Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-01-28 / nr. 8
Telegrafule ese de done ori pe «epsemana : mi’a * 1 Datwiner a. — Prenumeratiunea se sare in Sahiin la espeditura lojei pe afara la o. r. poste , <’ut'am gat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretinsi prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. fi. v. a. I 1 ear pe o jumetate de anii 3. 11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei și pen. X" 8. AMI L XVI. Saliniu, nn 28. I ilii iuriu (1). Feb. 1808. I tr» țirovinicele ilin Mcmarchiu prunu anu 18 fi. era pe o jumătate 'le ainu 1 fi. v.n. I IVnmni pune. silieri străine pe ana lii pe ', anu. *i fix. a. i Inseratele se plăteam pentru finieia fira cu 7. cr. sirulu , pentru I a bun’a ora cu 5% cr. si pentru a treia repetire cu 31. cr. v. a. Calea drepta e cea mai buna. Celu dintâiu principiu ce trebuie sa lu aiba cine-va dinaintea ochilor» nestramutatu si in politica , fatia cu unu potorii , trebuie sa fia fericirea acestui’a. Pre acest’a nu-su puie portle de dinaintea ochilor , fara cu] pagub’a poporului pentru carele lucra. Acesta iacsima se gasesce in cursul istoriei sa lóse poporele. Candu se abatu acei ce conducu sortea poporului cu fara de sciiniia, debt dens’n, pericululu scivilia , sau nu se mai póte inculegiura. Chiaru si victoriile cele mai strălucite ale singuraticiloru nu mai suntu in stare de a opri desvoltarea unui procesu stricaciosu , ci ele remanu numai nisce monumente ce sternescu intr istare in peptulu privitoriului ; ele suntu iisce dile singuratice frumóse in unu tempu iernatecu. Admonisiunea acest’a, ce cuprinde in sine atât’a greutate a fost» emrea ne-a indemnatu a radica cuventu in atâtea renduri la conlucrarea comuna si armonica a puteriloru nóstre in cele ce privesce pregătirea unui veritoriu fericiții poporului nostru. A doua impregiurare e a slalori unu principiu orientatoriu, pre carele sa lu poti ave pururea si neintreruptu de altele si cu care sa poti trece , ca cu unu compasu , prin orice perversități s’aru ii in cale—ti, fara a te supune la rătăciri in decursulu drumului. Drumulu unui poporu , cu omului singuratecu , póte fi sî acoperitu de sî alu mori incâtu sa perdi direcțiunea. Dara cu principiulu orientatoriu treci sî prin obstacole de aceste. A umbla pre calea recunoscuta de lege sau de ordinea carea este in vigore, este a nu pute refaci. Acest’a póte fi esteniciósa dara ea duce înainte, pentru ca orice se va face nu se póte pune pedeca la pretensiuni, cari nu numai suntu drepte, déra folositorie preste totu. Bata caus’a pentru care amu staruitu cu atât’a energia pentru o procedere abla sî sigura, pre carea urmandu-o, noi puteamu numai propasî câtva tînl’a doririloru nóstre. In mai multi articuli in decursului anului acestui’a amu inceputu a reimprospeta asta dara sî totu odata a justifica cele dese , cele urmate de noi in restempulu anilor» din urma pentru interesele nóstre națiunale. Sî cu aceste noi nu amu acceleratu, nu amu provocatu nici unu feliu de ameninlare, nici parata, nici reale, a intereselor române naționali. Si cu tóte aceste suntu omeni cari umbla sa afle in mersulu acest’a încercări noue de a „desbina” națiunea româna ! Cararea pre care amu proces» o cunoscutu , nu prin vorbe de promissiuni frumóse sau amenintiari, ci prin realitatea ei. #) Dara noi vomu trece preste slăbiciunea imputuriloru ce ni se făcu, sî nu au putere , după cum vedemu, nici asupra aceloru ce s’au tînutu cu multa perseverantia până nu de rautiu de densele. Vomu aduce aminte, ca nu amu umblatu după nimenea, cu forti’a sau cu alte mijloce se ducstorie spre ai castiga pentru părerile nóstre. A vorbi si a scrie convingerile nóstre in publicu nu insemneza nici a ,,arunca de non manusi’a“ nici a face „insinuări machiavelistice.