Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-10-27 / nr. 88
Teleim fulu ea este done ori pe nepteni Riia , joi’a s \ Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sahiiu la espeditura foiei pe afara la c. r. pește , «u hani yat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretintii prenumeratiuoei pentru Sahii ii este pe amin. u. v. r. ear pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen.. KTM 88. AiLU XVI. Sabiiu, in 27 Octomvre (8 Nov.) 1868. tr» provinciele din Monarchia pe anu and 8 fi. ér» pe o jnsuatate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 V. **0n. H fl v. a. Inseratele se plateacu pentru inleia ora ca ?. cr. sirula pentru a dou’a dra cu 5 or. si pentru a. trei’« repetite cil 3', cr. v. a. O revista interesanta. Putemu duce ca noi amu p o tutu comunică numai fragmente din cele ce se petreci? de unu tempu incóce intre unele douarie din Pest’a si intre altele din Romania , in afaceri politice. Accentuamu, intre dîuarie, pentru guvernele, a caroru dîuarie au produsa ca ce lucra emotiunea spiriteloru in tempulu din urma , nu suntemu in Stare a o spune. Deosebirea acest’a insa ni se pare de lipsa a o face, pentru ca sa nu surprindă pre nimenea scirea possibila despre o eventuala potolire a dar neloru emise asia de grabnicii un’a după alta in publica , care de care mai iritata si mai iritatória. O aparitiune plăcută, puterau sa dhemu, amu observatu noi in decursulu de până aci a resbeiului dînaristicu intre dînariele pestane sî bucurescene. O convingere amu vechiulu amestecându-se printre tumulu si flacar’a celorulalte bombe espectate de o parte si de alt’a ; o convingere carea noi amu repetit’o de multe ori dela prefacerea lucruriloru ale aniloru mai recenti. Cetitorii nostri si voru fi aducendu buie aminte , ca amu aretatu caus’a din carea Turci’a a pututu fi in stare, in evulu mediu , sa faca cuceriri mari in Europ’a sî sa petrunda , trecendu preste Ungari’a, pana dinaintea Vienei. Amu aretatu cu acele ocasiuni ca caus’a la aceste sî la alte nenorociri de febulu acest’a a fostu neînțelegerea , urmata din rivalitate absurda sî amu adausu mai cu totu prilegiulu , ca déca in acele tempuri a venitu pericululu de câtru media di asupr’a acestoru dóue popóre, situate intre marea négra sî adriatica, acum póte veni asemenea periculu, s sî mai mare, dela media nople. In cele urmatórie vomu comunica dóue probe, cari pre lurma tóta diverginli’a , in punctulu amintitu de noi, le aflamu ca convinu sî nn’a sî alt’a. Bata data ce scrie „Romanulu“ in urmatoriulu articula intitulatu : „Ungurii sî Românii.2 „In diuariulu Századunk No. 222, s’a publicata Onu articulu de d-nu generaliu Klapka intitdiata: „Caveant consules“ catra Magiari, dîcendu ca Ungari’a este incongiurata de inemicii ei români din partea priintelui; ca românii voru cere ajutoru de la St. Petersburg pentru a cuceri Ungari’a până la Tissa ; ca guvernuiu românii din Bucuresci intarita in publicu poporulu in contra naliunei magiare sî ca românii, mari sî mici, se intrecu in a subscrie pentru cumpărare de arme sî acest’a numai pentru a ocupa patri’a nóstra câștigată de Alila prin sânge; ca este avisata despre politica revoluționara a rormâniloru sî recomanda naliunei magiare sa infiintieze armata de Honvedi, tiér’a Hindu in periclu. „In consciiniia crede pre domnulu generaliu Klapka aceste acusatiuni, ce trădătorii de patrie, românii de la noi, le respindescu in foile străine asupra intentiuniloru României si guvernului ei? sa nu uite Ungurii ca, ei insîsi au trădători de patrie, si acei trădători n’au gasitu la noi decâtu dispresiu. Eramu in dreptu a ascepta de la unguri aceeasi purtare in facia cu trădătorii nostrii. „O nefericita politica, care impinge pre unele națiuni la perire, o politica