déca se misca tóte in giurilu punc­telor­ centrale ale populatiunei, e datori’a nóstra că sa remanemu linisciti. Numai punctele centrale cele mari vom­ dă semnalulu. Noi suntemu tari — pre tari, inimicii dreptului generalii suntu tari numai candu facemu noi. Se instéla! Sa tremure! candu va bate or’a fatalitatiei voru îngălbeni că fricoșii. Sa simu gata. — Poporulu productivii (Le peuple productif). Lucratorii (ouvriers) francesi se dau pre­dî ce merge in partea scalei republicane. Aceast’a a fun­dații deuariu intitulata „Reveil“ a carnii inspiratora sa fia Ledru-Rolin. Dîuariulu acést’a ilu asemana unui cu dîuariulu­ „Reform“, carele a premersu res­­turnarei lui Ludovicu Filipti. Napoleonu in fati’a acestoru pregătiri nu­ pote stă pasivu. Elu trebuie se întreprindă ceva, ce sa derive sî absorba tóta electricitatea revolutionaria. Si ca are sa urmeze asta ceva se vede din mai multe sciri ce emaneza din regiunile curtiei sele. Asta se spune ca indata la întâlnirea cea dintâiu cu Principele Napoleonu după venirea dela Berlina, acest’a află pre imperatulu cetindu in Liberté, unde era unu articolu despre slăbiciunile betranetieloru lui Napoleonu etc. Imperatulu numai decâtu se a­­dreséza câtva verulu seu sî dîce: Vedi ce vorbescu amiciii dtale despre mine. Eî credu ca sum slabii de betranetie, deja se insiela. Spunele ca se in­­siela. Acuși le voiu arată ce potu eu. Nu voru avî sa ascepte indelungu­l celu multu siese septamâni* Cine sei deca e adeveratu ca a vorbitu Napoleonu in tipulu acest’a, de insemnatu inse e atâta ca se promulga ca inadinsu acést’a scrie in cercuri cari nu suntu străine de principele Napoleonu. Diet­a Ungariei In 2 Aprile după amedi se consultata cele none secțiuni a casei de josu asupra proiecteloru de lege despre publicarea legiloru sî despre biserica gr. o­­rientale. In ambe chstiuni purtama mai cu sema representantii nationalitatiloru discursuri vii. Discur­­siunea cea mai înfocata au fostu dispusa in secțiu­nea a 7—ea, unde din intamplare atâtu matadorii Serbiloru, catu si a Româniloru sredeau laolalta. Ce se atinge de publicarea legiloru, făcură na­­tionalitatile pretensiunea, ca legile sa sa publice in tóte limbele tierei. Decisiunea stă aici in secțiu­nea a 7—ea, unde după o desbatere lunga si za­darnica in sine se opuse energicu unu membru dis­­tinsu pretensiunei cea, ca deca odata nationalitatiloru sî incheia cu a­ Englitei’a sî va publică legile sale in limba scota , valesa sî frica, sî Franci’a ale sale in limba provinciale, sî germana, Prusi’a ale sa­le pentru Posani’a in limba polona, atunci si Unga­­ri’a va fi gata a promulgă ale­sele fara amanare in limb’a romana, germana, serba, ruténa , armena sî slovaca s. a. m. pana atunci insa nu. După aceea face Kolomann Tis­ a propunerea reijlocitore, ca la puterea de lege numai publicarea in limba magiara e necesaria,sa se indatoresca insa ministerinlu, a se îngriji catu mai in graba de traduceri autentice in tóte limbele tierei. Acesta propunere fu primita sî vor asemenea tóte sectiunele i se voru alatu­ra. Despre legea, privitóre la biserica gr. ort. des­­batura ablegati serbi sî romani intre sine intr’unu modu forte violentu. După ce adeca in sinulu bi­sericei orientale (din Ungari­a) au intratu o desbi­­nare(?!) intre biserica serb. sî cea rom . urmeza din organisarea congresului pentru ambe biserici si din impartirea bisericelor d intre ambele părți diverse dificultăți. Cu privire la organisarea congresului, Romanii apriori se declarara pe depünu­mul-

Next