“ Dara aru fi cu multu mai trista, sî sa dîcemu machiavelisticu, candu , după atâtea vorbe ne-amu tredî acolo, unde amu dîsu noi în anii trecuti la o ocasiune, s’ adeca candu ne-amu trediî ca acei’a , cari s’au lepadatu in atâtea forme de uniune, aru fi mai unionisti decâtu unionistii sî inc» pre cări suterane. Indignatiunea nóstra, sî a fn cârui binesi intîtoriu, aru deveni atunci preambululu desperalianei in serba nóstra compromisa. Sa sperămu ea Ia atâta nu va ajunge lucrulu nici odata, sau cașurile de feliulu acest’a aru romane forte isolate, sa presupunemu mai multa sinceritate a fia-carui’a barbatu natiunalu catra caracterulu seu individual sî natiunalu. Sa o speramu acést’a cu atât’a mai vertosu cu câtu noi nu vedemu nicairi o sila pentru o atare procedere, sî sa credemu ca procederea fia-carui’a e procedere drepta. Acést’a chiaru sî candu nu póte duce acolo unde doresce cineva , din cans’a directiunei gresite, este buna, pentru ca ea, celu putinu nu compromite sî nu sternesce scandela. *) Gazet’a nr. 6 sustîne ca cele scrise de tóte foile din Sabiu suntu după unu planu bine cugetatu, iéra Concordi’a amintindu de, sî reproducendu din articululu nostru „Procederea“ dîce ca articululu e scrisu cu multa „desteritate diplomatica.“ Le multi amimu la amendóue pentru acestu complimentu si amu fi forte fericiti, candu acaru pune in stare de a le intorce imprumutulu. R. Eveneminte politice. Sabiiu 27 ianuariu. Cartea rosîa , o colectiune de acte privitórie la politic’a esterna, s’a asternulu in 4 Fauru delegatiuniloru. nea presenta ; introducerea cuprinde in sine silnnliuacést a e descrisa in unu intielesu eminuntu pacinicu. Colectiunea constă din 156 acte dintre cari 56 privescu afacerile politice orientale , 21 pre cese italiene, sî respective romane, 48 politic’a germana Partea comerciala politica cuprinde in sine 31 de adause , tratate comerciale cu Franci’a si Itali’a, cu Prussi’a si cu Angli’a. După ce a trecutu viforulu in delegatiunea unguresca, despre carele damu si noi unele date, cetimu ca acum suntu delegatiunile in tóta activitatea Deputatiunea dietei croate a predatu in 3 Februariu n. Maj. Sele adres’a dietei. M. S. cu ocasiunea acést’a Si a esprimatu multtumirea pentru alegerea deputatiunei regnicolare la diet’a pestana pentru ca sa se pota regula odata referinttele intre Croati’a si Ungari’a. Purtarea loiala a dietei croate si intentiunile moderate ale acestei’a voru influintia asupr’a dietei unguresci ca sa se debitare pe decile ce stau in calea unei intielegeri sincere. Restituindu-se, prin sancțiunea pragmatica si încoronare, unitatea fieriloru tineróre de corón’a sântului Stefanii, si fiindu aceste basea recunoscuta de lósé pârtile a dreptului publicu , fierile, si voru susținea in marginile aceste pretensiunile loru istorice si aspiratiunile loru indreptatile. După unele asecurari ce se dau deputatiunei despre recunoscerea drepturiloru o insarcineza a duce amirabila salutare a M. Sele comitenților» deputatiunei. In dîsele aceste a adusu tóte dîuariele dela Pest’a sî Vien’a scriea telegrafica, ca guvernul României trimite pre loan Cantacuzino sî Ep. Melechisedecu in missiune estraordinaria la St. Petersburg. Dinarele romane din opusetiune desaproba missiunea ca periculos» pentru Romani’n. Românii nu o cualifica nici mai multu nici mai putînu decâtu pre celelalte missiuni la Parisu, Berlinu si Viena, ne numesce centralisti, corespundintele Gazetei , ne duce ca suntemu fusionisti. Scopulu fusiunistiloru am fra ameti capetele româniloru, spre ai face sa creda, ca barbatii din frunte» natiunei române aru fi primitu fusiunea cu amendoue braiiele, si asla ca românii nu mii timn cu daco-romanistii, demagogii si cu spurcatii de rebeli. Déca se va combina, totu ce au scrisu foile din Sabiiu de dóue septemâni sî cele doue guvernamentali din Clusiu , se póte cunosce, ca se lucra după unu planu forte bine precugetatu. Unu boemu invetiatu sî unu evreu botezatu făcu servilii iobagesci (Frohndienste) in „sb. Zig.