care face din unele națiuni nu capi ai ideieloru de libertate, ci capi ai ideieloru de robie, si care in anii din urma pare a voi sa ispitesca mai intarita pre Maghiari. multe națiuni, este caus acea națiune, care sprijine o ideie de libertate, care lupta pentru libertatea poporelor si apasate, capeta putere si prestigiu, devine iubita, si din contra slabesce, devine detestata, cândul ea cauta sa se intaresca prin cucerire. Acest’a din urma politica a capiloru Ungariei, acesta schimbare de principii, acesta degradare a caracterului liberale sî egalitarii in privinti’a celoru-salte poporatiuni , este fapt’a cea mai putinu inttelepta a unguriloru. „Ungurii sî români’ elemente mici , potu peri intr’o di in elementele slave sau germane , ce le incongiura pre cât timpii ungurii sî românii nu vom intielege, ca ideiele de cucerire sî-a facutu timpulu loru. . ___ „Capii liberali ai Ungariei au schimbatu ideiele luminate sî liberali, cari aveau câtiva ani mai nainte. Nu duceau atunci, ce dîcu astazi. „Intr’unu memoriu, presintatu fostului Domnu Cuza in 1860 de d-nii generări Klapka , Kossuth sî Teleki , membri ai comitatului nationale ungurescu, altu felu presintau simtiementele sî cugetârile conducatoriloru naliunei maghiare. „In facia cu simtimintele sî cugetările capiloru simtiminteloru sî cugetariloru Ungariei de astazi, punemu simtimintele sî cugetările aceloru capi din anulu 1860. Va vedea tóta lumea sî va judecă asupra degradării politicei capiloru ideieloru libeale unguresci. Reproducemu cate-va pasaje din memoriulu datu de dnii Klapka, Kossuth si Teleki fostului Domnu alu României“ Aci reproduce „Românulu“ apoi unu estrasu din memoranduiu lui Kossuth, Klapka si Teleki Ladisl, asternutu in 1860 principelui Cus ’a, prin carele se cere ajutoriutu României la eliberarea Ungariei de sub Austri’a. Punemu acumu sub ochii publicului ceealalta proba sî adeca unu articulu a lui ,,Pesli Napson intitulata : „Ungri 'a sî Romani ’a.„ „In Romani’a au devenitu iritarea in contr’a Ungariei o moda politica formala. In tóta dîu’a jura foile regimului, ca națiunea ungurésca nu are alta dorintia, decâtu aceea, de a cuceri Principatele dunărene sî de a estinde imperiulu S. Stefanu pana la marea negra. Cu pericululu acest’a terorisera sî irileza foile regimului poporulu românu sî lu provoca, sa se înarmeze sau mai bine disu, sa dea bani pentru înarmare. „Că sa vorbimu despre o astfeliu de absurditate, averau lipsa de abnegarea de sine, insa datorinti’a ne demanda , ca sa ne lepadamu de noi insine. ici „Puterau afirma fara nici o temere, ca cine ascrie naliunei unguresci astfeliu de tendinite, precum i le insinueza foile din Bucuresci, acel’aséu nu are nici o idea despre relatiunile , principiele , opiniunile si Ipsese nóstre, sau urmaresce scopuri, pentru cari nu afla mijloce acomodate, fara numai in seducerea opiniunei publice sî in confundarea ideiloru. In tier’a nóstra nu este nici o partida capace de imputatiune, care fatia cu politic’a din afara sa nu fia condusa de principiului pace cu onore.a Institutiunile nóstre libere numai pacea se póte desvolta sî iritări. Numai dela pace putemu ascepta înflorirea relatiuniloru nóstre materiale. Numai pacea póte suplini puterile, ce le au consumatii regimulu celu debilu. Prin urmare unu regimu, care pericliteza pacea , aru periclita interesele nóstre cele mai ponderóse sî aru revota in contr’a sea tale adumbraturile opiniunei publice. „Acest’a este simburele politicei nóstre sî cu acest’a sta in consonanții sî complanarea, carea formeza astadi basea relatiuniloru nóstre interne. „Insemnelatrea organisationei presinte a monarchiei austriaco-unguresei nu se marginesce numai pre lângă politic’a interna, ci ea are si asupr’a politicei din afara o influintia duratare , normativa. Monarchi’a dualistica nu póte ave pofta de cuceriri, pentru ca ori-ce cucerire aru strică ecuis brulu sî prin acést’a aru periclita sî esistinli'a statului insusi. Acest’a e momentulu caracteristicii alu complanarei împlinite fatia cu politic’a esterna sî e impossibilu. ca diplomatii României sa nu fia cuprinsu acést’a. Darau ei nu vreau sa cuprindă. „Cele ce le-amu dîsu aici despre intrég’a monarchia, se reducu in specie sî la Ungari’a. Noi nu avemu nici unu interesu politicu séu natiunalu, care nu aru sta in cea mai evidenta contraducere cu planurile acelea, cu care ne acusa „Romanulu.“ Déca amu ave națiunea unguresca dorintia de marea négra, pentru ce am fi respinsu dela sine astă cu unanimitate ide’a despre confederatiunea dunaréna ? „Patri’a nóstra e frumósa sî mare, marginile ei suntu largi sî ne oferescu spațiu de ajunsu. Frumósa sî mare e sî missiunea nóstra sî ea are trei buinita de puterile nóstre intr’o mesura asi 1 de mare, incâtu nu ne mai remane sa le risipimu spre alte scopuri. „Missiunea acést’a este : a întări pre pamentulu, celu numimu noi patri’a nóstra , baseie libertatiei, a naturalisa binecuventarile civilisaliunei sî a pune stavila elementului acelui’a barbaru, care amenintia dela média-dî Europ’a. Cârta média-di suntemu stavil’a naturala nu numai a culturei din apusu ci sî a veciniloru nostri acelor’a dela mé I dia—dî, cari intru adeveru se tienu de faraili’a cea mare slavica, dara despre tinescu arbitriulu Nordului sî se entusiasmeza pentru libertate si independinita. „Missiunea acest’a e un periculu pentru noi, insa ea este totu odata glori’a nóstra din istori’a universale, sî atâtu in periculu câtu sî in gloria avemu uno consorte : pre poporulu României. Missiunea nóstra e egala cu a României, asemenea sî situatiunea nóstra , pentru ca ambii suntemu incungiurati de popore străine sî ambii ne intalnimu sî intru aceea , că Ungari’a sî Romani’a numai atunci ’sî potu împlini missiunea soru, cându fiecare se va desvolta libera sî independenta intre marginile sele Acést’a si Europ’a o au recunoscutu apriatu , ba o au simțim adencu , cându au conlucrată la formarea României sî au insotitu regenerarea Ungariei cu cele mai calduróse simpathii. „Punctulu acest’a de maneeare alu politicei, precumu se vede apriatu , este mai inaltu , decâtu ca sa se pota urca la tio diplomații din Bucuresci, insa acest’a e punctulu nostru de manecare. Prin urmare program’a nóstra nu póte fi alt’a, decâtu a trai in amiciția buna cu cei din vecinătate, a ne sprigini unii cu alții prefer nulu "cestiuniloru materiale, a avantă imprumutatu comerciulu nostru, a merge mâna in mâna unii cu silii in totu loculu , unde interesele cele mari ale Europei admonéza popórele la solidaritate, si a propagă pre întrecute ideile civilisatiunei, cari formeza talismanulu nostru in contra planuriloru acelor’a, cari nesuescu după subjugarea orientului. „Insa diplomații dinariului „Romanulu“ cugeta cu totul i alto felin. Problem’a Ioru aru fi: sa imprime in spiritulu naliunei sorii ideile liberiadei, sa creeze ordine const tutionale, sa smulgă plasele dejosu ale poporului din letargi’a, in careau cadiutu prin culp’a si miseri’a seculiloru, salatie si a lumin’a adevarata, paciintia religiósa sî sociale sî sa desvólte naționalitatea loru prin solintia. „Dara barbatii de acumu ai regimului din Romani’a nu suntu cfipaci de tóte acestea lucruri mari sî frumóse, sî ca sa ’si acopere ametier’a loru spirituala, joca rol’ă de putere mare. Ei atragu atentiunea poporilldi la fier a straini , că acesta sa ' nu observe disordinea afacerilorusele interne; ei stimuléza simțirile lui, ca sa nu cugete , ilu orbescu cu splendorea aventurosa a unui viitoriu fantasticu, că sa nu radia , ce se intempla cu elu sî in giurulu