“ spre a conlucra „la desbinarea natiunei.“ Asta scrie Gazet’a contr’a nostra, o soia, pentru carea ne-amu intrepusu de une dîle candu eu capetase o admonitiune din partea judecatoriului primari» din Brasiovu. Nu amu fostu calculatura multiarasia, dara nici nu ne asceptam» , ca Gazet’a sa ne resplatésca cu grobianitati. Ins’a si Gazet’a nu póte disputa fapt’a , ca Esc. Sea dlu vice-pressedintele despartiementului transilvaneau dela tribunalulu supremu (curtea de cassatiune R.) in Pest’a a depusu juramentulu in vestminte unguresci sî ca s’a pronunciatu pentru uniunea Transilvaniei cu Ungari’a. Precum amu împărtășitu fapt’a, ca adunarea generala a Asociatiunei pentru lite—ratur’a sî cultur’a poporului romanulela Clusiu a alesu premiu vicepreasedinte de priesiedinte alu Asociatiunei, credemu ca suntemu in drepta a impartasî sî ceea ce s’a intemplatu in Pest’a, ce sa spusu sî de foile de acolo, după cum amu fostu relatam sî noi. Politic’a Gazetei de ace facerea mortiei asuprea acestei intemplari, din causa ca póte Telegrafulu aru pute trage unu folosu (Vorbeil), nu o inttelegemu sî nici nu o privimu de datatóre de mesura pentru noi. Noi slimamu determinarea propria a natiunei române sî suntemu departe de a influiniia asupra decisiuniloru ei. Facemu inse deosebire intre natiunea româna sî intre unu scribentu românu, carele se plânge ca Gazeta e fermurita in libertatea ei, sî ele, déca aru putearu impedeca ca in fói’a nóstra sa nu stea o referata despre o depunere de jnrementu in Pesta, carele mai departe se alarmedia pre sine si pre semenii sei cu ficțiunea, ca in fói’ti nóstra, o venitur’a de boemu si unu jidovu botedialu, lucra la desbinarea natiunei române, că cându aru fi cu putintia de a desbina națiunea româna cu asemenea mijlóce. O astfeliu de presupunere nu e vatamatoria atâtu pentru noi, ci cu multu mai tare pentru națiunea româna. Ne pare reu ca in nemtîia nu avemu unu terminu, carele sa cuprindă intru un’a dementi’a sî ordinarietatea, precum o făcu acést’a românii in unu modu forte nimeritu, cându o numescu „prostia”. Revista dntaristica. „Hr. Zig* de Mercuri scrie : „Gazet’a Transilvaniei dela 2 Fauru nr. 6, luandu-si ansa dela articululu esîiu in lói’a nóstra dela 19 ianuariu sî reprodusu sî de „Telegrafulu Romanu“: „Zur Parteistimmung der Romanen“, pre care ea su numesce infernalu, conține , nu o corespundintia , după cum duce dens’a (Gazet’a), dela Alb’a—Juli’a, atacuri astute contra nostra, contra carora trebuie sa pasîma , pentru ca omenii Gazetei sa nu devină pre indrasneti. Ni imputa corespondintele Gazetei, ca noi ne insuimu a desbina pre națiunea româna prin insinuări machiavelistice. In corespundinti’a nóstra dela Pest’a pe jumetate se afla minciuni obrasnice. Pre candu „Sieb. Blätter“, câte se atinge de uniune Delegatiunea ungurésca. S i o d i n t i ’a IV, V, VI, Vil sî VIII. In siedinti ’a din 27 I. tr. s’a desbatutu regulamentulu afaceriloru. După primirea acestui’a cu unele modificări se pune la ordinea dîlei, pentru siedinti’a urmatóre, alegerea v.presiedintiloru si notariloru, apoi consultarea asupr’a bugetului substernutu de ministrulu comunu de finantie__ In siedinti ’a dela 29 ianuariu se infatisiaza ministrulu comunii Berke , apoi Juliu Andrássy, conf. Georgia Festetics, M. Lonyay sî Ștefanii Gorove. In loculu lui Col. Tisz ’a sî Georgiu Klapka, cari suntu impedecati de a lua parte la delegatiuni se invita a lua parte suplentii : Ad Wodianer sî Ludovicu Papp. Urmeza doue interpelatiuni pentru titlurile de ministeriu „comunu“ in propunerea făcuta delegatiunei unguresci si ministru „imperialu“ si cancelariulu „imperialu“ in propunerea făcuta delegatiunei translailane ; pentru ca in privinti’a mimbriloru ministeriului sî a